Mediafax

Doi șoferi de camion portughezi, care au fost martori la accidentul de mașină, care i-a ucis pe fotbalistul Diogo Jota și pe fratele său, au contestat ipoteza prezentată de polițiști, scrie Euronews.

Poliția spaniolă a declarat la începutul acestei săptămâni că o ipoteză privind producerea tragediei ar fi aceea că Jota conducea peste limita de viteză.

Potrivit rapoartelor preliminare, Lamborghini-ul în care se aflau a deviat de la traseu după spargerea unui pneu.

Unul dintre șoferii de camion, José Aleixo Duarte, a afirmat pentru presa spaniolă că Lamborghini-ul a trecut pe lângă el cu cinci minute înainte de accident și că era condus cu o viteză moderată.

„Nu aveau viteză excesivă. Drumul era într-o stare groaznică”, a spus acesta, notează Euronews.

Un al doilea șofer de camion, José Azevedo, a susținut că a filmat consecințele și a declarat că a oprit pentru a ajuta, dar nu a putut face nimic. „Dau cuvântul meu familiei: nu aveau viteză excesivă”, a spus el.

Ambii șoferi au declarat că A52, autostrada pe care Diogo Jota și fratele său circulau este întunecată, periculoasă și prost întreținută.

Ancheta privind cauza accidentului este încă în desfășurare, dar aceste noi mărturii ar putea schimba cursul cercetărilor.

Diogo Jota, în vârstă de 28 de ani, era jucător de top la Liverpool din anul 2020, unde a impresionat prin viteză și abilitățile ofensive deosebite, marcând 47 de goluri în 123 de meciuri.

Articolul Decesul lui Diogo Jota. Ipoteza poliției privind viteza mașinii din momentul tragediei, contestată de doi martori: „Drumul era într-o stare groaznică” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România a sprijinit Ucraina în mod constant de la începutul invaziei rusești, iar efortul a fost „pe mai multe planuri, militar, logistic, economic și umanitar”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.

Din punct de vedere militar, ministrul a susținut că „pe partea militară, s-au donat foarte multe echipamente, au fost mai multe hotărâri de guvern prin care s-au scos din echipamentele Armatei Române, s-au donat către Ucraina”.

Totuși, acesta a menționat și lipsa de transparență a statului român privind acest sprijin: „Statul Român a ales, în anii care au trecut, să nu facă publice exact materialele, echipamentele, sumele echivalente pentru aceste donații către Armata Ucrainei. Partenerii noștri în NATO știu asta și noi avem această evidență”.

De asemenea, el a susținut și o schimbare de abordare privind comunicarea acestor informații „Când se va schimba o abordare aici, o decizie mai largă pe care va trebui să o luăm. Eu cred, de exemplu, că trebuie să spunem”.

Articolul Ionuț Moșteanu: Ajutorul României pentru Ucraina a fost multidimensional apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării din partea USR a declarat că Armata duce lipsă de personal și că o bază mai mare de rezerviști este necesară: „Dimensiunea creată în planurile strategice al armatei române în jur de 120.000 de oameni. În momentul ăsta sunt în jur de 75.000, 65.000 soldați și ofițeri, aproximativ 10.000 personal contractual și funcționali. E nevoie de mai multă lume, de mai mulți oameni în armată”.

Moșteanu a anunțat reactivarea unui proiect legislativ pentru extinderea baze de rezerviști: „E nevoie de o bază de rezervă mai mare, de rezerviști voluntari și aici am repus pe traseu interministerial de avizare un proiect care va ajuta statul român și armata română să crească această bază de rezerviști voluntari”.

Întrebat, vineri, la Digi24 despre posibilitate inroducerii armamtei obligatorii, ministrul a răspuns: „Nu, armata trebuie formată din profesioniști, oameni care se dedică și aleg cariera militară și treaba noastră ca stat este să creăm motivarea pentru o bună parte din societate să intre și să stea în acest sistem”.

