Mediafax

Promovările sunt următoarele:

Andreea Anton, Counsel în cadrul ariei de practică litigii

Andreea Birișiu, Counsel în cadrul ariei de practică litigii

Diana Năcuță, Senior associate în cadrul ariei de practică dreptul muncii

Andrei Drăgan, Managing associate în cadrul ariei de practică drept societar

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21064

Articolul DLA Piper România anunță o serie de promovări în multiple arii de practică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Observatorul Can Fabra, situat pe o colină deasupra Barcelonei, a înregistrat în iunie o temperatură medie de 26°C, depășind recordul anterior de 25,6°C stabilit în 2003, notează AP.

Pe 30 iunie, temperatura maximă a atins 37,9°C — un nou record pentru această lună în oraș.

Deși Barcelona este în mod obișnuit protejată de cele mai intense călduri datorită poziției sale între coline și Marea Mediterană, întreaga Spanie este afectată de primul val de caniculă al verii.

Și alte țări europene se confruntă cu temperaturi extreme. În Franța, se așteaptă temperaturi de până la 40°C la Paris, iar avertismente de sănătate sunt în vigoare în Belgia și Olanda. În Portugalia, însă, temperaturile au început să scadă și nu au fost emise alerte maxime.

Articolul Barcelona înregistrează cel mai cald iunie din ultimii 100 de ani depășind un nou record apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Controversa a fost generată de un moment din timpul concertului trupei Bob Vylan, când solistul a îndemnat publicul să scandeze „Moarte, moarte IDF”. Evenimentul a fost transmis în direct de BBC, care ulterior a recunoscut că „ar fi trebuit să întrerupă transmisia în acel moment”.

Sir Ephraim Mirvis a scris pe platforma X (fostă Twitter) că acest incident reprezintă „un moment de rușine națională” și a criticat reacția întârziată a BBC.

Poliția din Avon și Somerset a anunțat declanșarea unei anchete penale care vizează atât trupa Bob Vylan, cât și formația irlandeză Kneecap, care a avut de asemenea o prestație controversată în cadrul festivalului.

Articolul Scandări antisemite la festivalul Glastonbury, Rabinul Șef din Regatul Unit reacționează apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polițiștii de frontieră de la Nădlac au verificat pe căile de comunicație din apropierea frontierei un ansamblu rutier înmatriculat în România, condus de un cetățean român.

În urma controlului, au fost depistate în semiremorcă, două utilaje agricole pentru care șoferul nu a putut prezenta documente de proveniență.

Șoferul și mijlocul de transport au fost transportați la sediul sectorului pentru verificări suplimentare, unde s-a stabilit că valoarea bunurilor transportate este de peste 100.000 de euro.

„Anterior evenimentului, o patrulă formată din doi polițiști de frontieră a încercat oprirea pentru verificări a unui microbuz înmatriculat în Polonia, existând suspiciunea de a fi antemergător. Șoferul nu a oprit la semnalele polițiștilor, sens în care s-a procedat la urmărirea mijlocului de transport. Autovehiculul a fost identificat într-o stație de alimentare cu carburant, iar șoferul a fost depistat cu ajutorul dronei de serviciu din dotare”, transmite Poliția de frontieră.

Utilaje de construcții descoperite în vama Borș

Un alt caz, cu două utilaje de construcții, a fost descoperit de poliţiştii de frontieră din Borș. Aceștia au oprit pentru control un ansamblu rutier înmatriculat în România, condus de un cetățean român.

În urma controlului, au fost depistate în semiremorcă două utilaje de construcții pentru care șoferul nu a putut prezenta documente de proveniență. Valoarea bunurilor a fost stabilită la peste 170.000 euro.

Poliţiştii de frontieră au început cercetări pentru tăinuire și complicitate la tăinuire în cazul de la Nădlac și tăinuire în cazul de la Borș, fiind dispuse în ambele cazuri reținerea utilajelor.

