Mediafax

Americanii au reluat acordarea unui ajutor de 6,8 milioane de dolari pentru tibetani, a anunțat Departamentul de Stat, potrivit Reuters.

Ajutorul a fost suspendat de administrația președintelui Donald Trump ca parte a strategiei „America First”, care a afectat o serie de programe, inclusiv cele care vizau asigurarea alimentelor și prevenirea răspândirii HIV-ului în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii.

Săptămâna trecută, liderul guvernului tibetan în exil din India, Penpa Tsering, a declarat că tibetanii au devenit „daune colaterale”. Autoritățile nu au anunțat când exact a fost reluată acordarea ajutorului.

Articolul Ajutor financiar pentru tibetani reluat de SUA după ce Administrația Trump îl suspendase apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Locuitorii celor mai vizitate locuri din Europa se revoltă împotriva numărului record de turiști care le perturbă viața de zi cu zi. Deși turismul susține economiile locale, Bloomberg scrie că „supraturismul” pune presiune pe tot, de la resursele de apă până la prețurile locuințelor.

Călătoriile în Europa sunt în plină expansiune, cu 46 de milioane de vizitatori în plus în 2024 față de 2023. Frustrați de aglomerație și de înmulțirea cazărilor de tip Airbnb, localnicii au ajuns să stropească turiștii cu pistoale cu apă în Spania și să iasă în marșuri în Mallorca. Chiar și Luvrul ar fi „la limită”.

Vara în care Europa spune stop turismului

Vara lui 2025 ar putea rămâne în istorie drept sezonul în care Europa s-a întors împotriva turismului. Localnicii din Barcelona, care nu mai pot circula prin străzile sufocate de turiști, i-au stropit cu pistoale cu apă. Mii de oameni au protestat în Mallorca, cerând oprirea turismului de masă. În Genova, localnicii au defilat cu o machetă de vas de croazieră prin străduțele înguste, acuzând „inundațiile” sezoniere de turiști. La Paris, angajații Luvrului au declanșat un protest față de supraaglomerarea muzeului, blocând vizitatorii. Petrecerea principală a nunții lui Jeff Bezos a fost mutată din centrul Veneției, după ce protestatarii au afișat bannere cu „Salvați Veneția de Bezos”, acuzând că mega-nunta lui cu Lauren Sanchez sufocă orașul.

Supraturismul post-pandemie

Pe măsură ce turismul revine la nivelurile de dinainte de pandemie, destinațiile deja populare se confruntă cu „supraturismul” – punctul în care viața locală devine insuportabilă. În 2023, una dintre cele mai afectate zone din Europa, insula Zakynthos din Grecia, a atras de 150 de ori mai mulți turiști decât numărul rezidenților permanenți. În 2024, țările europene au găzduit aproximativ 756 de milioane de turiști, cu 46 de milioane mai mulți decât în anul precedent.

Deși turiștii aduc bani și creează locuri de muncă, ei provoacă aglomerație, poluare, presiune asupra serviciilor publice și o criză a locuințelor. Creșterea popularității platformelor de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, VRBO și Wimdu, face ca multe locuințe să dispară de pe piața chiriilor pe termen lung, transformându-se în cazare pentru turiști. Chiriașii care găsesc totuși o locuință accesibilă riscă să locuiască lângă turiști care petrec toată noaptea.

Pe măsură ce afacerile locale se concentrează pe turiști, magazinele tradiționale sunt înlocuite de suveniruri și gelaterii. Vizitatorii cu bani mulți cresc prețurile, astfel încât localnicii nu-și mai permit să-și facă vacanțele în propria țară. În stațiunile de plajă, fluxul anual de turiști afectează mediul și pune presiune pe resurse precum apa. În 2024, întregul arhipelag al Cicladelor (Grecia) a fost inclus pe lista patrimoniului în pericol, din cauza impactului turismului asupra peisajului și culturii locale.

