Mediafax

Conform The Guardian, Sting a fost dat în judecată de foștii săi colegi din trupa The Police, Andy Summers și Stewart Copeland, care susțin că au fost privați de redevențele provenite din hitul „Every Breath You Take”.

Procesul, deschis la Înalta Curte din Londra, invocă faptul că cei doi nu au primit credit pentru compoziție și nici compensații financiare pentru contribuțiile lor la celebrul single lansat în 1983.

Cazul figurează la categoria „contracte și aranjamente comerciale generale”.

Sting este menționat ca pârât sub numele său real, Gordon Matthew Sumner, alături de compania sa Magnetic Publishing Ltd.

„Every Breath You Take” a fost cel mai bine vândut single în SUA în 1983 și unul dintre cele mai de succes ale deceniului, piesa fiind ulterior readusă în atenție prin samplarea sa în hitul lui P. Diddy și Faith Evans „I’ll Be Missing You”, lansat în 1997.

Un purtător de cuvânt al lui Sting, în vârstă de 73 de ani, a negat că procesul ar fi legat de celebrul hit, însă nu a oferit alte detalii.

The Police, trupă înființată în 1977 și despărțită în 1984, a cunoscut succes internațional și cu alte piese precum „Roxanne”, „Every Little Thing She Does Is Magic” și „Don’t Stand So Close to Me”.

Grupul s-a reunit de mai multe ori de-a lungul anilor, iar în 2023 și-a lansat un cont oficial pe TikTok, pentru a marca 40 de ani de la albumul „Synchronicity”.

Articolul Sting, dat în judecată de foștii colegi din trupa The Police apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procesul a fost intentat de Ungaria în luna iulie și a fost acceptat la Curtea Europeană de Justiție  la începutul săptămânii. Procesul vizează decizia Consiliului din mai 2024 care a pus bazele utilizării activelor rusești înghețate pentru a finanța asistența suplimentară acordată Ucrainei, inclusiv sprijinul militar, potrivit publicației maghiare Portfolio, citată de Ukrainska Pravda. 

Atunci, UE a decis să transfere aproape toate veniturile generate din impozitarea profiturilor activelor rusești imobilizate în cadrul IEP. Ungaria s-a opus acordării acestor plăți, blocând acordarea aprobarea plăților, cu o valoare totală de peste 6 miliarde de euro, chiar și după ce a primit asigurări că propriile contribuții nu vor fi direcționate spre finanțarea armelor pentru Kiev.

Totuși, pentru că Ungaria s-a abținut în timpul aprobării deciziei privind activele rusești, UE a argumentat că fondurile provenite din aceste active, estimate la 3-5 miliarde euro anual, ar putea fi direcționate către spre IEP fără acordul guvernului de la Budapesta.

În cadrul procesului, guvernul Orbán solicită anularea deciziei IEP care a pus în aplicare hotărârea Consiliului privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești pentru finanțarea ajutorului militar acordat Ucrainei.

Budapesta susține că această aprobarea plăților fără acordul Ungariei încalcă principiile  procesului decizional stipulate în tratatele UE, considerând că aceasta ar trebui anulată.

Totuși, nu se știe deocamdată cum vor arăta perspectivele de viitor privind procesul intentat de Ungaria pentru că procedurile la Curtea Europeană de Justiție pot dura ani de zile. Procedura de utilizare a veniturilor provenite din activele rusești înghețate s-a modificat deja, o parte din fonduri fiind redirecționate acum către sprijinul non-militar pentru Ucraina.

Articolul Guvernul Orbán a contestat o decizie UE la Curtea de Justiție. Care sunt șansele de viitor ale demersului? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ajutorul a însemnat, în general, în muniție. Muniție care era de producție sovietică, pentru că aceasta era muniția pe care încă o folosesc, au multe arme din perioada sovietică. Deci, practic, acestea a fost sprijinul pe care l-a dat România”, a spus Ilie Bolojan.

Tot o formă de ajutor a însemnat și instruirea piloților ucraineni pe aerodromurile din România.

„Sprijinul pe care l-a dat România sunt investiții în securitatea României, în siguranța României. Dacă frontul din Ucraina nu rămâne într-o formulă stabilă și s-ar prăbuși Ucraina, gândiți-vă ce vecinătăți am avea pe granița noastră de est. Gândiți-vă că dacă Republica Moldova nu rămâne o țară stabilă și pro-europeană, am vrea să avem o proximitate a Rusiei la granița de est a României?”, a mai spus primul ministru.