Articolul Utilaje agricole și de construcții în valoare de peste 270.000 euro, reținute la frontieră apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ieri, am dat startul oficial proiectării celui mai lung lot al Autostrăzii Unirii – A8, tronsonul Ditrău–Grințieș (lot 2A), care străbate munții în județele Harghita și Neamț. Este vorba despre 37,9 km de autostradă montană, cu 63 de structuri (poduri/pasaje) și 19 tuneluri, parte din secțiunea de munte Sărățeni–Pipirig (116 km)”, a transmis ministrul pe Facebook.

Conform acestuia, proiectarea durează 14 luni, după care se intră direct în execuția lucrărilor.

Valoarea contractului este de 6,14 miliarde lei, finanțare asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Programul Transport 2021-2027).

„Săptămâna trecută, echipa CNIR și constructorul au avut prima întâlnire pentru a pune la punct detaliile organizatorice și de finanțare. Antreprenorul a anunțat deja că va accesa avansul pentru proiectare, conform contractului”, a mai anunțat Ciprian Șerban.

Articolul A început proiectarea sectorului Ditrău – Grințieș din A8, care traversează munții în Harghita și Neamț apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

RAR atrage atenția că sunt în derulare campanii de rechemare pentru peste 85.000 de autovehicule care prezintă riscuri legate de siguranța pasivă (precum airbagurile) și aproape 14.000 pentru defecțiuni care afectează siguranța activă.

Studiile arată că, în timp, sub influența unui climat cald și umed, unele componente chimice din sistemul airbagului se pot degrada. În caz de impact, airbagul se poate sparge violent și proiecta fragmente metalice în interiorul mașinii, provocând răni grave sau chiar decesul.

Campania vizează automobilele construite între 1998 și 2019 și care aparțin de următoarele mărci: Audi, BMW, Cadillac, Chevrolet, Chrysler, Citroën, Cupra, Dodge, DS, Ferrari, Ford, Honda, Jeep, Land Rover, Lexus, Mazda, Mercedes, Mitsubishi, Nissan, Opel, Seat, Skoda, Subaru, Suzuki, Toyota, Volkswagen.

RAR recomandă proprietarilor să consulte platformele oficiale ale producătorilor auto sau să meargă în service-urile autorizate pentru verificări și remediere. Toate reparațiile efectuate în cadrul acestor campanii sunt gratuite.

Articolul Zeci de mii de mașini cu airbaguri care pot exploda. RAR: „Prezintă risc de rănire gravă sau deces” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

DNA Brașov a trimis în judecată trei persoane și o firmă pentru o schemă de corupție care a prejudiciat Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov cu peste 18 milioane de lei prin contracte frauduloase de catering.

Principalii inculpați sunt Floare Barra, directorul financiar contabil al spitalului, și Ovidiu Mihnea Stoica, șeful Serviciului achiziții, acuzați că au manipulat o licitație publică pentru a favoriza firma SC Amrita Com SRL, administrată de L.L.

Schema a funcționat între noiembrie 2020 și iunie 2021, când cei doi funcționari au tergiversat organizarea unei noi licitații după expirarea unui acord cadru anterior cu aceeași firmă. În această perioadă, SC Amrita Com SRL a continuat să presteze servicii și să încaseze bani prin contracte pe perioade scurte.

„Concret, în cursul anului 2020, în condițiile în care acordul cadru încheiat anterior cu inculpata SC Amrita Com SRL expirase, impunându-se organizarea unei noi licitații, inculpații Barra Floare și Stoica Ovidiu Mihnea ar fi tergiversat declanșarea unei noi proceduri pentru încheierea unui nou acord cadru pentru o perioadă de doi ani. În această perioadă, SC Amrita Com SRL a continuat să presteze serviciile și să încaseze contravaloarea acestora, în baza unor contracte încheiate pe perioade scurte de timp. După declanșarea procedurii de licitație care ar fi permis atribuirea contractului de servicii de catering pentru spital într-un cadrul concurențial, pe fondul unei înțelegeri cu inculpatul L. L., reprezentant al SC Amrita Com SRL, cei doi inculpați au anulat procedura”, transmite DNA.

