O bombă ascunsă într-o maşină veche a explodat sâmbătă seara în apropierea hotelului Golden Mezzeh din Damasc.
Explozia, care a putut fi auzită în toată partea de vest a capitalei, nu a provocat victime, potrivit agenţiei de presă SANA.
Articolul Explozie în apropierea zonei Mazzeh din capitala Siriei apare prima dată în Mediafax.
Purtătorul său de cuvânt, Mahmoud Bassal, a declarat că un cartier din oraşul Gaza, situat în nordul teritoriului palestinian, a fost supus unui bombardament intens de când Netanyahu şi-a prezentat planul de a „prelua controlul” asupra enclavei, pe data de 7 august.
„Estimăm că peste 50.000 de persoane au rămas în cartierul Zeitoun, majoritatea fără apă sau hrană”, a spus el, acuzând Israelul de „curăţare etnică”. „Echipele noastre nu au acces la răniţi”, a adăugat el.
Din cei 22 de palestinieni ucişi, nouă ar fi fost ucişi în apropierea a două centre de distribuire a ajutoarelor umanitare din sudul şi nordul teritoriului, a mai spus el. Alţi şase palestinieni, dintre care trei copii, au murit în două atacuri asupra taberei de refugiaţi Bureij şi a zonei al-Mawassi. „Locuitorii nu au unde să se refugieze. Situaţia este catastrofală”, a adăugat Mahmoud Bassal.
Vineri, armata israeliană a confirmat că trupele sale desfăşoară o serie de operaţiuni la periferia oraşului Gaza.
Articolul 22 de morţi în urma atacurilor israeliene în Gaza, anunţă Apărarea Civilă apare prima dată în Mediafax.
Mii de însoţitori de zbor sindicalizaţi ai Air Canada au încetat munca din cauza unui conflict privind contractul salarial, forţând compania aeriană să anuleze toate cele 700 de zboruri zilnice, afectând peste 100.000 de călători care au fost nevoiţi să găsească zboruri alternative sau să rămână pe loc, potrivit Reuters.
Ministra Muncii, Patty Hajdu, a declarat într-o conferinţă de presă că a solicitat Consiliului pentru Relaţii Industriale din Canada să impună arbitrajul obligatoriu ambelor părţi şi să ordone încetarea imediată a grevei. Ea a adăugat că Air Canada a indicat că va dura patru până la cinci zile pentru a relua complet operaţiunile.
Compania aeriană a oferit o creştere de 38% a remuneraţiei totale pentru însoţitorii de zbor pe o perioadă de patru ani, cu o creştere de 25% în primul an, ceea ce Sindicatul Canadian al Angajaţilor Publici a considerat insuficient. În prezent, însoţitorii de zbor sunt plătiţi numai atunci când avionul este în mişcare. Sindicatul solicită o remuneraţie pentru timpul petrecut la sol între zboruri şi pentru timpul petrecut ajutând pasagerii să se îmbarce.
Wesley Lesosky, preşedintele componentei Air Canada a CUPE, a declarat într-o conferinţă de presă la Toronto că nu sunt programate sesiuni de negocieri între cele două părţi, care au purtat discuţii intermitente timp de luni de zile.
Articolul Guvernul canadian ia măsuri pentru a pune capăt grevei Air Canada apare prima dată în Mediafax.
Departamentul a declarat că, în ultimele zile, a fost eliberat „un număr mic” de vize temporare medical-umanitare, dar nu a furnizat cifre concrete.
Statele Unite au acordat peste 3.800 de vize de vizitator B1/B2, care permit străinilor să solicite tratament medical în SUA, titularilor de documente de călătorie eliberate de Autoritatea Palestiniană, potrivit unei analize publicate pe site-ul departamentului. Acest bilanţ include 640 de vize acordate în luna mai.
Decizia Departamentului de Stat de a suspenda vizele de vizitator pentru persoanele din Gaza vine după ce Laura Loomer, o activistă de extremă dreapta şi aliată a preşedintelui Donald Trump, a declarat vineri pe reţelele de socializare că „refugiaţii” palestinieni au intrat în SUA în luna august.
Declaraţia lui Loomer a stârnit indignarea unor republicani, reprezentantul Chip Roy din Texas afirmând că va cerceta problema, iar reprezentantul Randy Fine din Florida calificând-o drept un „risc pentru securitatea naţională”.
Articolul SUA suspendă vizele de vizitator pentru persoanele din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele ucrainean se aşteaptă la o „întâlnire trilaterală între el şi Vladimir Putin, sub medierea preşedintelui american Trump” pentru o „pace reală, de durată”, nu un armistiţiu care să presupună o altă pauză între „invaziile ruseşti”.