Zonele afectate grav de supraturism

Acestea se încadrează, de regulă, în trei categorii: stațiuni de plajă mediteraneene, stațiuni de schi alpine și orașe istorice populare pentru city-break-uri. Insulele Greciei, coasta nordică a Croației și satele de schi din Tirolul austriac sunt deosebit de afectate, în special pentru că au puțini locuitori permanenți, mulți plecând după încheierea sezonului. Totuși, orașele mari resimt cel mai mult volumul turistic: Parisul a avut în 2024 peste 400.000 de turiști pe kilometru pătrat, de 20 de ori mai mulți decât numărul rezidenților, devansând mult Atena Centrală (88.000/km²) și Copenhaga (64.000/km²). Există și excepții: Insulele Canare (Lanzarote și Fuerteventura) și, mai surprinzător, insulele Germaniei din Marea Nordului și Marea Baltică.

Chiar și destinațiile „de mâna a doua” se confruntă cu efectele supraturismului. Albania, „ultimul colț semi-neexploatat al Mediteranei”, atrage acum pachete turistice masive din Europa Centrală și de Est. Iar orașele considerate cândva „nedescoperite”, precum Porto (alternativa liniștită la Lisabona) sunt astăzi la fel de aglomerate.

Cine e de vină?

Actorii principali își aruncă vina reciproc. Airbnb spune că hotelurile sunt de vină, întrucât ele domină piața, cu 80% din înnoptările anuale. La rândul său, TUI, cel mai mare operator hotelier din Europa, acuză Airbnb că afectează direct piața chiriilor pe termen lung. Anumite gazde de închirieri pe termen scurt susțin că problema nu sunt turiștii, ci „nomazii digitali”, persoane cu venituri ridicate care se stabilesc temporar în orașe precum Lisabona sau Berlin, alungându-i pe localnicii cu venituri mici.

În timp ce oficialii se plâng de supraturism, aceștia aprobă în continuare construcții de hoteluri și extinderi de aeroporturi pentru a atrage și mai mulți vizitatori. Comportamentul în schimbare al turiștilor agravează problema: turismul „bucket-list”, în care vizitatorii bifează rapid cele mai faimoase locuri, atrage mulțimi uriașe în locații promovate intens pe rețelele sociale, cum ar fi Rue Cremieux din Paris sau Ponte dei Salti din Elveția, zone incapabile să absoarbă fluxul.

Ar ajuta dacă turiștii s-ar comporta mai bine?

Poate. Când un turist din Islanda a distrus o zonă de mușchi care crește foarte lent, scrijelind „Send nudes”, vina nu era a numărului mare de turiști, ci a lipsei de respect. Totuși, adesea, problema este pur și simplu supraaglomerarea.

De exemplu, celebrul panou „I Amsterdam” de lângă Rijksmuseum a fost înlăturat în 2018, nu din cauza unui comportament inadecvat, ci pentru că zona era mereu sufocată de turiști.

Funcționează măsurile împotriva supraturismului?

Pe scurt, nu. Sau cel puțin, nu încă. Legile care limitează numărul de nopți în care o locuință poate fi închiriată sunt greu de aplicat, mulți proprietari ocolind regulile. Interdicțiile, cum este cea din Barcelona, nu au rezolvat criza locuințelor, pentru că apartamentele sunt apoi închiriate ca locuințe „nereglementate” pe termen mediu, la prețuri mari, în loc să fie disponibile localnicilor. Efectul real al politicii Barcelonei va putea fi evaluat abia după 2028, când măsura intră pe deplin în vigoare.

Taxele pentru turiști aduc venituri suplimentare, dar nu reduc neapărat numărul vizitatorilor. Potrivit profesorului Greg Richards, din Amsterdam, studiile arată că taxa actuală pe înnoptare din oraș, de 12,5%, ar descuraja turiștii doar dacă ar fi triplată. Promovarea destinațiilor mai liniștite poate atrage vizitatori în acestea, dar, per total, turismul global crește, iar locurile aglomerate continuă să fie invadate de alți turiști.