Când au organizat în sfârșit licitația, cei doi au anulat prima procedură și au început o nouă licitație cu documentația modificată pentru a favoriza SC Amrita Com SRL. Trucul principal a fost majorarea artificială a cifrei de afaceri necesare pentru participare – au estimat că spitalul va avea de trei ori mai mulți pacienți decât în realitate, ceea ce a crescut cu peste 200% numărul de porții de hrană estimate.

Prejudiciu de peste 18 milioane de lei

În iunie 2021, SC Amrita Com SRL a câștigat licitația și a încheiat un acord cadru de aproape 15 milioane de lei pe doi ani. Pe baza acestui acord, între iulie 2021 și decembrie 2023 au fost semnate 35 de contracte subsecvente în valoare totală de 18,2 milioane de lei, bani achitați integral de spital, multe plăți fiind făcute cu mult înainte de termen, în timp ce spitalul avea restanțe la alți furnizori.

Anchetatorii au descoperit că o parte dintre serviciile contractate nu erau necesare, numărul de porții fiind mai mare decât numărul mediu de pacienți internați, iar calitatea alimentelor livrate era slabă.

Pentru favorizarea firmei, L.L. i-ar fi promis directorului financiar că își va folosi influența pentru a angaja preferențial o persoană din familia acesteia la o instituție publică locală.

Șeful de achiziții este acuzat și că a furnizat informații confidențiale unei alte firme despre o licitație pentru aparate video laringoscop, permițând companiei să câștige contractul.

Procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale inculpaților și au trimis dosarul la Tribunalul Brașov cu propunerea de menținere a măsurilor preventive.

Articolul Contracte frauduloase de 18 milioane la Spitalul Brașov. Director trimis în judecată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La fel ca organele din corpul nostru, organitele din celule sunt structuri specializate care îndeplinesc funcții specifice.

În timp ce observau filamentele care mențin forma celulelor, Seham Ebrahim, profesor asistent la Universitatea din Virginia, și echipa sa au remarcat o nouă structură care apărea în mod constant în imaginile 3D pe care le realizau, potrivit Live Science.

Ceea ce la început părea a fi un artefact în imagini s-a dovedit a fi un nou organit care ar putea fi implicat în sortarea, reciclarea și eliminarea proteinelor din celulele umane.

Ebrahim a comparat forma hemifuzomului cu cea a unui om de zăpadă care poartă o eșarfă: imaginați-vă un cap mic atașat unui corp mai mare, cu o margine subțire care separă cele două capete.

Organitul are un diametru de aproximativ 100 de nanometri, mai puțin de jumătate din dimensiunea unei mitocondrii mici, celebra centrală energetică a celulei.

Cercetătorii au folosit metoda cryo-ET

Oamenii de știință au putut observa hemifuzomii deoarece au folosit o metodă numită tomografie crio-electronică (cryo-ET) pentru a genera imaginile. Această tehnică a implicat înghețarea rapidă a celulelor din patru linii celulare cultivate în laborator pentru a păstra cât mai mult din structurile lor, făcând posibilă crearea de imagini 3D clare.

„Este ca o instantanee în timp, fără niciun fel de substanță chimică sau colorant”, a declarat Ebrahim pentru Live Science. Folosind această tehnică de imagistică, ei au putut privi în interiorul celulelor într-o „stare foarte naturală”, ca și cum ar fi fost bile de sticlă, a spus ea.

În articolul lor, publicat în revista Nature Communications în luna mai, cercetătorii au scris că etapele dure de procesare la care sunt supuse celulele în cazul altor tehnici de imagistică au împiedicat probabil observarea hemifuzomilor mai devreme.

În plus, cu alte tehnici care utilizează imagistica pentru a studia traficul care se desfășoară într-o celulă vie, organita era probabil prea mică pentru a fi văzută, apărând cel mult ca o imagine neclară, a adăugat Ebrahim.