„Astăzi, în urma unei conversaţii cu preşedintele Trump, am coordonat în continuare poziţiile cu liderii europeni. Poziţiile sunt clare. Trebuie realizată o pace reală, una care să fie durabilă, nu doar o altă pauză între invaziile ruseşti. Crimele trebuie să înceteze cât mai curând posibil, focul trebuie să înceteze atât pe câmpul de luptă, cât şi în aer, precum şi împotriva infrastructurii noastre portuare”.
Zelenski a solicitat presiuni asupra Rusiei pentru a fi eliberaţi prizonierii de război şi civilii ucraineni, inclusiv copiii ucraineni răpiţi, informează Gândul. De asemenea, a lăudat sancţiunile, considerându-le un „instrument eficient”.
„Toţi prizonierii de război şi civilii ucraineni trebuie eliberaţi, iar copiii răpiţi de Rusia trebuie returnaţi. Mii de oameni ai noştri rămân în captivitate – toţi trebuie aduşi acasă. Presiunea asupra Rusiei trebuie menţinută în timp ce agresiunea şi ocupaţia continuă. În conversaţia mea cu preşedintele Trump, am spus că sancţiunile ar trebui consolidate dacă nu va exista o întâlnire trilaterală sau dacă Rusia încearcă să evite o încheiere onestă a războiului. Sancţiunile sunt un instrument eficient. Securitatea trebuie garantată în mod fiabil şi pe termen lung, cu implicarea atât a Europei, cât şi a SUA”.
„Toate problemele importante pentru Ucraina trebuie discutate cu participarea Ucrainei şi nicio problemă, în special cele teritoriale, nu poate fi decisă fără Ucraina. Le mulţumesc partenerilor noştri care ajută. Astăzi, există o declaraţie importantă din partea liderilor europeni care ne consolidează poziţia. Continuăm să lucrăm împreună – europeni, americani şi toţi cei din lume care îşi doresc pace şi stabilitate în relaţiile internaţionale”.
Articolul Zelenski vrea o pace „reală” de durată, nu „o pauză”: Securitatea trebuie garantată pe termen lung apare prima dată în Mediafax.
„Infecţiile asociate asistenţei medicale (cunoscut ca infecţii nosocomiale) nu trebuie ascunse, ci raportate, înregistrate şi controlate. Doar aşa putem proteja pacienţii şi limita răspândirea lor între oameni aflaţi deja într-o situaţie vulnerabilă”, scrie el pe Facebook.
Ministrul adaugă că „în România, timp de ani de zile, aceste infecţii au fost tratate ca un subiect tabu. Din această cauză, pacienţii au pierdut încrederea, iar medicii au fost puşi sub o presiune uriaşă. Este momentul să schimbăm acest lucru”.
„Prin legislaţie clară, simplificată şi uşor de aplicat, prin protocoale transparente şi prin instruirea continuă a personalului medical. Nu prin blamarea medicilor, ci prin găsirea unor soluţii reale care să protejeze pacienţii”, se arată în mesaj.
Rogobete anunţă că „în ultimele zile am modificat legislaţia pentru a o face mai clară şi mai aplicabilă. Am creat cadrul legal pentru ca, în următoarele zile, să adoptăm prin ordin de ministru protocoale simple şi unitare privind: normele de supraveghere şi control al infecţiilor în spitalele publice şi private cu paturi; metodologia de raportare a infecţiilor nosocomiale; atribuţiile clare pentru accidentele de expunere la produse biologice ale personalului medical; metodologii specifice de monitorizare a acestor situaţii şi de protecţie a personalului şi pacienţilor”.
„Mai mult, pentru pacienţii aflaţi în situaţii critice – în special cei cu arsuri grave – vom pune în funcţiune Registrul Electronic de Raportare al Infecţiilor Nosocomiale. Acest registru, realizat deja prin fonduri europene la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, va fi extins la toate unităţile care tratează astfel de pacienţi”, adaugă el.
Articolul Rogobete: Schimbăm legislaţia pentru a simplifica protocoalele privind infecţiile nosocomiale apare prima dată în Mediafax.
Liderul rus mai spune că discuția pe care a avut-o cu Donald Trump a fost „sinceră și substanțială”, potrivit agenției de știri ruse TASS.
Putin le-a spus oficialilor că Rusia respectă poziția SUA în conflictul din Ucraina.
Trebuie menționat că Putin a vorbit anterior despre necesitatea eliminării „cauzelor profunde” ale conflictului.
Această frază înseamnă, în esență, că Moscova nu are intenția de a-și dilua liniile roșii.
Articolul Prima reacție a lui Putin după întâlnirea avută cu Trump: „Vizita a fost utilă și oportună” apare prima dată în Mediafax.
Portarul ajuns la Burnley a ţinut mingea în mână mai mult de opt secunde, astfel că Tottenham a primit un corner, decizia fiind una istorică, potrivit ProSport.