Articolul Ce ajutoare militare a trimis România Ucrainei? Bolojan a oferit primele detalii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rezultatele înregistrate în play-off, miercuri:

FC Voluntari – AFK Csikszereda Miercurea Ciuc 1–8

CSM Unirea Alba Iulia – AFC Botoșani 0–1

AFC Câmpulung Muscel 2022 – Metaloglobus București 0–2

CS Sănătatea Servicii Publice Cluj – Unirea Slobozia 1–1 (7–6 după penalty-uri)

FC Agricola Borcea – Campionii FC Argeș 0–1

CSO Băicoi – CS Gloria Bistrița 2–3

CS Sporting Liești – CS Afumați 2–1

CS Vulturii Fărcășești – Concordia Chiajna 0–3

Metalul Buzău – Ceahlăul Piatra Neamț 4–0

CSC Dumbrăvița – FC Bihor Oradea 2–1

CSM Olimpia Satu Mare – CSM Slatina 0–3

Știința Poli Timișoara – CS Dinamo București 1–1 (2–3 după prelungiri)

FC Șoimii Gura Humorului – Sepsi OSK Sf. Gheorghe 0–2

Politehnica Iași – ACS Petrolul 52 1–2 (după prelungiri)

Marți, în primul meci al competiției UTA Arad a trecut de CSA Steaua București, cu 2-0.

Ultimul meci din play-off este programat joi, de la ora 17:00: FC Corvinul Hunedoara 1921 – Farul Constanța.

Articolul Play-off Cupa României. Două echipe din Liga 3 au obținut calificarea în grupe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Asta înseamnă că va scădea presiunea, nu va mai fi atât de mare presiunea legată de creșterea datoriei externe. Pentru că asta este o presiune foarte mare în fiecare an, dobânzile și cheltuielile financiare legate de contractarea de credite a crescut, ceea ce pune o presiune suplimentară, spune prim-ministrul.

E nevoie de mai mulți oameni în economia reală

Este nevoie de mai mulți oameni în economia reală, de încurajarea muncii, susține premierul: „Dar în afară de aceste măsuri, trebuie să susținem și alte măsuri, care să însemne mai mulți oameni în economia reală. Înseamnă încurajarea muncii, înseamnă premierea performanței, înseamnă reducerea cheltelor inutile din administrație și acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta, pentru că nu este atât de simplu.

Avem începute foarte multe șantiere în România. În fiecare localitate din România, în fiecare oraș sau comună, sau în reședințele de județ, zeci de șantiere, dar în fiecare comună din România este cel puțin un șantier la care se lucrează”.

Contracte mari, lipsă de finanțare

Toate aceste șantiere trebuiau să fie finanțate din bani naționali sau bani europeni. Ilie Bolojan spune că, în urbanul mare, unde resursele primărilor sunt mai mari, o parte din șantiere sunt finanțate din banii primărilor de mari orașe. Dar în comune, 99% din finanțările sunt asigurate din bugetul de stat.

„Asta a fost perioada în care am contractat lucrări pe Anghel Saligni de 55 de miliarde de lei, am contractat lucrări pe fonduri europene, am supracontractat lucrări pe fonduri europene, am început peste 1.200 de șantiere prin Compania Națională de Investiții, prin Administrația Fondului pentru Mediu și așa mai departe. Și am constatat că nu mai avem finanțări pentru aceste lucrări. Nu în totalitate, dar nu le mai putem duce în această formulă”.

Creșterea impozitelor pe proprietate

Astfel s-a decis, explică premierul, creșterea impozitelor.

„Având în vedere angajamentele României și analizele legate de impozitele pe proprietate la persoanele fizice care se plătesc în România, am luat decizia să creștem baza de impozitare la impozitele pe proprietate la persoanele fizice. Asta înseamnă că această creștere de impozite la persoanele fizice, care sigur poate părea mare, să spunem, în procente, dar în termeni reali e oricum o creștere, nu mai plătești, să spunem, 100 de lei, 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plătești poate până în 200 de lei, va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale și o bună parte va rămâne la autoritățile locale”.

Aceste venituri nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal, mai spune Ilie Bolojan.

„De aceea, complementar, am venit cu un pachet prin care reducem numărul de angajați în administrația locală, acolo unde s-a angajat prea mult. Și banii încasati suplimentar din impozitele pe proprietăți la persoanele fizice, plus economiile la salarii care se vor face, trebuie să se ducă în continuare la aceste investiții”.

Articolul Ilie Bolojan: Veniturile suplimentare din impozite nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prim-ministrul a spus că a avut o întâlnire la Cotroceni.

„Pe acest subiect am avut o întâlnire la Cotroceni cu reprezentanții instituțiilor juridice și domnul președinte nu a făcut decât să-și execite această competență legală de a media între instituții atunci când apar divergențe”.

Premierul a vorbit despre inegalitățile față de celelalte categorii sociale.

„Eu am un mare respect pentru magistratură, pentru independența justiției, lucruri care nu pot fi comentate, atât vis-a-vis de importanța acestei instituții, dar și de necesitatea asigurării unei independențe reale. Și problema pe care noi o tratăm sunt acumulările negative, nedreptățile practic, comparativ cu alte categorii sociale care nu pot fi negate și care au fost acumulate în acești ani”.

