Mediafax

La summitul Marea Britanie-Franța de joi, care încheie șederea de trei zile a lui Macron în Marea Britanie, înalți funcționari din cele două țări vor încerca să încheie acorduri privind creșterea economică, cooperarea în domeniul apărării și – poate cel mai dificil dintre toate – migrația ilegală. Macron și Starmer vor vizita, de asemenea, o bază militară.

În timpul unei întâlniri care a avut loc miercuri în Downing St. 10, cei doi lideri au convenit că abordarea traversărilor cu ambarcațiuni mici „este o prioritate comună care necesită soluții comune, inclusiv un nou factor de descurajare pentru a distruge modelul de afaceri” al bandelor de traficanți de persoane, a declarat biroul lui Starmer. Acesta a precizat că joi vor încerca să obțină „progrese concrete”.

Marea Britanie primește mai puțini solicitanți de azil decât țările europene mediteraneene

Cei mai mulți dintre ei ajung pe canalul de 32 de kilometri în bărci mici și supraaglomerate.

Aproximativ 37 000 de persoane au fost detectate traversând Canalul Mânecii în 2024, iar peste 20 000 au făcut traversarea în primele șase luni ale anului 2025, în creștere cu aproximativ 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Zeci de oameni au murit încercând să ajungă pe coasta engleză.

Marea Britanie și Franța sunt de acord că aceste traversări reprezintă o problemă, dar au divergențe de lungă durată cu privire la modul de abordare a acesteia.

Marea Britanie dorește ca Franța să facă mai mult pentru a opri ambarcațiunile să părăsească plajele și a plătit guvernului de la Paris sute de milioane de lire sterline pentru a spori numărul patrulelor și a face schimb de informații în încercarea de a dezorganiza bandele de contrabandiști.

Macron spune că Marea Britanie trebuie să abordeze „factorii de atracție”, cum ar fi percepția că este ușor pentru migranții neautorizați să găsească de lucru în Regatul Unit.

Articolul Migranții din Canalul Mânecii, Marea Britanie și Franța încearcă din nou rezolvarea problemei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

CFR Cluj a pierdut primul meci oficial din acest sezon, Supercupa României, contra echipei FCSB, în prelungiri, scor 1-2.

Paksi FC este a treia clasată din campionatul maghiar și deținătoarea Cupei Ungariei. Echipa ungară a fost eliminată de divizionara secundă Corvinul Hunedoara în sezonul trecut de Europa League (2-4, la general).

Învingătoarea din duelul Paksi – CFR Cluj se califică în turul 2 preliminar din Europa League, unde va înfrunta formația elvețiană Lugano. Pierzătoarea va evolua în turul 2 din Conference League și va juca împotriva slovenilor de la NK Maribor.

CFR Cluj nu se poate baza pe golgheterul Louis Munteanu și pe fundașul lateral Simao Rocha.

Partida va fi arbitrată de o brigadă din Serbia, cu Pavle Ilić, la centru, și cu Slobodan Pavlović și Uroš Radovanović, la cele două linii.

Returul este programat pe 17 iulie, de la ora 20:30, la Cluj.

Articolul Europa League: Joi se joacă CFR Cluj – Paksi FC, în prima manșă din turul întâi preliminar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

2 morți și 14 răniți în urma atacului masiv al Rusiei împotriva Ucrainei, care a lovit Kievul cu drone și rachete balistice pentru a doua noapte consecutivă

Cel puțin două persoane au fost ucise și 14 rănite la Kiev, în timp ce Rusia a lansat un atac masiv împotriva Ucrainei pentru a doua noapte consecutivă, zguduind capitala Ucrainei și orașele aflate la distanță de linia frontului în noaptea de 10 iulie.

Pe parcursul sfârșitului primăverii și începutului verii anului 2025, Rusia a intensificat agresiunea împotriva Ucrainei cu o serie de atacuri masive fără precedent. Noaptea de 10 iulie a adus o nouă val de teroare aeriană din partea Moscovei.