Taxele de acces au și ele rezultate mixte. În Parcul Güell din Barcelona, după introducerea taxelor și rezervărilor, numărul vizitatorilor s-a înjumătățit. Deși localnicii nu plătesc, trebuie să-și rezerve locul, așa că nici ei nu mai au acces liber.

Articolul Vara în care Europa a spus „stop!” turiștilor: cum a ajuns Bătrânul Continent să se sature de faimă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prin utilizarea unei tehnici numite „antrenare temporară în timpul rulării”, oamenii de știință au demonstrat că performanța acestor modele poate crește de până la șase ori în comparație cu metodele convenționale de tip „învățare din exemple”.

„Modelele mari de limbaj nu pot învăța singure noi abilități după ce sunt lansate. Dar, am arătat că, dacă le forțăm puțin să învețe efectiv, îmbunătățirile sunt spectaculoase”, a declarat Ekin Akyürek, doctorand MIT și autor principal al studiului.

Metoda presupune ajustarea temporară a unor parametri interni ai modelului folosind un set restrâns de date specifice noii sarcini. Aceste ajustări nu sunt permanente și modelul revine la forma sa inițială după generarea răspunsului.

Cercetătorii subliniază că această abordare este eficientă energetic

Aceasta poate fi aplicată punctual, doar pentru sarcinile considerate „foarte dificile”.

Testele efectuate pe seturi de date cu grad ridicat de dificultate (precum puzzle-uri de IQ) au confirmat eficiența metodei, în special în cazurile care presupun tipare structurate sau informații complet noi pentru model.

„Pentru sarcini simple, exemplele pot fi suficiente. Dar pentru cele complexe, ajustarea parametrilor dezvoltă abilități noi în model”, a explicat Mehul Damani, coautor al studiului.

Cercetătorii MIT intenționează ca, pe viitor, modelele LLM să poată decide automat când și cum să aplice „antrenarea temporară”, fără intervenție umană. Studiul a fost realizat cu sprijinul MIT-IBM Watson AI Lab și al Fundației Naționale pentru Știință (NSF) din SUA.

Studiul a fost anunțat marți pe site-ul MIT și va fi prezentat oficial la International Conference on Machine Learning (ICML), care va avea loc între 13 și 19 iulie, la Vancouver (Canada).

Articolul Studiu MIT: Cum pot deveni modelele AI mai precise în sarcini complexe, prin antrenament apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Ministrul francez de Externe: Europa și Senatul SUA vor impune cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Suntem printre cele mai bune patru echipe din lume în acest moment. Nu mulți au crezut în noi, dar am demonstrat că se poate. Respectăm Chelsea, dar nu ne oprim aici”, a declarat Renato, într-un interviu acordat FIFA, marți.

În ciuda diferențelor uriașe de buget față de cluburile europene, antrenorul subliniază că Fluminense compensează prin atitudine și unitate: „Este greu să concurezi cu Europa din punct de vedere financiar, dar meciurile se câștigă pe teren, cu atitudine și angajament. Le-am spus băieților de la început că nu suntem aici în vacanță”.

Revenirea lui Thiago Silva la Fluminense a avut un impact major, potrivit lui Renato

„Este ca și cum am avea un antrenor pe teren. Are o experiență enormă și își ghidează colegii din teren, atât tactic, cât și mental. Chiar și la 40 de ani, ar putea merge la Mondialul din 2026”.

Renato Gaúcho transmite că Fluminense și alte cluburi din Brazilia reamintesc lumii de valoarea fotbalului sud-american: „Banii ajută, dar ceea ce contează cu adevărat sunt atitudinea și dialogul dintre antrenor și jucători. Cred că prin acest parcurs Fluminense – alături de Botafogo, Flamengo și Palmeiras – cere din nou respect pentru fotbalul brazilian”.

Fluminense este singura echipă non-europeană rămasă în competiție și speră la o calificare istorică în finala Cupei Mondiale a Cluburilor. Meciul cu Chelsea este programat marți, de la ora 22:00.

