Mediafax

O tânără de 24 de ani din Viile Tecii, județul Bistrița-Năsăud, a fost reținută pentru 24 de ore după ce a creat un cont fals pe o rețea de socializare folosind fotografia bărbatului de 37 de ani căutat pentru crima din Mureș.

Polițiștii au descoperit că tânăra a folosit contul fals pentru a trimite amenințări familiei victimei crimei.

Femeia este acuzată de fals informatic și amenințare.

Incidentul s-a petrecut duminică, 13 iulie, în contextul în care bărbatul de 37 de ani din Miheșu de Câmpie este căutat de autorități pentru crimă.

Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș pentru a stabili toate circumstanțele acestui caz de manipulare online și amenințare.

Cercetările continuă în acest caz sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș.

Emil Gânj este suspectat că și-a ucis fosta iubită, iar apoi ar fi incendiat locuința acesteia.

Individul este de negăsit de mai multe zile.

Articolul Crima din Mureș. O tânără a fost reținută pentru că a creat cont fals pe numele criminalului din Mureș și a amenințat familia victimei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Educației a publicat rezultatele inițiale înregistrate la proba scrisă desfășurată marți, 8 iulie, în cadrul examenului național pentru definitivare în învățământul preuniversitar.

Potrivit datelor statistice puse la dispoziție de Ministerul Educației, la examenul scris au fost prezenți 9.169 de candidați, care au susținut proba scrisă la 97 de discipline în 42 de centre de examen, organizate la nivel național. Dintre aceștia, 311 candidați (3,39%) s-au retras, 8 candidați au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, iar lucrarea unui candidat a fost anulată la evaluare, pentru că prezenta semne distinctive.

Prin urmare, au fost evaluate lucrările a 8.849 de candidați. Dintre acestea, lucrările a 6.111 candidaţi au primit note cuprinse între 7 și 10 (40 de candidaţi au fost notați cu 10, iar 402 candidați s-a situat pe segmental de note 9,50 – 9.99). Lucrările a 622 de candidați au primit note sub 5.

Conform acestor rezultate rata de promovare a fost de 65,36%

Cei care au promovat examenul au obținut, implicit, definitivarea în învățământ. Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar.

Proba scrisă este parte constitutivă a examenului, nota obținută la această probă având o pondere de 70% în calculul mediei finale. Pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obțină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele examenului ce include inspecția la clasă și evaluarea portofoliului profesional.

Candidații nemulțumiți de note pot depune contestații la centrele de examen marții, 15 iulie, până la ora 20:00 și miercuri, 16 iulie. până la ora 12:00. Contestațiile pot fi transmise și prin e-mail, utilizându-se adresele de poștă electronică afișate în centrele de examen în ziua susținerii probei scrise.

Rezultatele finale se afișează în centrele de examen și pe pagina web dedicată în data de 21 iulie și vor fi validate prin ordin de ministru în perioada 24 iulie – 14 august 2025.

Articolul Învățământ: 40 de profesori au luat nota 10 la Definitivat. Peste 600 au primi note sub 5 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit celui mai recent barometru realizat de INSCOP Research pentru informat.ro, 65,2% dintre români au simțit în ultimele șase luni că România se află într-un pericol serios. Sondajul a fost desfășurat între 20 și 26 iunie 2025.

„Nu există nicio categorie de populație mai relaxată în ceea ce privește percepția pericolului, ceea ce explică suplimentar starea de tensiune din societatea românească”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP.

Contextul în care a fost realizat sondajul include mai mulți factori importanți. După pandemia care a afectat profund societatea și mai bine de trei ani de conflict armat în apropierea granițelor, mulți români au resimțit o stare continuă de nesiguranță.

Citește și: Sondaj INSCOP. Românii consideră statul vinovat pentru problemele lor: „Rezultatele arată o criză profundă de încredere”

Peste toate aceste situații se mai adaugă și o criză politică internă, catalogată de unii drept cea mai gravă din ultimii 30 de ani.

„După cea mai gravă criză sanitară a ultimului secol și peste 3 ani de război dur la granițele României provocat de atacul Rusiei împotriva Ucrainei, starea de anxietate a populației era oricum ridicată. Pe acest fond, sentimentul general al populației că România este în pericol a fost amplificat de cea mai gravă criză a regimului democratic din ultimele 3 decenii. Așa se explică de ce două treimi dintre români (65,2%) declară că în ultimele 6 luni au avut sentimentul, în foarte mare măsură sau în mare măsură, că țara este în pericol”, a spus Remus Ștefureac.

