Mediafax

Vladimir Putin și Emmanuel Macron au purtat prima lor convorbire telefonică din 2022 încoace, potrivit Reuters.

La Paris, biroul lui Macron a precizat că discuția a durat două ore, iar liderul francez a cerut încetarea focului în Ucraina și demararea negocierilor pentru încheierea conflictului.

Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, Putin a subliniat necesitatea respectării dreptului Iranului de a dezvolta energie nucleară în scopuri pașnice, precum și continuarea respectării de către Teheran a obligațiilor ce decurg din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Putin i-a reiterat lui Macron opinia sa conform căreia războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii Occidentului”, despre care a afirmat că „a ignorat interesele de securitate ale Rusiei” în ultimii ani.

Orice eventual acord de pace între Rusia și Ucraina ar trebui să aibă „un caracter cuprinzător și de durată” și să se bazeze pe „noile realități teritoriale”, a declarat Putin, potrivit Kremlinului.

Putin a afirmat în repetate rânduri că Ucraina trebuie să accepte anexarea de către Rusia a unor părți din teritoriul său ca parte a oricărui acord de pace.

Biroul lui Macron a precizat că președintele francez a subliniat, la rândul său, necesitatea ca Iranul să respecte obligațiile asumate prin Tratatul de Neproliferare Nucleară și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să reia discuțiile în viitorul apropiat, potrivit comunicatului emis de Palatul Élysée.

Articolul Putin și Macron au vorbit pentru prima dată din 2022: războiul din Ucraina și criza din Orientul Mijlociu, principalele teme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

”Mâine sau poimâine (miercuri sau joi – n.r.) probabil vor fi terminate negocierile cu investitorii, cu finanţatorii noştri şi atunci vom ieşi cu întreg pachetul fiscal, cred că şi în secunda asta în care noi vorbim se discută cu finanţatorii noştri şi vom ieşi cu acest pachet”, spune la Digi24 vicepremierul Dragoş Anastasiu.

El precizează că, atunci când se referă la finanţatori, se referă la Comisia Europeană în primul rând.

„De acolo sunt toate agenţiile de rating care sunt importante şi de aici se trag o serie întreagă de alţi investitori. Tăierile bugetare fac parte din pachetul fiscal. Noi avem un pachet fiscal şi tăieri şi creşteri de venituri. Aşteptăm mâine pachetul fiscal, este un pachet mai larg, o să fie o ordonanţă iarăşi denumită Trenuleţ cu multe lucruri pe care le vom decide final. Cred că mâine va fi decizia finală şi veţi vedea atunci cu ce ieşim. Din păcate cu foarte puţin timp de consultare, cu foarte puţin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zi din punct de vedere timp. Pe 7 iulie noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanţă, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliţia de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie-octombrie. În această perioadă agenţiile de rating vin în România şi nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm şi care se cheamă scăderea rating-ului de ţară, adică la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investiţiilor”, adaugă vicepremierul Dragoş Anastasiu.

La remarca realizatorului că este un scenariu „Grecia 2010”, Anastasius a spus: „Noi nu vom ajunge în junk”.

„Acest guvern are acest prim obiectiv, să nu ajungem acolo. De asta venim şi spunem aşa. Şi dacă vreţi, stăm în faţa românilor şi le spunem. Ştim că este complicat, ştim că sunteţi cu toţii fiinţe umane. Indiferent că sunteţi în zona bugetară, zona antreprenorială, că sunteţi profesori sau judecători şi ştim cât este de complicat pentru o fiinţă umană să fie în situaţia în care să dea ceva sau să îi se ia ceva. Elevi, şcolari, studenţi, sindicalişti şi aşa mai departe. Nu e că nu ne dăm seama sau că nu înţelegem cât de complicat este pentru fiecare fiinţă umană să intrăm în acest tip de dialog: ştiţi că de mâine, de poimâine, va trebui să reduceţi cu 3%, 5%, 10% veniturile voastre. Asta este un moment complicat. Vă imaginaţi că niciun guvern, niciun politician, niciun vicepremier nu-şi doreşte să intre într-un astfel de mandat cu tăieri”, încheie Anastasiu.