Articolul Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: E nevoie de mai mulți oameni în armată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat vineri că lucrările la Centrul pentru Arși Gravi din Târgu Mureș, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale, avansează rapid și ar putea fi finalizate până în primăvara anului 2026, oferind servicii complexe pentru pacienți critici.

„Lucrările avansează într-un ritm susținut: se lucrează deja la interior, iar dacă ritmul se menține, în primăvara anului viitor acest spital va fi funcțional”, a precizat ministrul.

Noul centru va avea o suprafață construită desfășurată de 24.577 mp și va include un centru de arși cu 5 paturi pentru pacienți critici, 10 paturi pentru terapie intermediară, secția de microchirurgie și chirurgie reconstructivă, o secție ATI cu 57 de paturi, precum și 25 de săli de operație distribuite pe două etaje.

Articolul Rogobete anunță că Centrul pentru Arși Gravi din Târgu Mureș e gata la primăvară. Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a subliniat rolul strategic al României ca hub regional pentru ajutor umanitar, infrastructură și tranzit, evidențiind potențialul sectorului privat românesc de a contribui activ în procesul de reconstrucție, potrivit unui comunicat al MAE.

România a fost reprezentată de o delegație condusă de Oana Țoiu, alături de Mihai Jurca, reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei, și alți oficiali. Conferința a reunit oficiali și companii din întreaga lume, axându-se pe investiții pentru reformă, dezvoltare economică, socială și aderare la UE.

Ministrul român a subliniat importanța conectivității regionale, menționând investițiile în Portul Constanța, punctele de trecere a frontierei și infrastructura rutieră, precum și necesitatea coordonării între sectorul public și privat. România oferă asistență bazată pe experiența aderării la UE și a desemnat un reprezentant special pentru acest proces.

În cadrul conferinței, au avut loc discuții bilaterale privind cooperarea în domeniul afacerilor, apărare, recuperarea daunelor și sprijin umanitar. La întoarcere, oficialii români vor organiza întâlniri cu mediul de afaceri și alte părți interesate pentru implicarea în reconstrucția Ucrainei.

Articolul România susține reconstrucția Ucrainei și integrarea europeană, la Roma apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisia pentru Servicii Armate a Senatului SUA a aprobat vineri, cu un singur vot împotrivă, proiectul de lege privind apărarea națională pentru anul fiscal 2026, care prevede un buget de 925 miliarde de dolari și extinde sprijinul militar acordat Ucrainei până în 2028, potrivit Reuters.

Proiectul de lege, cunoscut sub numele de National Defense Authorization Act (actul de autorizare a apărării naționale) crește finanțarea Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei de la 300 de milioane de dolari la 500 de milioane anual, în efortul de a susține capacitățile de apărare ale Kievului în fața invaziei rusești declanșată în 2022.

Decizia SUA vine în paralel cu angajamentul statelor Uniunii Europene, care asigură deja până la 84% din necesarul extern de finanțare al Ucrainei în 2025, și au convenit sprijin financiar și militar similar până în 2028.

„Această finanțare reflectă angajamentul ferm al SUA față de securitatea Ucrainei și față de stabilitatea regională”, precizează proiectul aprobat, făcând referire la securitatea flancului estic al NATO și la prevenirea extinderii conflictului în țările vecine Ucrainei, precum Polonia, România sau statele baltice.

Senatul respinge planul lui Trump de retragere a avioanelor A-10

Pachetul legislativ de apărare adoptat include și respingerea solicitării formulate de președintele Donald Trump în bugetul propus în iunie, care viza retragerea din uz a flotei de avioane A-10. Comisia a decis că numărul acestor aeronave nu poate scădea sub 103 în anul fiscal 2026, garantând continuarea operării avioanelor de sprijin aerian apropiat.