În jurul orei 1:15 dimineața, ora locală, jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului au început să raporteze explozii în capitală și zumzetul dronelor de tip Shahed. Reporterii au spus că un număr mare de drone zburau deasupra cartierului Pechersk, un cartier istoric din centrul orașului.

Estonia s-ar putea opune celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE dacă plafonul prețului petrolului rusesc nu va fi redus

Estonia s-ar putea opune celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei dacă plafonul prețului petrolului rusesc nu va fi redus, a declarat ministrul de externe Margus Tsakhna.

Estonia ar dori să adopte sancțiunile în forma lor inițială și se opune modificării pachetului, a declarat Tsakhna.

Congresul SUA este gata să avanseze cu proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, dar Trump dorește modificări

„Senatorii republicani sunt hotărâți să colaboreze cu Camera Reprezentanților și Casa Albă pentru a promova acest proiect de lege în Congres și a-l trimite pe biroul președintelui”, a declarat liderul majorității, John Thune.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1233. Atac masiv în Kiev pentru a doua noapte consecutivă / Estonia s-ar putea opune celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Printre armele aflate acum în tranzit se numără muniții de calibrul 155 mm și rachete ghidate de înaltă precizie (GMLRS). Nu este clar când au fost reluate exact livrările, dar decizia semnalează o schimbare rapidă de poziție în cadrul administrației de la Washington.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat inițial oprirea unor transporturi pentru a evalua nivelul stocurilor de arme ale SUA, într-o decizie care i-a surprins pe oficialii de la Casa Albă. Pentagonul a respins informațiile potrivit cărora Hegseth ar fi acționat fără aprobarea președintelui Donald Trump.

Decizia de reluare a livrărilor vine într-un moment sensibil al conflictului din Ucraina, în care Kievul solicită în mod repetat armament pentru a contracara intensificarea atacurilor rusești. Potrivit oficialilor americani, livrările actuale includ sisteme esențiale pentru sprijinul artileriei și mobilitatea tactică a forțelor ucrainene pe front.

Cei doi oficiali care au confirmat informațiile au vorbit sub protecția anonimatului, deoarece detaliile nu au fost făcute public oficial.

Articolul SUA: Administrația Trump reia livrările de arme către Ucraina după pauza impusă de Pentagon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Reuters, este a doua întâlnire directă între cei doi diplomați, într-un context tensionat, în care președintele Donald Trump s-a declarat tot mai nemulțumit de poziția Moscovei în războiul din Ucraina. Donald Trump și-a exprimat public frustrarea față de lipsa de implicare a lui Vladimir Putin în discuțiile de pace cu Ucraina.

Întâlnirea are loc într-un context tensionat, marcat de confuzia provocată de suspendarea temporară a livrărilor de armament către Kiev, decisă de Pentagon fără aprobarea Casei Albe, dar reluată parțial ulterior la cererea lui Trump.

Rubio, aflat pentru prima oară în Asia de la preluarea mandatului, încearcă să consolideze relațiile SUA cu statele din regiunea Indo-Pacific, în paralel cu gestionarea crizelor din Europa și Orientul Mijlociu.

Articolul E confirmat oficial: Marco Rubio se întâlnește cu Lavrov la Kuala Lumpur apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Brazilia este o țară suverană cu instituții independente și nu va accepta să fie tratată cu dispreț de nimeni”, a spus Lula într-o declarație fermă, adăugând că SUA au avut un excedent comercial de peste 410 miliarde de dolari în relația cu Brazilia în ultimii 15 ani, potrivit AP.

Președintele Donald Trump a lansat miercuri un avertisment economic, impunând Braziliei tarife comerciale la import de 50% începând cu 1 august, dacă procesul intentat fostului președinte Jair Bolsonaro nu este oprit.

Trump a motivat tarifele prin presupusul „tratament incorect” aplicat fostului președinte Jair Bolsonaro, aflat în proces pentru tentative de răsturnare a rezultatului alegerilor din 2022, ceea ce sugerează că unele decizii tarifare sunt motivate politic, nu doar economic.