Articolul Ultima șansă pentru România: Ce conține pachetul fiscal care trebuie adoptat până pe 7 iulie / Anastasiu: Miercuri sau joi vom ieşi cu întreg pachetul fiscal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deși a refuzat să divulge numele cumpărătorilor, surse citate de Bloomberg indică faptul că un consorțiu format din Oracle, Blackstone și firma de investiții Andreessen Horowitz (a16z) ar fi în centrul ofertei, scrie TechCrunch.

Acești investitori au înaintat anterior o propunere de achiziție, însă inițiativa ar fi stagnat din cauza tensiunilor dintre Statele Unite și China, provocate de politicile tarifare agresive promovate de Trump în timpul mandatului său. În ciuda acestui impas temporar, discuțiile par să fi fost reluate, într-un context în care securitatea datelor și controlul asupra aplicațiilor populare devin tot mai importante pe agenda guvernamentală americană.

Oracle, implicată activ în cadrul proiectului „Project Texas” – o inițiativă destinată protejării datelor utilizatorilor americani – ar putea juca un rol central în această tranzacție. Scopul proiectului este ca toate datele utilizatorilor TikTok din SUA să fie stocate exclusiv pe teritoriul american, reducând astfel riscurile de securitate cibernetică și influență externă.

Donald Trump și potențialii cumpărători ai TikTok rămân în centrul atenției internaționale, având în vedere implicațiile geopolitice și economice ale unei astfel de tranzacții. Detaliile complete despre identitatea cumpărătorilor și condițiile achiziției urmează să fie anunțate în următoarele săptămâni, conform fostului președinte.

Articolul Cine ar putea cumpăra TikTok? Grupul Oracle, Blackstone și a16z, favoriții lui Donald Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cel mai profitabil grup pop din Coreea de Sud se află într-o pauză încă din 2022, timp în care membrii trupei au efectuat serviciul militar obligatoriu impus tuturor bărbaților sud-coreeni sub 30 de ani, în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord, care deține arme nucleare, relatează AFP.

După ce membri ai trupei au terminat serviciul militar în iunie, mulți specialiști din industrie anticipau deja revenirea lor.

„Începând din iulie… plănuim ceva de proporții, așa că, de luna aceasta, probabil ne vom reuni și ne vom concentra pe producția muzicală”, a declarat liderul trupei, RM, pe platforma dedicată fanilor Weverse.

„Albumul nostru de grup este programat oficial pentru lansare în primăvara viitoare. Din primăvara viitoare, vom porni într-un turneu, așa că vă rugăm să ne așteptați cu nerăbdare peste tot în lume”, a declarat RM.

Revenire planificată pentru 2026, cu turneu global și nou album

Trupa a dezvăluit că are planuri să se deplaseze luna aceasta în Statele Unite, unde toți cei șapte membri se vor reuni treptat pentru producție muzicală.

Dacă albumul va fi lansat în primăvara lui 2026, acesta va fi primul lor material discografic din ultimii patru ani, de la „Proof”, cel mai bine vândut album din Coreea de Sud în 2022, cu aproape 3,5 milioane de exemplare vândute.

Înainte de efectuarea serviciului militar obligatoriu, trupa de băieți genera un impact economic anual de peste 5,5 trilioane de woni (aproximativ 4 miliarde de dolari), potrivit Institutului Coreean pentru Cultură și Turism.

Asta reprezenta în jur de 0,2% din PIB-ul total al Coreei de Sud, conform datelor oficiale.

BTS deține recordul pentru cel mai ascultat grup pe Spotify și a devenit primul grup K-pop care a ocupat simultan primul loc în topurile Billboard 200 și Billboard Artist 100 din Statele Unite.

