Mediafax

Minerii din Valea Jiului au organizat vineri un protest spontan la mai multe exploatări de cărbune, din cauza nemulţumirilor legate de salarii. Ieșirea în stradă are loc după ce salariile, întârziate cu două zile, nu au ajuns încă pe cardurile acestora.

Sindicaliştii susţin că directorul general al Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ), Eduard Mija, a garantat că banii vor fi viraţi vineri, iar în caz contrar, acesta îşi va prezenta demisia.

Guvernul a adoptat joi o ordonanţă de urgenţă pentru alocarea de fonduri necesare plăţii salariilor minerilor din Valea Jiului.

Ordonanţa completează cadrul financiar necesar pentru acoperirea diferenţei dintre sumele aprobate prin Legea bugetului şi necesarul stabilit prin OUG nr. 13/2025, pentru a asigura continuarea lucrărilor de închidere, punere în siguranţă şi ecologizare a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, şi respectarea obligaţiilor faţă de Comisia Europeană în cadrul Planului de închidere 2023 – 2032.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, suplimentarea fondurilor permite finanţarea lucrărilor de punere în siguranţă din subteran şi plata drepturilor salariale şi a plăţilor compensatorii pentru angajaţii afectaţi.

În cadrul CEVJ lucrează aproximativ 2.400 de angajaţi, adică mineri şi energeticieni, de la minele Lonea, Lupeni, Livezeni, Vulcan şi de la termocentrala Paroşeni.

Articolul Protest spontan. Minerii din Valea Jiului ies în stradă din cauza salariilor întârziate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un litigiu aflat pe rolul Tribunalului București scoate la lumină o situație inedită în gestionarea conturilor de pensie obligatorie administrată privat. Este vorba de sumele cuvenite din fondurile de Pilon II contribuabililor care au ieșit la pensie, dar au câștigat ulterior în instanță salarii restante.

Cazul judecătoarei de la instanța supremă este unul care are potențial de replicare, dat fiind numărul celor care revendică drepturi de la foștii angajatori. O statistică a tuturor celor care au inițiat și/sau câștigat litigii în ultimii ani este aproape imposibil de obținut.

Potrivit unei investigații Europa Liberă, între 2010 și 2022, statul a plătit în jur de 4,5 miliarde de lei  pentru diferențele salariale ale magistraților. Alocări din fondul de rezervă pentru plata drepturilor salariale curente și restante, în 2024, au fost în total de 2,1 miliarde de lei, din care cel puțin 1,5 miliarde de lei au mers către diferențe salariale restante și dobânzi.

Dat fiind că articolul se axează pe procedură și nu pe cazul unei persoane, MEDIAFAX a decis păstrarea anonimatului judecătoarei de la care a pornit analiza.

Ce sume a cerut în instanță fostul magistrat

La începutul anului 2024, judecătoarea în cauză, eliberată din funcție prin pensionare în decembrie 2022, a solicitat în instanță să primească o serie de drepturi și contribuții, atât de la fostul angajator, ÎCCJ, cât și de la administratorii fondului de pensii unde avusese contul de Pilon II sau de la Casa Națională de Pensii.

În cazul ÎCCJ a cerut:

• obligarea, dacă nu a virat contribuţiile către bugetul de asigurări sociale de stat pentru tranşa de drepturi salariale restante aferente perioadei (…), achitate în decembrie 2023, să vireze aceste contribuții (CAS – 25%, în care este inclus şi procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…), plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) şi până la data plăţii efective;
• obligarea să vireze CAS-ul și în viitor contribuții ce vor fi generate de tranşele de drepturi salariale restante ce urmează a fi achitate ulterior, conform graficului stabilit prin lege (CAS – 25%, în care este inclus și procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…, plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) și până la data plății efective.