Ebrahim și colegii ei au observat o configurație a veziculelor pe care nu o mai observaseră până atunci. Veziculele sunt structuri asemănătoare baloanelor utilizate pentru a transporta substanțe precum proteine și hormoni în interiorul și între celule.

Noul studiu a revelat două vezicule fuzionate între ele, cu o barieră de grăsime cu două straturi între ele.

Descoperire revoluționară

„Chiar și din perspectiva biofizicii, este o descoperire revoluționară”, a spus Ebrahim, „deoarece, din punct de vedere biofizic, oamenii au prezis sau teoreticizat întotdeauna că veziculele pot exista în această stare hemifuzionată… dar aceasta a fost prima dată când a fost observată într-o celulă vie”.

Această observație a inspirat numele de hemifuzom, deoarece hemifuzia se referă la fuziunea parțială a două straturi duble.

Ebrahim susține că hemifuzomii pot fi clasificați ca organite, deoarece sunt unități funcționale autonome în interiorul unei celule, spre deosebire de structurile „trecătoare” care apar temporar pe măsură ce membranele se formează și se divid.

În articol, ea a scris că este puțin probabil ca hemifuzomii să fie artefacte ale criomicroscopiei electronice.

Descoperirile lui Ebrahim „sugerează că hemifuzomii pe care îi vizualizează sunt intermediari celulari autentici, nu distorsiuni induse de îngheț”, a spus Yi-Wei Chang, profesor asistent de biochimie și biofizică la Universitatea din Pennsylvania Perelman School of Medicine, care nu a fost implicat în această lucrare.

Odată ce rolul și funcția hemifuzomilor vor fi confirmate prin studii suplimentare, acestea ar putea fi recunoscute ca o clasă proprie de structuri intermediare care îndeplinesc o parte din procesele de fuziune în celulele mamiferelor, a declarat Chang pentru Live Science într-un e-mail.

Nu se cunoaște exact rolul organitului

Cu ajutorul cercetărilor actuale, oamenii de știință pot confirma existența hemifuzomului, dar încă nu au determinat rolul exact al organitului, ciclul său de viață sau compoziția sa.

Ebrahim emite ipoteza că hemifuzomii sunt precursori ai anumitor tipuri de vezicule. E

a crede că hemifuzomii pot juca un rol crucial în reciclarea sau eliminarea membranelor celulare, ceea ce este important pentru prevenirea acumulării de substanțe în celule care ar putea împiedica funcționarea acestora dacă ar fi lăsate să se acumuleze.

Cercetătorii au scris că o mai bună înțelegere a modului în care funcționează hemifuzomii ar putea oferi noi perspective asupra modului în care se manifestă boli precum Alzheimer.

Boala Alzheimer este legată de eliminarea necorespunzătoare a plăcilor proteice anormale din creier, ceea ce duce la acumularea acestora în timp.

„Fără tomografia crio-electronică, am fi ratat această descoperire”, a spus Ebrahim, adăugând că „probabil există o întreagă lume acolo pe care încă trebuie să o descoperim”.

Articolul Descoperire revoluționară. Cercetătorii au descoperit o parte nemaivăzută a celulei umane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Desfășurare de forțe la Haga, unde Curtea Penală Internațională s-a confruntat cu un nou atac cibernetic sofisticat, în timp ce gestionează anchete sensibile care atrag atenția opiniei publice și reacții dure la nivelul întregii lumi. Tribunalul internațional a confirmat luni că incidentul a avut loc săptămâna trecută și că a fost „conținut”, adică s-a intervenit rapid pentru ca atacul să fie oprit înainte să provoace daune majore, potrivit AP News.

Oficialii nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor sau despre posibilele motive din spatele atacului, ceea ce nu exclude posibilitatea ca unele informații să fi fost accesate.