Articolul Trupa coreeană BTS își anunță revenirea: album și turneu global în 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității prevenibile, cu 306 decese la 100.000 de locuitori în 2018. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 160 la 100.000.

Sunt datele studiului publicat astăzi de BioMed Central, o editură britanică specializată în publicații științifice de tip open access.

Studiul publicat astăzi analizează datele privind mortalitatea prin cancer de sân în România, în comparație cu Uniunea Europeană și evidențiază diferențele semnificative între mediile urban și rural.

Între 2000 și 2017, cazurile de cancer de sân din România au crescut exponențial, la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste

Studiul arată că în anul 2000, 77.298 de decese cauzate de cancerul de sân au fost înregistrate în UE, din care 3,8% (2.949 de decese) au avut loc în România.

Până în 2017, numărul total de decese cauzate de cancer de sân în UE a crescut la 84.613, iar ponderea României a crescut ușor la 4,1% (3.500 de decese).

Pe parcursul a două decenii, între 2000 și 2020, România a înregistrat un total de 67.339 de decese la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste din cauza cancerului de sân.

Ratele de mortalitate: România vs. UE

Mortalitatea generală a fost semnificativ mai mare în România, pe toată durata studiului

Pe toată durata studiului (2000-2017), România a avut rate de mortalitate generală (din toate cauzele) semnificativ mai mari decât media UE.

De exemplu, în 2002, rata în România era de 1.641,5 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.022,7 decese la 100.000 în UE. Această tendință a continuat, ajungând în 2017 la 1.192,7 decese la 100.000 în România față de 820,8 la 100.000 în UE.

Mortalitatea prin toate tipurile de cancer (la femei)

Interesant este că, în perioada 2002-2017, rata de mortalitate pentru toate tipurile de cancer la femei a fost inițial mai mare în UE decât în România.

În 2002, rata era de 180,5 la 100.000 în România și 227,5 la 100.000 în UE.

Totuși, tendințele s-au inversat: până în 2017, rata în România a crescut la 195,5 la 100.000, în timp ce în UE a scăzut la 205,4 la 100.000.

Mortalitatea prin cancer de sân (la femei): în ceea ce privește specific cancerul de sân, situația a evoluat similar cu mortalitatea generală prin cancer.

La începutul perioadei (2002), rata de mortalitate prin cancer de sân era mai mare în UE (38 la 100.000) decât în România (36,3 la 100.000).

Însă, până în 2017, această ordine s-a inversat: rata în UE a scăzut la 32,4 la 100.000, în timp ce în România a crescut la 35,9 la 100.000.

Acest lucru arată o îmbunătățire în UE și o înrăutățire relativă în România.

România rurală vs. România urbană

Pe parcursul întregii perioade 2000-2020, ratele de mortalitate prin cancer de sân la femei au fost constant mai ridicate în zonele urbane decât în cele rurale, atât la nivel național, cât și în aproape toate regiunile.

Această observație nu este surprinzătoare, având în vedere că majoritatea populației (aproximativ 55-56%) locuiește în zone urbane, iar 65% din totalul deceselor prin cancer de sân au avut loc în orașe.

Variații regionale ale diferenței urban-rural

• În 2000, regiunea de sud-est a înregistrat cea mai mare diferență: ratele în zonele urbane erau cu 96,6% mai mari decât în cele rurale.
• În 2020, regiunea de nord-vest a preluat acest loc, cu rate urbane cu 66,7% mai mari decât cele rurale.
• Diferența urban-rural a fost cea mai mică în sud în 2000 (cu 53,6% mai mare în urban) și în Vest  în 2020 (cu 29,4% mai mare în urban).
• În București-Ilfov, unde peste 90% din populație locuiește în mediul urban, rata combinată urban/rural este aproape identică cu rata urbană, ceea ce subliniază impactul predominanței urbane în această regiune.