În cazul administratorului fondului de pensii, a cerut:

• pentru activul personal net (pensie obligatorie – PILON II), generat de plata unor drepturi salariale restante la sfârşitul lunii decembrie 2023 de către fostul angajator, să se dispună obligarea administratorului de a calcula și plăti pensia privată ce i se cuvine (Pilon II), generată de încasarea, în decembrie 2023, a unei tranșe de drepturi salariale restante (diferențe salariale pentru perioada 2018-xx.12.2022 – data la care a fost eliberată din funcție, prin pensionare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, pentru intervalul decembrie 2023 – data plății efective
• pentru drepturile salariale restante ce vor fi achitate de către fostul angajator, în cursul anului 2024, dar şi ulterior (conform graficului de achitare eşalonată, potrivit legii, a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, până la realizarea integrală a creanțelor al căror titular este ), să se dispună obligarea administratorului de fond de pensii să îi redeschidă contul – „pe care i l-a închis intempestiv” (la 3 luni de la revendicarea, în martie 2023, a activului personal net la Pilonul II Pensii), în care colecteze contribuțiile subsemnatei la Pilonul II Pensie privată obligatorie, ce vor fi generate de plata tranşelor ulterioare de drepturi drepturilor salariale restante, conform graficului de achitare eşalonată a acestora, stabilit de lege, și să se dispună obligarea acesteia să îi achite aceste sume de îndată, după colectarea lor în acelaşi cont în care i s-a făcut plata în martie 2023.

În subsidiar, ea a cerut, în cazul în care nu se va dispune admiterea cererilor formulate împotriva administratorului de fond de pensii, a solicitat:

• obligarea Casei Naționale de Pensii Publice în calitate de instituţie de evidență, prin casa teritorială de pensii de a plăti suma ce i se cuvine cu titlu de pensie privată (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor generate de drepturile salariale restante pentru perioada 2018-xx.12.2022 (data eliberării din funcție prin pensionare), drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive, supuse unei executări eşalonate, potrivit dispozițiilor legale) din care a încasat o tranșă în luna decembrie 2023;
• solicită la aceste sume să fie aplicată dobânda legală penalizatoare și actualizarea acestora cu indicele de inflație, pentru intervalul decembrie 2023 – când aceste restanțe i-au fost achitate – data plății efective;
• obligarea CNPP, prin casa teriorrială, de a plăti și în viitor sumele ce mi se cuvin cu titlu de pensie privată obligatorie (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor ce vor fi generate de drepturile salariale restante, corespunzătoare tranşelor subsecvente din anul 2024 și următorii, până la realizarea integrală a creanțelor decurgând din drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și/sau acte administrative subsecvente; solicită plata acestor sume cu dobânda legală penalizatoare, plus actualizarea cu indicele de inflaţie, pentru intervalul de la achitarea acestor tranşe de către fostul angajator la data plății efective.

Fosta judecătoare a înregistrat cazul la Secția Conficte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti, dar completul a decis, în septembrie 2024 să admite excepţia necompetenţei materiale procesuale cu privire la capetele de cerere formulate în contradictoriu cu administratorii fondului de pensii și CNPP şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, fără cale de atac.

Cererea a fost disjunsă în cazul fostului angajator, unde a lucrat timp de 28 de ani, ajunsă în pronunțare în februarie 2025.

Potrivit documentelor instanței, prin notele scrise depuse în ianuarie 2025, ICCJ a arătat că  și-a îndeplinit obligațiile privind achitarea către Bugetul de stat a contribuţiilor aferente sumelor plătite cu titlu de diferențe salariale obținute prin hotărâri judecătoreşti.

Astfel, în decembrie 2023, reclamantei i-au fost achitate următoarele drepturi salariale:

• suma brută de 32.975 lei, reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2017 — 31.12.2017. După reținerea taxelor şi impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 23.131 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2017, fiind depusă în acest sens Declarația 112 rectificativă;
• suma brută de 296. 571 lei (sumă brută), reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2018 — 31.10.2019. După reținerea taxelor și impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 173.494 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2022, fiind depusă în acest sens Declaraţia 112 rectificativă.

Instanța a reținut că fostul angajator a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale aferentă titlurilor indicate de reclamantă, astfel că solicitarea privind obligația de a face (virare contribuții de asigurări sociale împreună cu dobânzile şi penalitățile de întârziere aferente) este nefondată și a fost respinsă.