A-10 Thunderbolt II, cunoscut sub numele de „Warthog” pentru asemănarea sa cu porcul mistreț african, este un avion american aflat în serviciu din 1977, specializat în sprijin aerian la altitudine joasă. Este unic prin tunul său de 30 mm, capabil să străpungă blindaje grele, și prin rezistența excepțională la avarii în luptă.

Investiții în AI, tehnologie autonomă și arme hipersonice

Din totalul de 925 miliarde dolari, 878,7 miliarde merg către Departamentul Apărării, iar 35,2 miliarde către Departamentul Energiei, responsabil inclusiv de arsenalul nuclear. Proiectul prevede și o autoritate generală de transfer de până la 6 miliarde pentru necesități neprevăzute, dar prioritare.

Pe lângă sprijinul acordat Ucrainei, actul normativ abordează amenințările globale reprezentate de China, Iran și Coreea de Nord, subliniind necesitatea modernizării armatei americane prin investiții în inteligența artificială, tehnologia autonomă și armele hipersonice.

Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Senatului, iar ulterior armonizat cu versiunea adoptată de Camera Reprezentanților, care susține un sprijin pentru Ucraina la nivelul anului 2025. Diferențele dintre cele două versiuni se vor negocia într-un comitet de reconciliere, proces în urma căruia va rezulta forma finală a legii.

Articolul Kievul răsuflă ușurat: Senatul american a aprobat extinderea sprijinului militar pentru Ucraina până în 2028 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a declarat că a semnat „câteva mii” de noi dispoziții în temeiul Legii 10/2001, privind restituirea proprietăților confiscate de regimul comunist. „Nu e doar o responsabilitate administrativă – e un pas necesar pentru a închide răni istorice deschise de regimul comunist – răni care au lăsat în urmă nedreptate, umilință și decenii de așteptare”, s-a arătat în mesajul său.

„Nu vorbim doar despre acte sau dosare. Vorbim despre vieți întregi. Despre familii care merită, în sfârșit dreptate”, se arată în mesajul primarului interimar.

Bujduveanu a adăugat că a dispus eficientizarea activității comisiei responsabile și a promis că toate dosarele vor fi soluționate „cât mai repede cu putință – cu seriozitate, legalitate și respect pentru fiecare om în parte”.

Edilul interimar a transmis: „După zeci de ani de așteptare, e timpul ca aceste răni să fie închise”.

Articolul Bujduveanu semnează mii de noi dispoziții de retrocedare a imobilelor confiscate abuziv de comuniști apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comandamentul Litoral 2025 al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat vineri 60 de acțiuni de control în mai multe stațiuni de la malul mării. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 321.000 lei, emise 18 avertismente și 4 invitații la sediu, iar 4 unități au fost închise temporar. De asemenea, comisarii au dispus distrugerea de produse alimentare în valoare de 18.271 lei.

Una dintre cele mai grave situații a fost descoperită într-un restaurant din Mangalia, unde comisarii au găsit infestări cu gândaci și păianjeni, ustensile și frigidere insalubre, mizerie în spațiile de depozitare, produse fără etichetare și nicio autorizație de funcționare. S-au aplicat șase amenzi în valoare de 38.000 lei, s-a casat toată marfa, în valoare de 7.608 lei, iar unitatea a fost închisă temporar.

„Se casează absolut toată marfa, raportat la zeci de gândaci, păianjeni… Practic, o luați de la zero. Dacă mai vreți. Dacă nu, apucați-vă de filatelie, la malul mării!”, a transmis comisarul Cristian Popescu Piedone agentului economic.

Amenzi și nereguli în toată zona litoralului

Mamaia Nord: 6 amenzi (147.000 lei), 3 avertismente, o unitate închisă

Techirghiol: 4 amenzi (20.000 lei), 5 avertismente

Eforie Nord: 8 amenzi (34.000 lei), 3 avertismente, marfă distrusă (506 lei)

Costinești: o amendă (29.000 lei), 2 avertismente, produse distruse (899 lei)

Mangalia și Vama Veche: 13 amenzi (91.000 lei), 5 avertismente, produse distruse (16.321 lei)

Neregulile frecvent descoperite sunt lipsa autorizațiilor de funcționare; materii prime alterate, fără etichete sau păstrate la temperaturi necorespunzătoare; ustensile degradate, frigidere ruginite, spații insalubre; lipsa informațiilor nutriționale și a listei de aditivi din meniu; grupuri sanitare și camere de cazare în condiții improprii.