Tendințe pe două decenii la nivel național și sub-național

La nivel național

Per total, rata națională de mortalitate prin cancer de sân la femei în România a înregistrat o scădere de 3,2% între 2000 și 2020 (de la 39,60 la 38,35 la 100.000 de femei).

Pe regiuni, deși la nivel național se observă o scădere, situația regională este mixtă:

• Majoritatea regiunilor au înregistrat o scădere a ratelor de mortalitate prin cancer de sân.
• Cea mai mare scădere a fost în regiunea București-Ilfov, cu 10,2%.
• Însă, regiunile sud și centru au înregistrat o creștere a ratelor, cea mai mare fiind în centru cu 8,16%.

În zonele urbane, ratele de mortalitate prin cancer de sân în zonele urbane au scăzut cu 11,1% la nivel național între 2000 și 2020. Aproape toate regiunile urbane au înregistrat scăderi, cu excepția Sudului, unde a fost o ușoară creștere (1,5%). Cea mai mare scădere urbană s-a înregistrat în nord-est, cu 14,9%.

În zonele rurale, s-a înregistrat o scădere mult mai mică, de doar 1,6% la nivel național. În timp ce unele regiuni rurale au avut scăderi semnificative (ex: sud-vest cu 17,9%), altele au avut creșteri notabile (ex: centru cu 15,2%).

Raportul dintre ratele de mortalitate urbană și rurală a scăzut de la 1,74 la 1,57, indicând o oarecare reducere a decalajului, dar mortalitatea urbană rămâne considerabil mai mare.

Concluzii generale: deși mai puține femei mor, numărul celor care trăiesc cu boala este în creștere

Scăderea generală a mortalității standardizate pe vârstă prin cancer de sân și, în special, a celei din mediul urban, este semnificativă, statistic.

Este notabil faptul că prevalența a crescut în aproape toate regiunile între 2013 și 2020, sugerând că, deși mai puține femei mor, numărul total al celor care trăiesc cu boala este în creștere.

Aceste date complexe subliniază necesitatea unor intervenții de sănătate publică bine direcționate pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în România, în special în zonele cu creșteri sau diferențe mari între urban și rural, subliniază autorii studiului, personalități de marcă în medicina modernă: Silviu Călin Rădulescu, Cristian Calomfirescu, Carmen Ungurean, Florentina Furtunescu, John W. Carew, Amr Soliman și Li Zhang.

Articolul Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nu se pune problema amânãrii sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar.

„Traversăm o perioadã care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște”

Dialogul s-a concentrat pe identificarea soluțiilor de optimizare a grilelor salariale, dar și de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar.

Totodată, ministrul Finanțelor le-a explicat reprezentanților angajaților contextul economic și constrângerile bugetare.

„Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor.

Traversăm o perioadã care impune mãsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște, alimentând însã în același timp zvonuri și semnale false de alarmã.

Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest.

Însã, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni”, spune Alexandru Nazare.

Cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu s-au ridicat la 370 milioane de lei

El afirmă că „nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media”.

„Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistreazã un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacã nu adoptãm mãsurile necesare la timp”, a adăugat Alexandru Nazare.

MF arată că, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plãtite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei.

Din aceastã sumã, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vãtãmãtoare.

Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor.

„Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar”

„Mesajul este unul clar: prioritizãm performanța în aparatul bugetar și avem toleranțã zero pentru cheltuirea iresponsabilã a banului public.

Ne îndreptãm spre un sistem de salarizare echitabil, care sã asigure toți angajații din sistemul public cã performanța este remuneratã corect.

Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine cã mãsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specificã de angajați și cu atât mai puțin cãtre angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebralã a administrației publice din România.

Continuãm sã analizãm, împreunã cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiarã”, încheie Nazare.

Articolul Nazare dă asigurări: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania americană Vertex Pharmaceuticals a anunțat că tratamentul său de ultimă generație pentru fibroză chistică, numit Alyftrek, a primit aprobarea Uniunii Europene. Medicamentul este destinat tratării unei boli genetice rare și progresive, care afectează milioane de oameni. În Europa, 50.000 de persoane sunt înregistrate cu această boală. Odată cu această aprobare, Vertex își extinde prezența dincolo de Statele Unite, consolidându-și poziția pe piața tratamentelor pentru fibroza chistică, potrivit Reuters.