Potrivit acestuia, nivelul de neliniște este ridicat în toate categoriile sociale, indiferent de convingerile politice.

„Taberele politico-ideologice pot interpreta sursele pericolului în mod diferit, însă intensitatea anxietății este foarte ridicată, indiferent de opțiunile politice ale respondenților”, a mai spus directorul INSCOP.

Mai exact, 37,1% dintre respondenți au simțit că România este în pericol într-un grad foarte mare, iar 28,1% într-un grad mare. În același timp, 18,2% au perceput pericolul în mică măsură, iar 15,3% într-un grad foarte mic sau deloc. Restul de 1,3% nu au știut ce să răspundă sau au refuzat să răspundă.

Categoriile unde senzația de pericol este cea mai pronunțată includ votanții USR și AUR, tinerii între 18 și 29 de ani și locuitorii capitalei. În schimb, cei care au perceput pericolul ca fiind redus sau inexistent sunt mai ales susținători PNL și PSD și locuitori din orașe mai mici.

Românii sunt împărțiți când vine vorba despre sursa amenințării.

14,5% văd pericolul în exterior, 14,5% în interior, iar 35,1% cred că ambele surse sunt la fel de problematice. Și aici apar, din nou, diferențe între categorii. Cei care votează PSD tind să vadă amenințarea în exteriorul țării. Cei care aleg AUR, angajații din sectorul public și tinerii consideră mai degrabă că pericolul vine din interior.

O parte semnificativă dintre persoanele cu studii superioare, votanții USR și locuitorii orașelor mari cred că amenințările vin din ambele direcții.

Articolul Sondaj INSCOP. Românii se tem pentru siguranța țării: două treimi cred că România e în pericol apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Falcon 4G, sistemul activ de detecție chimică de tip stand-off cu rază lungă de acțiune, dezvoltat de SEC Technologies, oferă un avantaj operațional fără precedent.

„Cu conflictele din proximitate și riscurile tot mai difuze, detecția de la distanță a agenților chimici devine o prioritate. Long range active stand-off chemical detector Falcon 4G, dezvoltat de SEC Technologies și deja testat în România, oferă un avantaj operațional fără precedent.”

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21109

Articolul Falcon 4G – Sistem activ care detectează pericolul înainte să-l vezi: Tehnologia de vârf CBRN ajunge și în România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a declarat că salariile conducerii și indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație din instituțiile subordonate au fost revizuite și ajustate acolo unde era necesar.

În majoritatea unităților, inclusiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu există salarii mai mari decât cel al ministrului, respectiv 12.776 lei net pe lună.

O excepție o reprezintă Compania Națională de Investiții (CNI), unde până în prezent existau salarii mai mari decât cel al ministrului.

În urma ajustărilor, cel mai mare salariu din companie va fi de 15.359 lei net lunar.

Cseke Attila: CNI derulează cele mai mari investiții

Ministrul a subliniat că au fost respectate prevederile contractului colectiv de muncă și că modificările au fost înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

„CNI derulează cele mai mari investiții ale Ministerului Dezvoltării. De la campusuri universitare la intervenții de urgență. Și are o performanță bună. Totuși, în contextul economic actual, s-au impus ajustări salariale la nivelul conducerii”, a declarat Cseke Attila.

A doua excepție este Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), unde salariul este stabilit prin lege și urmează a fi modificat în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri economice anunțat de Guvern.

Potrivit ministrului, noul salariu va fi mai mic decât al ministrului Dezvoltării. În ceea ce privește consiliile de administrație, Cseke a anunțat că numărul membrilor în Consiliul CNI se va reduce de la 11 la 5.

Fiecare membru primea o indemnizație fixă de 2.194 lei net/lună, indiferent de numărul ședințelor. La ANCPI sunt 9 membri (1.947 lei/lună), iar la ANL unde sunt 7 membri (1.683 lei/lună), dar și în aceste două consilii numărul va fi redus la 5 în curând, în cadrul aceluiași pachet de reforme fiscale.

„Lucrăm încă din luna mai la acest set de măsuri de reducere a cheltuielilor. O parte intră în vigoare azi, iar restul vor necesita modificări legislative, fiind incluse în următorul pachet fiscal al Guvernului”, a conchis ministrul.

Articolul Cseke Attila taie din salariile managerilor din consiliile de administrație: „Nicio leafă mai mare decât a ministrului” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conversația, care a avut loc în timpul convorbirii telefonice din 4 iulie dintre liderii american și ucrainean, marchează o îndepărtare bruscă de poziția anterioară a lui Trump cu privire la războiul din Rusia și de promisiunea sa electorală de a pune capăt implicării SUA în conflictele externe.