„Nu în ultimul rând, acest capăt de cerere are un caracter nefondat, având în vedere că reclamanta nu era îndreptățită la primirea directă a unei sume de bani cu titlu de contribuții de asigurări sociale şi chiar în situația în care s-ar fi dovedit că angajatorul nu a achitat contribuția de asigurări sociale, reclamanta nu putea pretinde plata unor despăgubiri (dobânzi sau actualizări), contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator fiind  virate  ulterior de CNPP (instituția de evidentă –  art.2 pct.21, art.43/1 şi art.44 din Legea nr.411/2004) unei entități terțe – administratorul fondului de pensii, care la rândul său eliberează în condițiile legii sumele cuvenite, persoanei îndreptățite. Având vedere aceste argumente, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată”, a decis instanța.

Hotărârea a fost pronunțată în februarie 2025 și nu a fost atacată.

Cum se plătesc sumele virate în Pilonul 2

Contactat de MEDIAFAX, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat ce sumă le revine contribuabililor care încasează drepturi restante.

„Plătim sumele care ne vin ca și contribuții de la Casă Națională de Pensii. Plățile sunt făcute conform Codului Fiscal în vigoare la dată plății”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR, la solicitarea MEDIAFAX.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea toală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.

Potrivit datelor APAPR, pe parcursul celor 17 ani de funcționare, fondurile din Pilonul 2 au încasat contribuții brute în valoare de 118,6 miliarde de lei.

Pilonul 2 de pensii private obligatorii a generat un câștig net de 51,4 miliarde de lei (10,1 miliarde de euro) în cei 17 ani de funcționare efectivă, împliniți în cursul lunii mai 2025, potrivit calculelor APAPR.

Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 de pensii a ajuns în prezent la 20.000 de lei, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani și jumătate. În același timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înființarea Pilonului 2 și până în prezent are în cont aproximativ 47.000 de lei.

Articolul Cazul unei foste judecătoare de la Înalta Curte arată câți bani pot încasa din Pilonul II românii care câștigă în instanță salarii restante. Care este REGULA fondurilor de pensii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarațiile lui Lavrov creează din nou confuzie din partea Kremlinului, fiind un duș rece pentru eforturile lui Donald Trump de a organiza un summit pentru negocieri directe în vederea încheierii Războiului din Ucraina, potrivit Politico. 

Dacă la începutul săptămânii, oficialul de la Casa Albă a anunțat pe social media organizarea unui summit bilateral între Zelenski și Putin, anunțul fiind urmat de întâlniri decisive alături de reprezentații Coaliției de Voință, oficialul nu a oferit foarte multe detalii despre această chestiune.

Totuși, oficialii de la Kremlin s-au arătat reticenți în a purta negocieri propriu – zise cu Ucraina. Marți, ministrul de Externe Serghei Lavrov a precizat că o astfel de întâlnire „ar trebui pregătită pas cu pas, gradual, de la nivel de experți și parcurgând toate stadiile necesare”. 

Ce a declarat Lavrov?

Vineri, declarațiile ministrului rus de Externe au semănat chiar mai multe semințe de îndoială, Lavrov acuzând că Zelenski este cel care nu este dispus să negocieze. Lavrov susține că președintele ucrainean refuză să excludă o posibilă aderare la NATO, dar și să dea curs solicitărilor de extindere a teritoriilor ale Kremlinului.

„Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenskyy atunci când agenda summitului va fi pregătită, iar această agendă nu este deloc gata”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pentru NBC News.

„Zelenski a spus nu la orice (n.r. – solicitări). Cum ne putem întâlni cu o persoană care se pretinde a fi lider?”, a adăugat diplomatul rus.

În timp ce Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat, în prima parte a săptămânii, că Rusia a fost de acord cu o întrevedere între Putin și Zelenski, prezentând presupusa deschidere spre negocieri ca un progres, liderii europeni s-au declarat sceptici cu privire la faptul că Moscova este cu adevărat interesată de încheierea războiului și că va participa la negocieri „de bună credință”, precizează Politico.