Medicamentele utilizate în tratamentele pentru fibroza chistică, precum Alyftrek, combină substanțe active care ajută la corectarea funcționării proteinei CFTR, esențială pentru transportul ionilor în celule. Aceste tratamente îmbunătățesc stabilitatea și funcționalitatea proteinei, contribuind la gestionarea bolii prin reducerea acumulării de mucus în plămâni și îmbunătățind funcția respiratorie, ceea ce oferă o calitate mai bună vieții pacienților.

Alyftrek oferă o opțiune mai convenabilă pacienților

Alyftrek a fost testat în studii clinice, unde s-a dovedit că oferă aceleași beneficii ca și Trikafta, vechiul medicament de la Vertex, dar care se administrează de două ori pe zi, în comparație cu Alyftrek, care se ia doar o dată. Tratamentul a fost aprobat după recomandarea pozitivă din partea Agenției Europene a Medicamentului, iar Comisia Europeană a emis avizul final.

Trikafta a revoluționat tratamentul fibrozei chistice, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pacienților și prelungindu-le durata de viață. Însă, în 2037, Trikafta va ieși de sub protecția brevetului, ceea ce va permite altor companii să producă și să vândă medicamente generice identice cu Trikafta, dar la un preț mult mai scăzut. Aceste versiuni generice vor avea un impact semnificativ asupra vânzărilor de Trikafta ale Vertex Pharmaceuticals, deoarece pacienții și sistemele de sănătate preferă, de obicei, opțiunile mai ieftine. Pentru a-și menține veniturile în viitor, Vertex încearcă să lanseze noi medicamente sub brevet, precum Alyftrek.

Medicamentul a fost deja aprobat în Statele Unite

Fibroza chistică este o boală genetică gravă, în care o proteină esențială pentru organism (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator) nu funcționează corect, afectând mișcarea apei și a sării în celule. Aceasta duce la acumularea unui mucus gros în plămâni, care face respirația dificilă și poate provoca deteriorarea progresivă a acestora. Din păcate, netratată corespunzător, boala duce la decesul prematur.

Medicamentul a fost deja aprobat în Statele Unite și a generat vânzări semnificative, în valoare de 53,9 milioane de dolari doar în primul trimestru al anului, arătând că tratamentul este promițător și pentru piața europeană.

În Statele Unite, prețul de listă pentru medicamentul Alyftrek este de aproximativ 370.269 de dolari pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 28.404 USD pe lună. Costul se aplică pacienților care nu beneficiază de asigurare de sănătate sau care nu au acoperire pentru acest medicament.

Articolul Un nou tratament pentru fibroza chistică a fost aprobat de Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Trebuie să fim solidari și nu să căutăm tot felul de tertipuri. Am făcut-o în ultimii zece ani, că de asta am ajuns unde am ajuns… S-au plafonat salarii, s-a găsit ideea de spor. S-au plafonat sporurile, au venit stimulentele, s-au plafonat stimulentele, au venit bonusurile și așa mai departe. Suntem foarte creativi, suntem un popor creativ și întotdeauna am găsit locuri prin care trebuie să mergem. Nu putem să astupăm astea peste noapte”, spune la Digi24 vicepremierul Dragoș Anastasiu.

Întrebat ce sfat le-ar da judecătorilor de la ÎCCJ, acesta a spus: „Le-aș da sfatul să se gândească că cei care au beneficiat cel mai mult până acum trebuie acum să strângă cel mai tare cureaua și să nu găsească tot felul de tertipuri creative, de altfel, pentru a nu merge în direcția pe care guvernul României vrea să o imprime. Dar haideți să vedem dacă s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce argumente au”.