Conform noilor reguli, portarii nu pot ţine mingea în mână mai mult de opt secunde. Iar regula a fost aplicată chiar în prima etapă din Premier League. Momentul i-a surprins şi pe fanii prezenţi în tribune la partida dintre londonezii de la Tottenham şi Burnley.
Celebrul arbitru Michael Oliver nu l-a iertat pe Martin Dubravka, portarul ajuns la Burnley de la Newcastle. Astfel, Tottenham a beneficiat de un corner, dar cei de la Burnley au îndepărtat pericolul. Eroarea este una importantă, mai ales că vine din partea unui portar călit în partidele tari, care a ajuns la vârsta de 36 de ani, fiind aşadar aproape de finalul carierei.
Totuşi, golul a venit destul de repede în poarta oaspeţilor, după ce Richarlison a reuşit să deschidă scorul pentru echipa care a câştigat Europa League în acest an.
Radu Drăguşin lipseşte de la Tottenham în startul acestui sezon, dar este de aşteptat să revină în curând pe teren după accidentarea serioasă pe care a suferit-o.
Noua regulă care s-a aplicat şi pe arena lui Tottenham încearcă să împiedice tragerile de timp, iar mingea să fie în joc cât mai mult timp pe parcursul partidei.
Deciziile importante luate de arbitri vor fi discutate doar cu căpitanii echipelor, pentru a se încerca evitarea unor incidente la care să participe mai mulţi fotbalişti nemulţumiţi.
Pentru aplicarea noii reguli:
Numărătoarea va începe în momentul în care portarul se află în control asupra balonului, fără a fi incomodat de vreun adversar;
Arbitrul va semnaliza vizibil din momentul în care au mai rămas 5 secunde rămase pentru a repune mingea în joc;
Dacă un adversar obstrucţionează portarul în momentul numărătorii, arbitrul va acorda lovitură liberă indirectă în favoarea echipei portarului.
Articolul Premier League: Tottenham, 3-0 cu Burnley în prima etapă apare prima dată în Mediafax.
„Sâmbătă, 16 august a.c., în cadrul unei acţiuni punctuale desfăşurate în oraşul Pâncota, jandarmii din cadrul Detaşamentului 4 Jandarmi Chişineu-Criş au depistat o femeie de 42 de ani şi un bărbat de 31 de ani care ofereau spre vânzare, la tarabe, produse susceptibile a fi contrafăcute. În urma verificărilor, au fost identificate articole de încălţăminte sport, ochelari de soare şi parfumuri, diferite mărci”, potrivit sursei citate.
Valoarea totală a bunurilor este estimată la aproximativ 6.445 lei. Produsele erau expuse spre vânzare fără documente de provenienţă şi prezentau suspiciuni că ar încălca drepturile de proprietate intelectuală.
Autorităţile s-au sesizat din oficiu şi au întocmit actele de constatare. Dosarul urmează a fi înaintat organelor competente pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de punere în circulaţie de produse contrafăcute.
Articolul Bunuri contrafăcute de peste 6.000 de lei, confiscate în judeţul Arad apare prima dată în Mediafax.
Trump a subliniat că viitorul negocierilor depinde acum de președintele Ucrainei și de aliații europeni, fără a oferi detalii suplimentare privind un eventual acord. Reacțiile internaționale au fost divergente: liderii europeni au criticat retorica belicoasă a lui Putin, în timp ce presa rusă a prezentat întâlnirea drept o victorie strategică a Moscovei.
Publicații pro-Kremlin, precum Gazeta și agențiile de presă Interfax și Tass, au descris summitul drept un pas important spre pace, accentuând fermitatea și disponibilitatea pentru dialog a lui Putin. Potrivit presei ruse, Ucraina ar fi fost nemulțumită de rezultate, refuzând eliberarea prizonierilor de război menționați în discuții. Trump ar fi primit o listă cu peste o mie de prizonieri pe care partea ucraineană nu dorește să îi accepte înapoi.
Presa de opoziție rusă, inclusiv Novaya Gazeta și Meduza, a criticat întâlnirea, catalogând-o drept „dialog de dragul dialogului” sau „negocieri pe sens invers”. Jurnaliștii au subliniat propagandă intensă prin intermediul mass-mediei de stat și lipsa de progres concret în soluționarea crizei ucrainene.
Întâlnirea Trump-Putin din Alaska subliniază tensiunile internaționale privind Ucraina, evaluările divergente între Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană și rolul mediatic în modelarea percepției publice. Deși oficialii ruși prezintă summitul ca un succes strategic, critici și analiști internaționali consideră că rezultatele sunt limitate, iar viitorul negocierilor depinde de deciziile Kievului și ale aliaților europeni.
Articolul Presa rusă pro-Kremlin jubilează în urma summitului dintre Putin și Trump apare prima dată în Mediafax.