„Uităm că Rusia nu a făcut nicio concesie și că ei sunt agresorii în această situație”, a declarat vineri Kaja Kallas, înalt diplomat european în Afaceri Externe și Politici de Securitate.

Vineri, președinte ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că trage de timp în negocierile de pace cu scopul de a amâna intenționat sancțiunile impuse de SUA. Trump a anunțat că va supune scțiuni comerciale asupra partenerilor comerciali ai Rusiei, dacă Kremlinul refuză să participe la un summit trilateral.

Articolul Kremlinul nu este pregătit pentru summitul Putin-Zelenski. Declarațiile date de Serghei Lavrov apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul din Malaezia a anunțat că nu intenționează să readucă Marele Premiu de Formula 1 pe circuitul internațional Sepang, care a găzduit curse între 1999 și 2017, devenind un punct spectaculos al calendarului reginei curselor auto.

Decizia a fost luată după ce Ministerul Sportului a evaluat costurile organizării: „Evenimentul ar necesita un angajament de aproximativ 300 de milioane de ringgit (71 de milioane de dolari) anual, timp de trei până la cinci ani. Această sumă este aproape de trei ori mai mare decât bugetul alocat pentru 20 de programe sportive naționale”, a declarat joi ministrul sportului, Hannah Yeoh, în parlament, potrivit Reuters.

Marele Premiu nu mai e posibil pe banii statului

În plus, Malaezia ar trebui să concureze pentru un loc în calendarul mondial al Formulei 1 cu alte țări din Asia de Sud-Est. Singapore găzduiește deja un Mare Premiu foarte popular, iar Thailanda a intrat în competiție cu o ofertă puternică: guvernul de la Bangkok a aprobat finanțarea de 1,2 miliarde de dolari pentru a organiza o cursă de Formula 1 în 2028. Practic, chiar dacă Malaezia ar plăti costurile, ar exista riscul să nu obțină imediat un loc disponibil în programul oficial.

Totuși, țara denumită perla Asiei de Sud-Est spune că  rămâne deschisă unei reveniri a Marelui Premiu, dar numai dacă sponsori privați sunt dispuși să acopere cheltuielile: „Formula 1 este un eveniment sportiv prestigios, urmărit de fani din întreaga lume. Dacă ne-am putea permite, ar fi bine să îl avem în Malaezia”, a explicat ministrul sportului.

MotoGP, Formula 1 pe două roți, ține circuitul viu

Cunoscut pentru clima tropicală imprevizibilă, cu ploi torențiale care schimbau cursa într-o clipă, circuitul de 5,5 km proiectat de Hermann Tilke din Malaezia oferea linii drepte lungi și viraje tehnice ce favorizau depășirile. Atmosfera de festival motorsport atrăgea fani locali și turiști din întreaga Asie de Sud-Est, de la Singapore până la Thailanda, transformând fiecare ediție într-un eveniment memorabil.

Circuitul de la Sepang continuă să găzduiască MotoGP, echivalentul Formulei 1, dar pe două roți, și alte competiții, sub denumirea Petronas Sepang International Circuit.

Articolul Malaezia renunță la Formula 1 din cauza costurilor uriașe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Antrenorul lui Tottenham Hotspur, Thomas Frank, a reacționat după decizia lui Eberechi Eze de a opta pentru Arsenal în locul echipei sale, spunând că nu vrea jucători care nu doresc să fie la clubul londonez.

„Nu vreau jucători care nu doresc să vină aici”, a declarat Frank vineri, într-o conferință, potrivit Sky Sports.

Eze, care urma să semneze cu Spurs de la Crystal Palace, a ales în ultima clipă să se transfere la rivala Arsenal, reînnoind interesul „tunarilor” și realizând astfel un transfer-surpriză în Nordul Londrei. Frank a explicat că, deși dezamăgit de ratările din mercato, politica sa este clară: doar jucători motivați și dedicați echipei vor fi acceptați.