Articolul Președintele Braziliei amenință cu suspendarea acordurilor economice cu SUA. Tarifele lui Trump, inacceptabile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sesizarea survine după ce Ratcliffe a publicat recent un raport de revizuire critic față de evaluarea realizată de comunitatea de informații americane în 2016, evaluare care a concluzionat că președintele rus Vladimir Putin a dorit să influențeze alegerile prezidențiale în favoarea lui Donald Trump. Ratcliffe a acuzat că acel raport a fost realizat într-un „proces atipic și corupt” sub conducerea lui Brennan și Comey.

Raportul revizuit nu contestă concluzia principală – că Putin l-a preferat pe Trump în dauna lui Hillary Clinton – dar susține că Brennan ar fi „limitat dezbaterea analitică” și ar fi impus o direcție narativă înainte de coordonarea finală a documentului de evaluare.

Deși raportul nu menționează direct implicarea lui Comey, ancheta vizează ambele figuri-cheie implicate în gestionarea informațiilor despre ingerințele rusești și în decizia de a analiza controversatul dosar Steele, finanțat de campania Clinton, care susținea posibile legături între echipa de campanie a lui Trump și guvernul rus.

Ancheta FBI este în fază incipientă, potrivit CNN, care citează surse familiare cu cazul.

Departamentul Justiției a refuzat să comenteze

„Nimeni de la FBI, DOJ sau CIA nu m-a contactat. Aștept să văd despre ce este vorba. Sunt complet în ceață”, a declarat Brennan într-o intervenție la MSNBC.

CIA și James Comey au refuzat, de asemenea, să ofere comentarii.

Întrebat despre investigație, fostul președinte Donald Trump a spus că nu știe nimic, dar a reiterat că Brennan și Comey sunt „oameni foarte necinstiți”.

În centrul investigației se află declarațiile celor doi în fața Congresului privind ancheta din 2016 și decizia de a lua în considerare informațiile din dosarul Steele. Raportul CIA sugerează că Brennan ar fi restricționat accesul la informații-cheie și ar fi pus accent pe „consistența narativă” în detrimentul unei analize obiective.

Comey se află și el sub lupă, după ce a fost intervievat în mai de Serviciul Secret, în urma unei postări pe rețelele sociale în care ar fi sugerat îndepărtarea lui Trump. Agenții l-au localizat prin intermediul unui subpoena administrativ și i-au monitorizat telefonul mobil pentru a-l găsi acasă, unde l-au audiat.

Ancheta se desfășoară în contextul în care fostul procuror special John Durham nu a identificat fapte penale în ancheta privind începuturile investigației Trump-Rusia, dar a obținut inculparea a trei persoane, inclusiv a unui fost avocat FBI care a pledat vinovat pentru falsificarea unor documente de supraveghere.

Articolul Anchetă de proporții în SUA: foștii șefi FBI și CIA, investigați de Departamentul Justiției apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit grupului „Guerreros Buscadores” (Războinicii căutători), sacii au fost descoperiți în ultimele zile pe același teren unde, săptămâna trecută, fuseseră identificate alte 12 recipiente similare, iar în luna iunie fuseseră localizate aproximativ 30 de cadavre într-o groapă comună clandestină.

Statul Jalisco este cunoscut drept bastion al cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG), desemnat la începutul anului de administrația SUA drept „organizație teroristă străină”, din cauza implicării în traficul de fentanyl, un opioid sintetic responsabil de mii de decese prin supradoză în Statele Unite.

Conform datelor oficiale, în Mexic sunt înregistrate peste 127.000 de persoane dispărute, majoritatea după anul 2006, când guvernul federal a lansat o controversată campanie militară antidrog. În statul Jalisco sunt raportate peste 15.600 de cazuri de dispariții, majoritatea atribuite grupărilor criminale care își îngroapă victimele în gropi clandestine sau le incinerează.

Autoritățile continuă ancheta, iar zona a fost securizată pentru cercetări suplimentare.