ANPC a anunțat că acțiunile de control vor continua zilnic pe litoral, pe toată durata sezonului estival, pentru a proteja sănătatea consumatorilor și a preveni incidente legate de siguranța alimentară și de cazare.

Articolul ANPC: Amenzi de peste 320.000 lei și patru unități închise temporar pe litoral apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea risipei din sistemul de sănătate, avertizând că ponderea cheltuielilor din bugetul național alocate acestui domeniu a crescut alarmant, fără o îmbunătățire reală a serviciilor pentru pacienți.

„Este nevoie de o reformă profundă în Sănătate.

Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, a spus Bolojan, în prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

„Cheltuielile CNAS au crescut alarmant”

Premierul a subliniat că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025.

„Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei.

Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de Sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, a avertizat șeful Guvernului.

Bolojan a explicat că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient în care sunt cheltuite fondurile.

„Salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor. În aceste condiții, ce mai rămâne pentru pacienți?”, a întrebat retoric premierul.

Pondere disproporționată între medicamentele foarte scumpe, „inovative”, și cele ieftine care tratează eficient

Șeful Executivului a acuzat și „optimizările artificiale” ale indicilor de complexitate a cazurilor, prin completarea foilor de observație cu diagnostice suplimentare, doar pentru a crește sumele decontate de CNAS.

„Nu pentru că ești mai performant, ci pentru că știi cum să scrii mai bine”, a spus Bolojan.

În privința tratamentelor, premierul a atras atenția asupra ponderii disproporționate a medicamentelor inovative, extrem de scumpe, în detrimentul celor generice, deși acestea din urmă tratează în mod eficient peste 90% din afecțiuni.

„Suntem una dintre puținele țări în care medicamentele inovative au o pondere semnificativ mai mare. Aceasta nu este o regulă, ci ar trebui să fie o excepție.

Dacă nu inversăm această balanță, vom continua să cheltuim excesiv fără impact real asupra stării de sănătate a populației”, a avertizat Bolojan.

Alt exemplu de ineficiență: Șefii de secție sunt numiți de facultăți, nu de managerii spitalelor

Printre alte exemplele de ineficiență, premierul a menționat numirea șefilor de secție de către facultăți, nu de managerii spitalelor; limitări artificiale ale sporurilor salariale, „legal optimizate” prin contribuții locale; supraprescrierea analizelor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.

„Ministerul Sănătății, CNAS și direcțiile de sănătate publică trebuie să înceteze să mai fie spectatori sau complici și să devină regulatori reali. Altfel, nu vom mai putea susține acest sistem”, a concluzionat Bolojan.

Acesta a anunțat că Guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță, transparență și eficiență.

Articolul Bolojan despre ineficiența din sistemul de Sănătate: Cheltuielile CNAS au crescut alarmant apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste”, declară vineri prim-ministrul Ilie Bolojan, după ce a fost întrebat dacă va adera la propunerea făcută de vicepremierul Anastasiu privind reducerea veniturilor cu câte 20% pentru a transmite un mesaj de solidaritate socială.

Întrebat, într-o conferință de presă, dacă va face și el acest pas, având în vedere că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat vineri că și-a dat 20% din salariu statului român, Bolojan a răspuns: „Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință.

Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste”.

„Fiecare om decide așa cum consideră de cuviință. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi cazul de astfel de lucruri”, a subliniat premierul.

Articolul Bolojan, întrebat dacă își va reduce salariul cu 20%: În general, nu fac gesturi populiste apare prima dată în Mediafax.