„Există multe zvonuri, multe legături cu jucători, dar trebuie să fim fermi: cei care nu vor să vină aici nu sunt bineveniți. Este un mesaj clar, și cred că și fanii gândesc la fel”, a adăugat antrenorul.

Spurs a adus până acum doar doi jucători, Joao Palhinha și Mohammed Kudus, însă Frank rămâne optimist că vor mai veni întăriri până la închiderea ferestrei de transferuri: „Sunt sigur că vom mai semna un jucător înainte de sfârșitul perioadei. Lucrăm din greu pentru a fi competitivi”.

Frank a mai confirmat că Richarlison rămâne în planurile sale: „Acum, Richarlison este atacantul nostru titular. A marcat două goluri fantastice și este atacantul numărul 9 al Braziliei. Vrea să rămână, eu vreau să îl păstrăm și nu au existat discuții despre altceva”.

Articolul Thomas Frank, categoric după refuzul lui Eze: Nu vrem jucători care nu doresc să fie la Spurs apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aproape 900 de medici și 450 de infirmieri danezi au semnat petiții prin care solicită primirea pacienților palestinieni evacuați din Fâșia Gaza, majoritatea copii grav bolnavi sau răniți în bombardamentele israeliene. Li s-au alăturat organizații nonguvernamentale, Societatea Daneză de Pediatrie și șase foști miniștri de externe, de dreapta și de stânga.

„Avem experiența și capacitatea să tratăm acești oameni, așa cum am făcut în cazul victimelor din Libia și Ucraina”, a explicat Anders Kühnau, președintele Asociației Regiunilor Daneze, care reprezintă sistemul spitalicesc național, citat vineri de Le Monde.

Danemarca invocă riscul reunificărilor familiale

Guvernul condus de social-democrata Mette Frederiksen este, însă, de altă părere: „S-ar putea pune foarte rapid problema reunificării familiale. Nu vom schimba politica noastră migratorie”, a spus premierul într-un interviu pentru presa daneză, precizând că „o parte dintre palestinienii veniți de mult timp în Danemarca s-au integrat, dar prea mulți au avut un impact grav asupra societății noastre”.

Și ministrul de externe, Lars Løkke Rasmussen, a invocat precedentul din 1992, când 321 de palestinieni apatrizi au primit permis de ședere, amintind că „odată cu reunificările familiale, mai mult de jumătate dintre cei veniți au trăit din ajutoare sociale, iar 204 au fost condamnați, inclusiv la pedepse cu închisoarea”.

Primirea pacienților palestinieni, „un risc pentru securitate”

Istoricul Claus Bryld, profesor emerit la Universitatea Roskilde, consideră argumentul „imoral și rasist”: „Este de neacceptat faptul că niște copii nu primesc ajutor astăzi din cauza comportamentului unor refugiați de acum 30 de ani”.

În sprijinul poziției guvernului a fost invocată și o evaluare a serviciilor de informații daneze, potrivit căreia primirea pacienților palestinieni ar reprezenta „un risc pentru securitate”. Fostul șef al informațiilor, Frank Jensen, contestă însă această analiză și atrage atenția că pacienții evacuați trec deja printr-un control de securitate realizat de autoritățile israeliene înainte de a părăsi Gaza:   „Guvernul israelian verifică deja securitatea persoanelor evacuate”.

România, printre țările care au tratat copiii palestinieni

De la începutul războiului, 223 de pacienți palestinieni și 503 aparținători au fost transferați în 11 state membre UE, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Italia a preluat cei mai mulți – 181, urmată de Franța. Invocând politica sa migratorie strictă și argumente de securitate, Danemarca rămâne printre puținele state europene care nu au primit pacienți din această zonă a lumii măcinată de conflict.

Până la sfârșitul lunii februarie 2025, peste 6.200 de pacienți, majoritatea copii, au fost evacuați din Gaza, în misiuni medicale complexe realizate cu sprijinul mai multor state membre.