Claudiu Năsui a afirmat, marți, că ÎCCJ a dispus marți o ajustare a grilei de sporuri pentru angajații săi – sporul pentru condiții vătămătoare a fost redus la 300 de lei, în timp ce sporurile pentru solicitare neuropsihică și confidențialitate au fost majorate, astfel încât salariile nete să nu scadă.

Articolul Vicepremierul Dragoș Anastasiu, către ÎCCJ: „Să strângă cureaua și să nu caute tertipuri creative” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii israelieni poartă negocieri la Washington privind încetarea focului în Gaza, în urma escaladării militare din enclavă. Ron Dermer, ministrul israelian pentru Afaceri Strategice, un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu, se află în capitala SUA pentru întâlniri cu oficiali de la Casa Albă. „Dermer explorează posibilitățile unor acorduri diplomatice regionale în urma războiului de 12 zile al Israelului cu Iranul și pentru încheierea războiului din Gaza”, potrivit purtătoarei de cuvânt a președintelui Donald Trump, Karoline Leavitt, citată de Reuters.

Netanyahu a anunțat că va vizita și el Statele Unite săptămâna viitoare, având o întâlnire programată cu președintele Trump, pe 7 iulie. Un oficial israelian din Washington a precizat că cei doi lideri vor discuta despre „Iran, Gaza, Siria și alte provocări regionale.”

„SUA să-și ispășească păcatul față de Gaza prin declararea încetării războiului”

Eforturile de încetare a focului în enclava palestiniană sunt blocate, iar oficialul Hamas Sami Abu Zuhri a precizat că „presiunea lui Trump asupra Israelului va fi cheia oricărui progres în negocierile de pace”, lansând un apel urgent către SUA: „Facem apel către administrația SUA să-și ispășească păcatul față de Gaza prin declararea încetării războiului.”

Reprezentanții Hamas susțin că gruparea este dispusă să elibereze toți ostaticii rămași doar ca parte a unui acord care să încheie războiul, în timp ce Israelul susține că ostaticii trebuie eliberați imediat, iar conflictul poate lua sfârșit doar dacă Hamas este dezarmat și nu mai guvernează Gaza.

Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când luptători Hamas au lansat un atac surpriză asupra Israelului, ucigând 1.200 de persoane, majoritatea civili, și luând 251 de ostatici. Răspunsul militar israelian a provocat moartea a peste 56.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, majoritatea civili, și a strămutat aproape întreaga populație de 2,3 milioane de locuitori, generând o criză umanitară severă în Fâșia Gaza și în zonele învecinate.

Războiul durează de aproape 21 de luni

În ultimele 24 de ore, atacurile israeliene au ucis cel puțin 112 persoane și au rănit peste 400, potrivit autorităților medicale locale, iar distrugerile s-au concentrat în cartierele din orașul Gaza, precum și în alte două orașe mari din sudul Ghazei, Khan Younis și Rafah. Locuitorii evacuați, printre care familii recent strămutate, au fost nevoiți să-și instaleze corturi pe șosele după ce au fugit din calea atacurilor. „Nu dormim din cauza zgomotelor exploziei tancurilor și avioanelor. Ocupația israeliană distruge casele din estul Gazei, în Jabalia și în alte locuri din jurul nostru”, a descris situația un rezident din nord-vestul orașului Gaza.

Jabalia este un oraș și o tabără de refugiați din nordul Fâșiei Gaza, fiind una dintre cele mai mari și dens populate zone din regiune, cu locuitori numeroși palestinieni, majoritatea refugiați sau descendenți ai acestora.

Mediatorii din Qatar și Egipt și-au intensificat contactele cu părțile implicate, fără să poată stabili o dată pentru o nouă rundă de negocieri privind un armistițiu. Războiul durează de aproape 21 de luni.