Deși rămâne neclar dacă Washingtonul va livra astfel de arme, discuția subliniază frustrarea tot mai profundă a lui Trump față de refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în negocierile de încetare a focului propuse de președintele american, care a promis în trecut că va rezolva războiul într-o zi.

Conversația cu Zelenski din 4 iulie a avut loc după convorbirea lui Trump cu Putin cu o zi mai devreme, pe care președintele american a descris-o ca fiind „proastă”.

Două persoane familiarizate cu conversația dintre Trump și Zelenski au declarat pentru FT că președintele american l-a întrebat pe omologul său ucrainean dacă ar putea lovi ținte militare în interiorul Rusiei, dacă i-ar furniza arme capabile să facă acest lucru.

„Volodimir, poți lovi Moscova? . . . Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump în timpul convorbirii, potrivit persoanelor citate de publicația britanică

Ei au spus că Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem dacă ne dați armele”.

Trump și-a arătat sprijinul pentru idee, descriind strategia ca fiind menită „să-i facă [pe ruși] să simtă durerea” și să forțeze Kremlinul să se așeze la masa negocierilor, potrivit celor două persoane informate cu privire la apel.

Un oficial occidental, care a fost informat cu privire la convorbire, a declarat că aceasta reflectă dorința tot mai mare a partenerilor occidentali ai Ucrainei de a furniza arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la Moscova” – un sentiment împărtășit în privat de oficialii americani în ultimele săptămâni.

Arme pentru Ucraina

Discuția dintre Trump și Zelenski a condus la o listă de potențiale arme pentru Kiev, care a fost împărtășită de partea americană cu președintele ucrainean la Roma săptămâna trecută, potrivit a trei persoane care au cunoștință de aceasta.

În timpul unei întâlniri cu oficiali americani din domeniul apărării și intermediari din guverne ale unor țări NATO, Zelenski a primit o listă de sisteme de atac cu rază lungă de acțiune care ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei prin transferuri de la terți.

Acordul i-ar permite lui Trump să ocolească înghețarea actuală de către Congres a ajutorului militar american direct prin autorizarea vânzărilor de arme către aliații europeni, care ar transfera apoi sistemele către Kiev.

În timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni, Trump a anunțat un plan de a furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot și rachete interceptoare, dar nu a dezvăluit nicio livrare de alte sisteme de arme.

Președintele SUA a declarat că este „foarte nemulțumit” de Rusia și de președintele acesteia din cauza lipsei de progrese în vederea încheierii unui acord pentru a pune capăt războiului.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, a catalogat drept teaatral ultimatumul emis de Trump.

„Trump a emis un ultimatum teatral către Kremlin . . . Rusiei nu i-a păsat”, a scris Medvedev pe X.

Articolul FT: Trump l-a întrebat pe Zelenski ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburg / Președintele american a încurajat în privat Ucraina să intensifice loviturile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În timp ce atenția publică s-a concentrat pe tensiunile legate de migrație în timpul vizitei oficiale a lui Emmanuel Macron la Londra, o decizie deosebit de importantă a trecut aproape neobservată: Franța și Regatul Unit au anunțat inițierea unei coordonări istorice a arsenalelor lor nucleare, singurele de acest fel din Europa.

Inițiativa vine într-un context marcat de incertitudini privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană și de intensificarea presiunilor exercitate de Rusia. În lipsa unei garanții explicite din partea Washingtonului, Franța și Regatul Unit au anunțat măsuri de consolidare a cooperării în domeniul descurajării nucleare. Termenul „coordonare”, utilizat în declarațiile oficiale, nu implică partajarea arsenalului nuclear, ci sincronizarea unor capacități militare, planificări și resurse între cele două state, deschizând posibilitatea unor forme de colaborare tehnică și operațională, potrivit Bloomberg.

Peste 500 de focoase nucleare, mult sub nivelul Rusiei și al SUA

„Chiar dacă nu oferă o alternativă completă la puterea militară americană, coordonarea poate aduce avantaje reale”, consideră Andrea Gilli, lector în studii strategice la Universitatea St. Andrews. Unele beneficii ar include utilizarea complementară a submarinelor nucleare aflate temporar indisponibile, precum și schimbul de informații privind capabilitățile și intențiile forțelor adverse.

Franța și Regatul Unit dețin împreună peste 500 de focoase nucleare, semnificativ mai puțin față de arsenalul Statelor Unite sau al Federației Ruse. Totuși, cele două state au convenit extinderea cooperării și în domeniul armelor convenționale, inclusiv în producția de rachete și dezvoltarea de tehnologii bazate pe inteligență artificială în sectorul militar.