Printre țările europene care a oferit sprijin vital pacienților palestinieni evacuați din Gaza se numără și România. Potrivit OMS, începând cu toamna lui 2024, România a coordonat unele dintre cele mai complexe misiuni de evacuare medicală, în colaborare cu agențiile internaționale. Zborurile au adus la București pacienți grav bolnavi, în special copii, împreună cu familiile lor, care au primit tratament specializat în spitalele românești și sprijin pentru integrare, inclusiv cursuri de limbă și acces la educație.

Articolul Oficialii danezi refuză pacienții din Gaza, în timp ce medicii insistă să-i trateze apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Ministerului Mediului, ghidul include modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 41/2025, care stabilește noi măsuri pentru investițiile finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fonduri publice naționale.

Cea mai importantă schimbare vizează valoarea ecotichetului pentru autovehiculele electrice sau cu pilă de combustie pe bază de hidrogen care va fi de 18.500 de lei, sprijin acordat persoanelor fizice care doresc să-și cumpere mașini nepoluante prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Pentru celelalte tipuri de autovehicule, ecotichetele rămân neschimbate: 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice, 12.000 lei pentru un autovehicul nou hibrid și 10.000 lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă.

„Am înțeles că Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi, ci rămâne un instrument important prin care cetățenii fac pași siguri către un aer mai curat. Ecotichetul pentru electrice a fost ajustat, dar această decizie permite ca, în condițiile bugetare actuale, să putem oferi unui număr cât mai mare de români șansa de a beneficia și în acest an de de sprijin. În paralel, încercăm să construim un cadru de finanțare mai stabil și durabil pe viitor prin acoperirea acestui program prin Fondul Social pentru Climă. Obiectivul rămâne același: mai puțină poluare și o tranziție treptată spre mobilitate curată în România” a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Articolul Ghidul de finanțare pentru programul Rabla a fost publicat spre consultare. Care e principala modificare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Arabia Saudită riscă să piardă dreptul de a organiza Jocurile Asiatice de Iarnă din 2029, competiție programată inițial la stațiunea montană Trojena, parte a megaproiectului Neom. Din cauza întârzierilor și provocărilor tehnice, Consiliul Olimpic al Asiei (OCA) a început discuții cu alte țări pentru o posibilă relocare a evenimentului.

Surse citate vineri de Bloomberg susțin că „Riadul a purtat deja discuții informale cu Beijingul”, iar Comitetul Sportiv și Olimpic al Coreei „a fost contactat oficial cu privire la găzduirea turneului”.

Un proiect de 19 miliarde de dolari

Trojena este evaluată la 19 miliarde de dolari și ar urma să includă pârtii de schi artificiale, un lac montan și infrastructură turistică. Însă ritmul construcțiilor a ridicat semne de întrebare: „Există mari îngrijorări legate de respectarea termenelor-limită”, au explicat surse apropiate proiectului.

Stațiunea este construită de la zero, în munții din nord-vestul Arabiei Saudite. În zonă nu există infrastructură de schi sau turism montan, astfel că totul, de la pârtii la lacurile artificiale, resorturi, drumuri, hoteluri, trebuie realizat integral prin proiect.

Decizia finală va fi luată abia anul viitor

Oficialii saudiți insistă, însă, că planul rămâne în grafic: „Neom și Comitetul Local de Organizare lucrează în strânsă coordonare cu Consiliul Olimpic al Asiei”.

China și-a exprimat sprijinul pentru Arabia Saudită, dar așteaptă o clarificare. „Susținem regatul în găzduirea acestei ediții. Nu avem cunoștință de o eventuală schimbare”, a precizat Ministerul de Externe de la Beijing. Consiliul Olimpic al Asiei a admis că există riscul unor întârzieri, dar susține că „este prea devreme pentru o decizie finală”, aceasta urmând să fie luată cel mai probabil anul viitor.

Competiția din 2029 – drumul Arabiei Saudite spre Cupa Mondială 2034

Jocurile Asiatice de Iarnă atrag sportivi de nivel olimpic din China, Japonia, Coreea de Sud, India și alte națiuni, cu zeci de mii de spectatori la probe precum schi, snowboarding, hochei pe gheață sau patinaj viteză.