Articolul Oficialii israelieni negociază la Washington încetarea focului în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu realizat de profesorul Martin Solan, biolog marin la Universitatea din Southampton din Anglia, dezvăluie trăsături uimitoare ale stelelor fragile, nevertebrate marine înrudite cu stelele de mare, care trăiesc pe fundul oceanului. Chiar și atunci când își pierd toate brațele sau jumătate din corp, stelele fragile reușesc să se refacă complet. În mod constant, ele sunt ciupite de pești sau alte vietăți, dar se regenerează din nou și din nou, un proces esențial pentru supraviețuirea lor, potrivit The Guardian.

Pe lângă această abilitate impresionantă, ele joacă și un rol vital în ecosistem. Unele specii, precume Amphiura filiformis, trăiesc în sedimentele marine și pot ajunge la densități de mii de indivizi pe metru pătrat. Prin mișcările lor, ele oxigenează solul marin, descompun resturile organice și curăță mediul înconjurător, îmbunătățind astfel condițiile de viață pentru alte specii.

Înrudite cu stelele de mare și organizate cu precizia unor soldați

Stelele fragile se remarcă printr-o varietate de trăsături spectaculoase. Multe dintre ele sunt bioluminescente, emitând lumină albastră, iar unele afișează modele sau comportamente vizuale complexe. Sunt înrudite cu stelele de mare, dar au un aspect mai delicat: brațele lor sunt mult mai subțiri, pot atinge chiar 60 cm lungime, și sunt acoperite cu spini ornamentali, ceea ce le conferă un aspect decorativ. În regiunile tropicale, aceste creaturi marine pot fi întâlnite în culori vii, roșu, negru, portocaliu, transformând fundul oceanului într-un peisaj viu colorat.

Profesorul Solan, reputat biolog și expert în ecologia sedimentelor marine, a fost primul cercetător  care a obținut secvențe video accelerate cu aceste viețuitoare nevertebrate în timp ce sapă, se hrănesc și se mișcă în mod coordonat sub sedimente. A descoperit o populație organizată cu precizie, fiecare individ aflat la aceeași adâncime și distanță, „ca într-un rând de soldați”.

Sunt pentru ocean ceea ce sunt elefanții pentru savane

Totuși, aceste organisme sunt extrem de vulnerabile. Pentru că trăiesc în sediment, ele nu se pot feri de poluare și absorb tot ce se depune pe fundul mării. Scheletul lor este compus din carbonat de calciu, ceea ce le face sensibile la acidifierea oceanelor, un efect direct al creșterii concentrației de dioxid de carbon în atmosferă. În condiții de aciditate ridicată, ele se dizolvă treptat.

Stelele fragile sunt considerate o specie-cheie, deoarece modifică în mod activ mediul în care trăiesc și îl fac mai favorabil pentru alte viețuitoare, la fel cum elefanții modelează ecosistemele din savană: „De sute de milioane de ani, stelele fragile contribuie la diversitatea vieții marine. Ele sunt mai importante decât par și sper că vom lua măsuri pentru a le proteja înainte ca aceste organisme remarcabile să dispară”, a atras atenția profesorul Solan.

Natura se repară, dar nu la nesfârșit

Unii oameni de știință consideră că organismele cu capacitate mare de regenerare, cum sunt stelele fragile, planarii sau axolotlii, sfidează parțial ideea de îmbătrânire clasică, pentru că își pot înlocui celulele afectate, într-o formă de „longevitate funcțională”, potrvit cercetătorului din Anglia.

Totuși, chiar dacă este mai lentă, îmbătrânirea celulară are loc și în cazul lor. Însă capacitatea de regenerare, adaptabilitatea în fața prădătorilor și rolul lor ecologic constant le fac exemple remarcabile de reziliență biologică. Această discreție biologică, combinată cu eficiența ecologică, este o lecție tăcută și valoroasă: natura are capacitatea de a se regenera, dar nu la nesfârșit.

Articolul Cercetătorii din Anglia au descoperit o capacitate excepțională de regenerare a unor nevertebrate marine apare prima dată în Mediafax.