Există diferențe semnificative între cele două doctrine nucleare. Marea Britanie își bazează descurajarea pe un singur sistem de lansare, submarinele Trident, care este dependent din punct de vedere tehnologic de Statele Unite și a înregistrat dificultăți în testele recente. În schimb, Franța beneficiază atât de submarine nucleare lansatoare de rachete, cât și de aviație strategică, și pune accent pe independența completă a capacității sale de descurajare nucleară.

Și alte state europene discută opțiuni nucleare proprii

Potrivit estimărilor realizate de institutul de cercetare economică Bruegel, modernizarea capacităților de descurajare nucleară – strategia prin care un stat își menține un arsenal nuclear pentru a descuraja un potențial atacator, sub amenințarea unui răspuns devastator – ar necesita investiții de aproximativ 100 de miliarde de euro pentru ambele țări.

În paralel cu această inițiativă, alte state europene, precum Polonia și Germania, au început să discute posibilitatea dezvoltării propriei capacități nucleare sau a găzduirii unor arme nucleare americane, în cadrul NATO.

Liderii europeni analizează în prezent două direcții: una ar fi extinderea cooperării actuale dintre Franța și Regatul Unit, cu scopul de a crea o umbrelă nucleară comună la nivel continental, care să ofere protecție întregii Europe, iar cealaltă ar fi acceptarea ideii că tot mai multe state europene ar putea încerca să-și dezvolte propriile capacități nucleare, ceea ce ar duce la o creștere a numărului de țări cu arme nucleare în cadrul alianței NATO.

„Dacă Macron, Starmer și ceilalți nu avansează mai repede în aceste decizii strategice, o vor face alții, figuri populiste și simpatizante ale Kremlinului precum Marine Le Pen, Nigel Farage sau Matteo Salvini, care spunea că nu și-ar încredința viitorul copilului său în mâinile lui Macron”, au precizat analiștii sursei citate.

Articolul Franța și Regatul Unit încep coordonarea nucleară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030 din Spania a solicitat Parchetului deschiderea unei anchete pentru a clarifica presupusa angajare a unor persoane cu acondroplazie (o formă de nanism) la petrecerea organizată cu ocazia împlinirii a 18 ani de către fotbalistul Lamine Yamal. „Am solicitat instituțiilor competente să deschidă investigațiile necesare pentru a afla ce s-a întâmplat”, a declarat directorul general pentru Dizabilitate, Jesús Martín Blanco, pentru Europa Press, notează Vanguardia.

Concret, au sesizat deja Parchetul și Biroul pentru Infracțiuni motivate de ură din cadrul Ministerului de Interne și urmează să se adreseze și Avocatului Poporului. Totuși, oficialul a subliniat că trebuie respectată prezumția de nevinovăție până la clarificarea faptelor.

Martín Blanco a condamnat această presupusă practică, spunând că este una care „obiectifică” persoanele și „ne duce înapoi în epoci foarte îndepărtate, în Evul Mediu”. El și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că persoane faimoase, cu influență asupra tineretului, recurg la astfel de gesturi. „Nu suntem bufonii nimănui. Ne îngrijorează faptul că o persoană cunoscută, care poate influența tinerii, face un asemenea uz nociv de ființe umane într-o petrecere privată”, a spus oficialul.

Acesta a mai precizat că aceste practici nu ar mai trebui să existe deoarece „sunt interzise prin lege”, însă a recunoscut că „adesea nici autoritățile locale nu își asumă că sunt vizate”. În acest sens, a anunțat că, odată cu reforma legislației privind dependența și dizabilitatea, sancțiunile pentru astfel de fapte vor deveni „infracțiuni foarte grave”, atrăgând amenzi între 600.000 și 1 milion de euro.

„Vom face toată educația publică posibilă pentru ca lumea să înțeleagă ce înseamnă să supui oameni cu dizabilități la batjocură publică”, a subliniat Martín Blanco. În acest context, el a făcut un apel către personalități cunoscute precum Yamal, care sunt „idoli” pentru mulți tineri, să devină „aliați ai culturii respectului” față de persoanele cu dizabilități. „Ei sunt influenceri naturali pentru tineret, iar tot efortul de a construi o cultură a respectului față de diferență poate fi ruinat de un gest ca acesta”, a avertizat oficialul.

La rândul său, Asociația Persoanelor cu Acondroplazie și Alte Displazii Scheletice cu Nanism (ADEE) a anunțat duminică faptul că analizează posibilitatea de a lua măsuri legale.