Articolul Gaúcho: Respectăm Chelsea, dar nu ne oprim aici, suntem printre cele mai bune patru echipe din lume în acest moment apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit ANM, în săptămâna 7-14 iulie valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-vestice și deficitar în restul teritoriului.

În săptămâna 14-21 iulie temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile sudice. Cantitățile de precipitații vor fi în general deficitare în cea mai mare parte a țării.

În săptămâna 21-28 iulie temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice și sudice. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în cea mai mare parte a țării.

În săptămâna 28 iulie-4 august mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână în toată țara. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, a precizat ANM.

Articolul ANM: Până în august vor fi temperaturi ridicate și precipitații puține în România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un râu de munte a provocat inundarea unor zone și distrugerea principalului pod care leagă Nepalul de China, potrivit AP. Inundațiile de pe râul Bhotekoshi au distrus Podul Prieteniei de la Rasuwagadi, care se află la 120 de kilometri nord de capitala Kathmandu. Apele învolburate au avariat mai multe case și camioane parcate la graniță pentru inspecțiile vamale. Sute de vehicule electrice importate din China erau și ele parcate la punctul de frontieră.

🌄 Epic Kailash Mansarovar Yatra Adventure! 🙏
Just crossed into Tibet, China from Ghattekhola, Nepal, over a solid modern bridge that got obliterated by a landslide hours later! 😱 Talk about a divine escape!
Feeling blessed and unstoppable. Om Namah Shivay! 🕉️… pic.twitter.com/ySGiSGCLQd

— Maneesh Agarwal (@maneeshagarwal) July 8, 2025

Distrugerea podului a oprit tot comerțul din China către Nepal pe această rută. Alternativa este ca mărfurile să fie transportate din China în India și apoi să fie duse pe uscat în Nepal.

Cel puțin 18 persoane au dispărut în timpul viiturii, au anunțat marți autoritățile nepaleze. O amplă operațiune de căutare și salvare se desfășoară în zonele inundate. Aproximativ o sută de salvatori acționează, dar oficialii spun că numărul lor va crește. De asemenea, la operațiune participă un elicopter al armatei.

Articolul Principalul pod care lega Nepal de China, distrus de inundații. Cel puțin 18 persoane dispărute apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul chinez a extins constant intrarea fără vize în încercarea de a stimula turismul. Peste 20 de milioane de vizitatori străini au intrat fără viză în 2024, aproape o treime din total și mai mult decât dublu față de anul precedent, a anunțat Administrația Națională pentru Imigrări, potrivit AP. După ridicarea restricțiilor dure legate de COVID-19, China și-a redeschis granițele pentru turiști la începutul anului 2023. Totuși, doar 13,8 milioane de oameni au vizitat țara în acel an, mai puțin de jumătate în comparație cu 31,9 milioane În 2019, ultimul an dinaintea pandemiei.

În decembrie 2023, China a anunțat intrarea fără viză pentru cetățenii Franței, Germaniei, Italiei, Olandei, Spaniei și Malaysiei. Ulterior, aproape toate țările din Europa au fost adăugate pe listă. Călătorii din cinci țări din America Latină și Uzbekistan au devenit eligibili luna trecută, urmați de cei din patru națiuni din Orientul Mijlociu. Totalul va crește la 75 pe 16 iulie odată cu adăugarea Azerbaidjanului.

Nicio țară africană importantă nu este eligibilă pentru intrare fără vize, în ciuda legăturilor relativ strânse ale continentului cu China.

Nord-americanii și alte persoane aflate în tranzit pot intra în China, fără viză, pentru 10 zile. Politica de tranzit se aplică pentru 55 de țări. Cele mai restrictive reguli sunt pentru cetățenii din 10 țări. Este vorba despre Republica Cehă, Lituania, Suedia, Rusia, Regatul Unit, Ucraina, Indonezia, Canada, SUA și Mexic.