Articolul Descoperire macabră în Mexic: 42 de saci cu resturi umane, găsiți pe o proprietate din statul Jalisco apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La summitul organizat într-un cadru restrâns, Trump a subliniat potențialul comercial al Africii și a discutat despre investiții în resursele naturale ale țărilor participante, potrivit CNN. Liderii africani au exprimat apreciere pentru invitație și au pledat pentru parteneriate reciproce și dezvoltarea resurselor minerale.

Cu toate acestea, marile economii africane, precum Nigeria, Africa de Sud, Egipt și Etiopia, nu au fost invitate, acestea fiind aliate sau partenere ale grupului BRICS, care include și Rusia și China – principalii rivali geopolitici ai SUA.

Analiza experților indică o strategie a administrației Trump de a se concentra pe țări cu economii mai mici, dar bogate în resurse, considerându-le „fructe la îndemână” în competiția cu influența chineză și rusă. În paralel, administrația americană a redus semnificativ ajutoarele umanitare tradiționale și a impus tarife reciproce pentru mai multe țări africane.

China, principalul partener comercial al Africii, a reacționat prin suspendarea taxelor vamale pentru majoritatea țărilor africane, consolidând astfel relațiile economice.

Pe lângă aspectele comerciale, discuțiile au vizat și securitatea regională, cu accent pe combaterea pirateriei în Golful Guineei și gestionarea fluxurilor migratorii către SUA.

Reuniunea reflectă o schimbare clară a politicii externe americane față de Africa, trecând de la ajutorul umanitar către un model axat pe investiții strategice și schimburi comerciale, în conformitate cu politica „America First” (America pe primul loc).

Articolul Trump a organizat o reuniune cu cinci lideri africani pentru a contracara influența Chinei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Spitalele raționalizează resursele. Ambulanțele se opresc. Sistemele de apă sunt pe punctul de a ceda. Decesele cauzate de lipsa de combustibil ar putea crește semnificativ dacă autoritățile israeliene nu permit imediat intrarea de noi livrări, în mod regulat și în cantități suficiente”, a transmis miercuri Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), potrivit CNN.

Un blocaj israelian de 11 săptămâni asupra ajutorului umanitar a adus cei peste 2 milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza în pragul foametei. Deși livrările limitate de ajutor au fost reluate în mai, organizațiile umanitare spun că sunt insuficiente.

Dr. Fadel Naim, directorul Spitalului Al-Ahli, a postat miercuri pe rețelele de socializare o imagine în care mai mulți bebeluși prematuri împart un singur incubator în Spitalul Al-Helou. „Această supraaglomerare tragică nu este doar o lipsă de echipamente — este o consecință directă a războiului și blocadei care au paralizat sistemul medical din Gaza”, a scris el pe X.

Bebeluși înghesuiți în același incubator în Gaza. Sursa foto: X/Dr Fadel Naim

Dr. Mohammad Abu Silmiya, directorul Spitalului Al-Shifa, a declarat că lipsa de combustibil a forțat închiderea secțiilor de dializă pentru a menține în funcțiune terapie intensivă și sălile de operație. „Dacă nu primim combustibil în următoarele ore, spitalul va deveni nefuncțional și vom avea un număr mare de decese, inclusiv printre cei 22 de bebeluși aflați în incubatoare”, a spus el.

Imagini din spitale arată medici lucrând la lumina lanternelor

Spitalul Nasser a anunțat că mai are combustibil pentru 24 de ore, iar la Spitalul Martirilor Al-Aqsa generatorul principal s-a defectat din lipsa pieselor de schimb. Acum, funcționează pe un generator de rezervă mai mic, care riscă să se oprească în orele următoare.

„Funcționarea spitalelor depinde nu doar de combustibil, ci și de piese de schimb pentru generatoare”, a transmis Ministerul Sănătății din Gaza pentru CNN.

Criza de combustibil afectează și serviciile de bază — de la alimentarea cu apă, la salubritate și transportul ambulanțelor. Israelul a restricționat constant intrarea de combustibil, invocând riscul ca acesta să fie folosit de Hamas în scopuri militare.

Articolul Spitalele rămân fără combustibil în Gaza, bebeluși prematuri înghesuiți în același incubator apare prima dată în Mediafax.