Mediafax
Un nou studiu (revista Environmental Research Letters) arată cât de mult ar fi afectată producția globală de alimente în diferite scenarii de iarnă nucleară, scrie Science Alert.
Iarna nucleară este un efect climatic devastator, teoretizat să apară după un conflict nuclear de mare anvergură, când exploziile nucleare și incendiile masive ce urmează ar arunca în atmosferă cantități enorme de funingine și praf. Acestea ar reduce cantitatea de lumină solară care ajunge la suprafață pentru ani de zile, omorând astfel multe plante și animale – inclusiv pe cele de care depindem pentru hrană.
Un alt studiu, condus de cercetători de la Universitatea de Stat Pennsylvania din SUA, a simulat efectele pe care iarna nucleară le-ar avea asupra producției globale de alimente. Porumbul (Zea mays), cel mai cultivat cerealier din lume, a fost folosit ca o „plantă-sentinela”, permițând echipei să estimeze ce s-ar întâmpla cu agricultura în ansamblu.
„Am simulat producția de porumb în 38.572 de locații sub șase scenarii nucleare cu severitate crescătoare – cu injecții de funingine variind între 5 milioane și 165 milioane de tone,” spune Yuning Shi, specialist în plante și meteorolog la Penn State.
Nu e de mirare că rezultatele nu sunt bune. Echipa a constatat că un război nuclear localizat, care ar injecta „doar” 5,5 milioane de tone de funingine în atmosferă, ar reduce totuși producția globală de porumb cu 7%. Totuși, un conflict global care ar elibera 165 milioane de tone ar putea reduce producția agricolă cu 80%.
Acest scenariu de coșmar are și un multiplicator al pagubelor: distrugerea stratului protector de ozon al planetei.
„Explozia și balonul de foc al detonărilor atomice produc oxizi de azot în stratosferă,” spune Shi. „Prezența oxizilor de azot și încălzirea cauzată de funinginea absorbitivă ar putea distruge rapid ozonul, crescând nivelurile radiației UV-B la suprafața Pământului. Aceasta ar deteriora țesuturile plantelor și ar limita și mai mult producția globală de alimente.”
Nivelul UV-B ar atinge un vârf între șase și opt ani după un război nuclear
Echipa estimează că nivelul UV-B ar atinge un vârf între șase și opt ani după un război nuclear, reducând producția de porumb cu încă 7%. Aceasta ar însemna o scădere totală alarmantă de 87% a producției agricole, ceea ce ar provoca o criză alimentară globală.
Simulările sugerează că ar putea dura între 7 și 12 ani pentru ca producția globală de porumb să se recupereze după iarna nucleară, în funcție de severitatea conflictului. În general, emisfera sudică s-ar recupera mai rapid decât cea nordică, iar regiunile apropiate de ecuator mai repede decât cele apropiate de poli.
Există totuși măsuri pe care oamenii le-ar putea lua pentru a accelera recuperarea. Trecerea la varietăți de porumb care cresc mai bine în condiții mai reci și în sezoane de vegetație mai scurte ar putea reduce pierderea de productivitate cu până la 10%. Aceasta ar ajuta, dar, desigur, ar fi mult mai bine să nu existe deloc o iarnă nucleară.
Dacă totuși s-ar întâmpla – iar starea actuală a politicii globale face acest scenariu mai probabil decât a fost de la Războiul Rece încoace – echipa propune pregătirea unor „kituri de reziliență agricolă”. Acestea ar consta în semințe de culturi alese pentru a fi cele mai potrivite pentru fiecare regiune în funcție de posibilele condiții climatice.
Aceste kituri ar ajuta la susținerea producției alimentare în anii instabili care urmează după un război nuclear, pe măsură ce lanțurile de aprovizionare și infrastructura se refac,” spune Armen Kemanian, dezvoltatorul principal al simulărilor. Conceptul de kituri de reziliență agricolă poate fi extins și la alte dezastre – atunci când catastrofe de asemenea magnitudine lovesc, reziliența este esențială, a încheiat acesta.
Și, înainte să întrebați: nu, iarna nucleară nu ar anula încălzirea globală.
Articolul Ipoteză: O iarnă nucleară ar putea distruge o mare parte din rezervele mondiale de alimente apare prima dată în Mediafax.