Articolul Relaxare neașteptată a politicii de turism în China: Cetățenii a peste 70 de țări pot intra acum fără viză apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Administrației Prezidențiale, astăzi, 8 iulie, președintele Nicușor Dan va primi mai mulți ambasadori la Palatul Cotroceni, unde aceștia își vor prezenta scrisorile de acreditare.

Întâlnirea va avea loc începând cu ora 15.00, a menționat Administrația Prezidențială pe site-ul oficial.

Întâlnrea va fi cu următorii ambasadori:

• ambasadorul agreat al Ungariei, Katalin Kissné Hlatki,
• ambasadorul agreat al Republicii Peru, Gloria del Carmen Olivares Portocarrero De Garro,
• ambasadorul agreat al Republicii Cipru, Pericles Demetriou Stivaros,
• ambasadorul agreat al Republicii India, Manoj Kumar Mohapatra,
• ambasadorul agreat al Republicii Federale Germania, Angela Ganninger.

Articolul Nicușor Dan se va întâlni cu noi ambasadori care își vor prezenta scrisorile de acreditare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Scleroza multiplă, o problemă importantă de sănătate în România

În România, aproximativ 10.000 de persoane sunt diagnosticate cu scleroză multiplă, însă numărul real al pacienților ar putea fi mult mai mare, spune dr. Vlad Tiu, specialist în neurologie. Boala afectează în special tinerii, cu debut frecvent între 20 și 40 de ani.

Denumirea de „scleroză multiplă” vine de la cicatricile (plăcile) apărute în creier și măduva spinării, observate în primele studii anatomice din secolul XX.

Deși mecanismele exacte ale bolii nu sunt complet înțelese, scleroza multiplă este o afecțiune autoimună, cu factori genetici și un posibil declanșator în infecția cu virusul Epstein-Barr (virus denumit popular și boala sărutului). Cu toate acestea, majoritatea persoanelor infectate cu acest virus nu dezvoltă boala.

Este posibil ca prevalența reală a bolii să fie mai mare

În România, prevalența raportată este scăzută (30-40 cazuri la 100.000 de locuitori), însă această estimare nu se bazează pe studii epidemiologice, ci pe numărul pacienților diagnosticați. Țările vecine raportează cifre mult mai mari, iar dacă România ar avea o prevalență apropiată de media europeană, aproximativ două treimi dintre pacienții cu scleroză multiplă ar putea fi încă nediagnosticați, explică Vlad Tiu, specialist în neurologie.

În țările nordice, prevalența ajunge chiar la 280 de cazuri de scleroză multiplă la 100.000 de locuitori, de opt ori mai mult decât în România. Inclusiv țările vecine, precum Ungaria și Serbia, raportează 100-120 și, respectiv, 166 de cazuri la 100.000 de locuitori. Italia, o țară mai sudică, înregistrează chiar 180 de cazuri.

„Este posibil ca prevalența reală a bolii să fie mai mare. Fără un studiu dedicat, cifrele reale sunt imposibil de estimat, însă raportat la țările din jur sau la cele cu o bază genetică similară, am putea avea o prevalență cu 50% mai mare. În acest caz, aproape 5.000 de pacienți ar fi nediagnosticați”, explică dr. Vlad Tiu.

Dacă România ar ajunge la media europeană, de 100-120 de cazuri la 100.000 de locuitori, atunci două treimi dintre persoanele cu SM nu ar fi diagnosticate și nu ar primi tratamentul necesar.

De ce nu sunt diagnosticați pacienții?

Problema are mai multe cauze, explică neurologul Vlad Tiu:

• Lipsa educației medicale în rândul populației generale;

• Numărul insuficient de neurologi în multe județe și concentrarea centrelor de scleroză multiplă în orașele universitare;

• Doar 21 de centre de scleroză multiplă în România, insuficiente și prost distribuite la nivel național;

• Sistemul de medicină primară nepregătit pentru recunoașterea simptomelor bolii;

• Lipsa unui test diagnostic specific – nu există o analiză clară care să confirme boala;

• Variabilitatea mare a simptomelor.