Articolul Lamine Yamal, starul Barca, anchetat că a angajat persoane cu nanism la petrecerea de ziua sa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Demisiile au fost anunțate luni noaptea de cei șapte parlamentari care formează partidul United Torah Judaism, o mișcare care a lăsat coaliția lui Netanyahu cu o majoritate precară de un loc în Parlament.

A rămas neclar dacă un al doilea partid ultraortodox, Shas, mai mare și care deține 11 locuri, ar urma, de asemenea, să urmeze exemplul, ceea ce ar elimina majoritatea parlamentară a lui Netanyahu.

Negocierile nocturne cu Netanyahu și Yuli Edelstein, șeful Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Knesset ( parlamentul din Israel), nu au reușit să satisfacă cererile politicienilor ultra-ortodocși de a păstra scutirile radicale de la serviciul militar obligatoriu pentru studenții de seminar. Scutirile au fost în vigoare de la înființarea Israelului, în urmă cu peste șapte decenii.

„Deoarece autoritățile și-au dezvăluit intenția de a spori amărăciunea vieții studenților [și] încearcă să îi umilească și să îi calce în picioare … trebuie să se pună capăt imediat calității de membru al guvernului și al coaliției”, a scris șeful spiritual al uneia dintre facțiunile ultraortodoxe.

Israel serviciul militar este obligatoriu pentru aproape toți cetățenii.

Presiuni pentru eliminarea scutirilor

Curtea Supremă a Israelului a considerat neconstituționale scutirile de lungă durată acordate ultraortodocșilor, iar marea majoritate a publicului israelian sprijină recrutarea obligatorie a comunității ultraortodoxe, cunoscută și sub numele de Haredim, potrivit sondajelor de opinie, inclusiv sancționarea celor care se eschivează de la recrutare.

Procurorul general al țării a avertizat marți guvernul că nu face suficient pentru a aplica legile existente împotriva celor care refuză să se prezinte la datorie.

Netanyahu nu a fost dispus să pună capăt scutirii și să rupă alianța sa de lungă durată cu partidele Haredi, care timp de peste un deceniu au format coloana vertebrală a guvernelor sale.

Cu toate acestea, au crescut presiunile, chiar și din interiorul propriei sale baze politice de dreapta, pentru a oficializa sfârșitul scutirii în legislație, după 21 de luni de război.

Oficiali militari israelieni de rang înalt au declarat că armata are nevoie de mii de noi recruți pentru a îndeplini roluri de luptă pe mai multe fronturi, inclusiv Gaza, Cisiordania, Liban și Siria. Trei soldați israelieni au fost uciși luni în nordul Fâșiei Gaza, adăugându-se la numărul tot mai mare al victimelor militare israeliene din ultimele luni, în timp ce Netanyahu își continuă ofensiva în enclava distrusă.

Knesset va intra într-o lungă vacanță de vară, de la 27 iulie până în octombrie, când va fi extrem de dificil să se prezinte rezoluții pentru înlocuirea unui guvern existent sau pentru dizolvarea parlamentului și declanșarea de alegeri anticipate, ceea ce înseamnă că Netanyahu ar putea guverna în fruntea unui guvern minoritar timp de mai multe luni.

Negocierile cu ultra-ortodocșii ar putea produce, de asemenea, un proiect de lege de compromis mai pe placul lor, deschizând calea pentru revenirea lor în guvern.

„Catastrofă . … ar fi o mare greșeală să mergem la alegeri chiar acum”, a avertizat Topaz Luk, purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu, la radioul Israel Army, marți dimineață.

Articolul Netanyahu în pericol. Guvernul său ar putea cădea după ce un partid ultraortodox a ieșit din coaliție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O atenționare hidrologică de cod galben a fost emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru ziua de marți, între orele 12:00 și 24:00.

Potrivit specialiștilor, se așteaptă scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale.

Bazinele hidrografice vizate includ Someșul Mic, Arieș, Mureș, Jiu, Olt, Olteț, Ialomița, Prahova, Teleajen, Bistrița, Trotuș și Putna.

Județele cele mai expuse fenomenelor hidrologice periculoase sunt Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Harghita, Covasna, Prahova, Neamț, Bacău și Vrancea.

Perioada de risc crescut este între orele 16:00 și 21:00, când este posibil ca unele râuri să depășească cotele de atenție.

Atenționarea vizează în special viiturile rapide formate în urma ploilor torențiale, dar și creșterea bruscă a nivelului unor cursuri de apă.

Articolul Cod galben de inundații în mai multe județe din țară: viituri rapide și scurgeri pe versanți apare prima dată în Mediafax.