Pentru Arabia Saudită, evenimentul reprezintă o piesă centrală în strategia de a deveni gazda unor competiții majore, culminând cu Cupa Mondială de fotbal din 2034, cea mai prestigioasă competiție a FIFA.

Articolul Jocurile Asiatice de Iarnă 2029 ar putea fi mutate în China sau Coreea de Sud apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În perioada 18-22 august, comisarii au verificat 1.359 de firme din întreaga țară.

În urma controalelor au fost date 1.024 amenzi contravenţionale în valoare de peste 5,2 milioane lei, 607 avertismente, s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme în valoare de peste 555.000 de lei și oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 30 de operatori economici.

Printre neregulile depistate de comisarii ANPC se numără folosirea unor butelii cu grad avansat de coroziune, produse de origine vegetală cu depuneri de mucegaiuri sau cu termen de valabilitate depășit, prezența insectelor în blocul alimentar, lipsa informării corecte, complete și precise în ceea ce privește substanțele cu potențial alergen, utilizarea unor echipamente cu grad ridicat de uzură, cu depuneri grosiere de gheață, rugină, impurități sau lipsa afișării prețurilor și a altor informații obligatorii pentru consumatori.

Articolul ANPC: Amenzi de 5,2 milioane de lei și oprirea prestării serviciilor pentru 30 de firme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Măsura propusă de Guvern privind taxarea suplimentară a multinaționalelor lovește în plin industria serviciilor externalizate, unde lucrează aproximativ 200.000 de angajați. Noile reguli prevăd ca serviciile plătite către firmele afiliate – precum consultanță, management, licențe software, training sau dobânzi – să nu mai fie deductibile dacă depășesc 3% din totalul cheltuielilor unei companii. Peste acest prag, cheltuielile devin nedeductibile și se taxează cu 16% impozit pe profit.

„Da, această măsură loveşte în industria noastră. Mai mult de 200.000 de angajaţi lucrează doar în industria aceasta, care este preponderent alcătuită din multinaţionale”, a declarat Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL), citat de Ziarul Financiar.

„Suntem deja de două ori mai scumpi decât India”

Reprezentanții industriei atrag atenția că externalizarea de servicii funcționează exact pe baza plăților interne în cadrul grupurilor internaționale, de exemplu pentru licențe software, training sau servicii de management, iar România riscă să devină neatractivă pentru investitori.

Vicepreședintele asociației de profil a avertizat vineri dimineață, într-o întâlnire cu presa: „Suntem deja de două ori mai scumpi decât India. Cu noile taxe, de ce ar mai veni firmele străine în România?… Mai pui şi taxele astea, iar cei din Franţa şi din Anglia (companii care și-au externalizat servicii în România n.r.)  se vor muta în India. Şi nu am obţinut nimic”.

România ar putea pierde unul dintre puținele sectoare cu salarii peste medie

Specialiștii explică faptul că externalizarea serviciilor a adus în România mii de locuri de muncă bine plătite, preluând activități pe care contabilii sau specialiștii IT le făceau în Franța, Germania ori Marea Britanie. „Să zicem că de mâine nu mai sunt aceste multinaţionale, atunci ce faci cu cei 200.000 de oameni al căror salariu este acum mult peste media salariului din România?”, a adăugat reprezentantul ABSL pentru sursa citată.

Pe de altă parte, autoritățile susțin că măsura este necesară pentru a preveni exportul profiturilor prin facturi interne în cadrul grupurilor internaționale și pentru a crește veniturile bugetare.

În esență, măsura nu lovește doar în marjele de profit ale multinaționalelor, ci și în logica pe care s-a construit sectorul serviciilor externalizate în România. Dacă aceste companii își vor reconsidera planurile de investiții, riscul este ca România să piardă unul dintre puținele domenii unde salariile depășesc semnificativ media națională și care aduce contribuții consistente la buget.

Articolul Noua taxare a multinaționalelor pune în pericol 200.000 de joburi din servicii externalizate apare prima dată în Mediafax.