Al doilea atac cibernetic asupra Curții în mai puțin de doi ani

„Se efectuează o analiză a impactului la nivelul întregii Curți, iar măsuri sunt deja luate pentru a atenua efectele incidentului”, au comunicat reprezentații instituției, iar purtătorul de cuvânt al instanței, Fadi El Abdallah, a declarat pentru Associated Press că „toate măsurile necesare au fost luate pentru a asigura continuitatea activității”.

Este al doilea atac de acest tip asupra Curții în mai puțin de doi ani, iar urmele celui din 2023 sunt încă vizibile deoarece conexiunea Wi-Fi nu a fost complet restaurată în sediul modern din Haga nici până în prezent.

Tribunalul permanent, cu sediul în Olanda, a fost înființat prin Statutul de la Roma în 2002 pentru a ancheta și judeca persoane acuzate de crime de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Însă nu toate statele lumii recunosc jurisdicția sa, iar printre acestea se numără SUA, Rusia și China.

Tribunalul de la Haga investighează liderii Rusiei și ai Israelului

Curtea are în prezent mai multe anchete active în desfășurare la nivel global, inclusiv în Ucraina și Gaza, ceea ce o face o țintă sensibilă. În 2022, serviciile secrete olandeze au dejucat o tentativă de infiltrare a unui spion rus care folosea o identitate braziliană falsă pentru a lucra ca intern la Haga. Instituția investighează crimele de război comise în Ucraina și a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de răpirea copiilor ucraineni.

În același timp, mandatul de arestare emis recent pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pentru acțiunile represive ale Israelului în Fâșia Gaza, a provocat reacții dure pe scena internațională.

SUA a impus sancțiuni judecătorilor Curții

După emiterea mandatelor de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant, în februarie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni procurorului-șef al Curții de la Haga, Karim Khan. Măsura a fost justificată de administrația Trump ca o reacție la „acțiuni ilegitime și nefondate” ale Curții împotriva Israelului, considerat un aliat apropiat al SUA. În iunie, sancțiunile au fost extinse și asupra a patru judecători ai Tribunalului, implicați în ancheta privind posibile crime de război în Gaza și Cisiordania. Acestor oficiali le-au fost înghețate activele din SUA și li s-a interzis accesul pe teritoriul american. Măsurile au fost aspru criticate de organizații pentru drepturile omului, care le-au catalogat drept o tentativă de intimidare a justiției internaționale și un atac la adresa independenței Curții Penale Interbnaționale.

Incidentul cibernetic a avut loc în aceeași săptămână în care Haga a găzduit summit-ul celor 32 de lideri NATO, sub măsuri stricte de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor digitale.

Articolul Curtea de la Haga a fost din nou ținta unui atac cibernetic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În ședința de Guvern de astăzi a fost aprobată Ordonanța de Urgență propusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind prelungirea termenelor de aplicare a două măsuri esențiale din domeniul agroalimentar:

• Termenul de aplicare a OUG nr. 67/2023, care vizează limitarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, a fost prelungit cu 3 luni, până la 30 septembrie 2025. Măsura are ca scop combaterea creșterii excesive a prețurilor și protejarea puterii de cumpărare a populației.
• Termenul de aplicare a OUG nr. 84/2023, care instituie un mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul exporturilor de produse agricole din Ucraina, a fost prelungit până la 31 decembrie 2025. Această prelungire contribuie la menținerea echilibrului pieței interne și la sprijinirea fermierilor și procesatorilor români afectați de importurile masive.

„Este responsabilitatea noastră să protejăm fermierii și consumatorii români. Decizia de prelungire a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost luată pentru a proteja în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. De asemenea, continuăm să protejăm fermierii români de importurile de produse din Ucraina și menținem obligativitatea licențierii pentru astfel de importuri. Fac un apel către toți procesatorii români să își asigure materia primă de la fermierii noștri, pentru a ajuta producția românească”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

Actul normativ vizează operatorii economici din întregul lanț agroalimentar – producători, procesatori, comercianți și are un impact direct asupra sprijinirii categoriilor sociale vulnerabile, în acord cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

Articolul MADR prelungește plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază apare prima dată în Mediafax.