„Este o boală care poate avea un tablou clinic foarte variabil. Chiar și în țările cu sisteme medicale performante, diagnosticarea poate întârzia 1-2 ani. În România, aceste întârzieri pot fi și mai mari”, atrage atenția medicul neurolog.

Simptome variabile și diagnostic dificil

Scleroza multiplă poate afecta orice zonă a creierului sau a măduvei spinării, ceea ce face ca simptomele să fie extrem de diverse: slăbiciune musculară, tulburări de sensibilitate, probleme de coordonare, de vedere, de echilibru sau dificultăți la urinare. Unul dintre cele mai frecvente simptome este fatigabilitatea – o stare de oboseală persistentă, fără cauză aparentă.

În forma recurent-remisivă, prezentă la majoritatea pacienților (90%), boala se manifestă prin „pusee” – episoade de agravare a simptomelor, urmate uneori de remisii spontane. Aceste remisiuni, care pot apărea în câteva săptămâni, fac ca mulți pacienți să amâne consultul medical, mai ales dacă simptomele nu sunt severe.

Forma primar progresivă, care reprezintă aproximativ 10% dintre cazuri, evoluează fără pusee, cu simptome ce se agravează lent, pe parcursul anilor, și care pot trece neobservate mult timp.

„Diagnosticarea sclerozei multiple necesită un proces complex: investigații imagistice (IRM cerebral și spinal), analize de sânge și ale lichidului cefalorahidian, alături de o anamneză detaliată și un examen clinic complet”, subliniază Dr. Vlad Tiu.

De ce e important ca pacienții să ajungă la medic, chiar dacă boala nu poate fi vindecată?

Cu cât boala este diagnosticată mai rapid și tratamentul este inițiat mai devreme, cu atât pacienții au șansa de a evita pierderi neuronale ireversibile. Acest lucru este posibil prin prevenirea formării de noi leziuni și prin limitarea apariției cicatricilor („plăci”) la nivelul creierului și măduvei spinării.

Scleroza multiplă beneficiază de un program național extins în România, cu zeci de tratamente disponibile care pot ameliora semnificativ evoluția bolii. Astăzi, pacienții pot duce o viață cu un impact minim al bolii, cu o speranță de viață comparabilă cu cea a populației generale și cu o acumulare mult mai lentă a dizabilității față de evoluția naturală a bolii.

Aceste tratamente sunt gratuite, iar numeroase programe suport facilitează monitorizarea pe termen lung, accesul la investigații IRM și la terapii simptomatice. Pentru pacienții care nu au încă un diagnostic și nu urmează tratament, fiecare zi pierdută înseamnă o zi în care boala progresează.

Ce informații ar trebui să ajungă la populația generală?

Primul pas este ca oamenii să nu își ignore propria stare de sănătate și să nu amâne consultul medical doar pentru că anumite simptome s-au ameliorat de la sine.

Orice deficit neurologic, cum ar fi scăderea bruscă a vederii la un ochi, slăbiciune pe o mână sau un picior, amorțeală persistentă pe o parte a corpului, trebuie evaluat urgent de un medic. Este esențial ca pacienții cu suspiciune de scleroză multiplă să ajungă rapid la un neurolog.

Chiar și simptome aparent nesemnificative, precum oboseala severă fără o cauză clară, amețelile persistente sau furnicăturile în membre, pot reprezenta primele semne ale bolii.

„Fiecare neuron pierdut este irecuperabil. Fiecare leziune nouă provocată de scleroza multiplă poate genera un deficit clinic care va rămâne toată viața”, avertizează medicul.

Singura șansă la o viață cât mai apropiată de normal pentru pacienții cu scleroză multiplă rămâne inițierea rapidă a tratamentului, prin includerea în programul național de tratament pentru această boală.

Articolul România, pe ultimul loc la diagnosticarea sclerozei multiple. Mii de români ar putea avea această boală fără să știe apare prima dată în Mediafax.