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre procesele intentate de magistrați cu privire la drepturile salariale și pe care, aceștia le-au și câștigat.

Fără „procese în cascadă”

„Sunt trei aspecte de fond care trebuie rezolvate, două dintre ele le rezolvă practic acest pachet. Primul aspect de fond este că e nevoie de o lege clară de salarizare care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați care bineînțeles au fost câștigate cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar diferențe salariale și mai avem de plătit cam încă atât”.

„Legi de salarizare simple, clare și predictibile”

Este anormal să ai legi de salarizare neclare care să permită astfel de abordări și este necesar ca în această toamnă să fie date legi de salarizare care să fie simple, clare și predictibile inclusiv în sistemul de justiție pentru a evita aceste acțiuni, consideră Ilie Bolojan.

Al treilea element important este stabilirea unei pensii care să fie rezonabilă. Până acum era o anormalitate și anume pensia în magistratură era cât ultimul salariu ceea ce nu se întâmplă nicăieri nici în sisteme juridice asemănătoare cum sunt cele europene, dar nici în sistemele de pensii normale.

Articolul Premierul Bolojan: Am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați care au fost câștigate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Lucrurile care conțin legile din pachetul 2, care se referă la eliminarea privilegiilor, aici a fost consens de la început cu toată lumea. Și aici mă refer la pensiile magistraților și la companiile de stat și restructurări, și toate lucrurile pe care le știți. Nu a fost niciun fel de problemă, din acest punct de vedere, de la început”, a spus Grindeanu, la Digi24.

El a precizat că discuțiile mai dificile au vizat administrația și propunerile formulate de structurile asociative: „Unde nu s-a reușit, în această săptămână, au fost propunerile care au venit în special la administrație. Propunerile care au venit dinspre structurile asociative. Și aici nu e vorba de politic. Nu doar primarii PSD au spus, și primarii PNL, și președinții de consilii care nu sunt PSD, PNL sau UDMR au avut observații pertinente, care de altfel au fost preluate”.

Grindeanu a mai anunțat că social-democrații pregătesc un pachet propriu de măsuri pentru relansare economică: „Chiar știu că va trebui să existe și un pachet pe care l-aș denumi pachet PSD. (…) În acel viitor pachet, trebuie să avem o componentă de relansare economică. Dacă vreți, e un fel de condiționare pe care PSD-ul a făcut-o. Dar condiționare nu aș vrea să fie un cuvânt de breaking news acum”.

În ceea ce privește pensiile speciale, liderul PSD a subliniat că acestea trebuie păstrate doar pentru categoriile expuse riscurilor majore: „Nu o să mă convingă niciodată nimeni că dacă lucrezi la înmatriculare auto, la poliție, trebuie să ai pensie specială. Că mergi în stradă, că mergi pe teatrele de război, că ești acolo, în zonele periculoase, da. Și lucrul ăsta trebuie să fie clarificat”.

Articolul Grindeanu: Pachetul 2 de reformă – eliminarea privilegiilor, restructurare și relansare economică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Astea sunt speculații și chiar le tratez. Deocamdată, la Serviciu de Informații Externe există un director. Așa cum știm, dincolo, la Serviciul Român de Informații, e postul vacant, urmare a demisiei domnului Hellwig. Cred că sunt doi ani deja de când e vacantat acest post. Dincolo de nume, care sunt speculații, sunt convins că cine trebuie, nu doar cred, cine trebuie să vină acolo sunt oameni care trebuie să apere – știu că au fost folosite foarte des aceste cuvinte – interesul național. Și chiar așa e. Serviciile românești sunt parte a unui sistem de alianțe cu servicii prietene”, a spus Sorin Grindeanu.

Numirea șefilor de servicii este atributul președintelui României și așa trebuie să rămână, mai spune liderul PSD.

„Noi ne-am câștigat un loc respectat în acest sistem și așa trebuie să rămână. Și asta trebuie să ne ghideze atunci când propunem niște persoane, și ăsta este atributul președintelui, prin Constituție, a Parlamentului e să le voteze sau nu. Asta cred că este linia după care trebuie să ne ghidăm. Și sunt convins că așa se va întâmpla”, a adăugat Grindeanu.

Interesul național trebuie să primeze în numirea șefilor celor două servicii de informații.

„Suntem în situația în care avem două servicii, așa cum am spus, parte a unui sistem de alianțe. Și ceea ce trebuie să ne ghideze, în primul rând, este a numi acolo persoane care să apere interesele naționale ale României, dar care să înțeleagă și contextul în care își desfășoară activitatea”.

Grindeanu a exclus categoric numirea unor șefi la SRI și SIE din partea opoziției.

„Dacă vorbim de opoziție în România, vorbim de AUR. În ceea ce mă privește, am o mare problemă din această perspectivă, pentru că România e țară membră a Uniunii Europene. Și e un lucru pe care nu cred că trebuie să îl pierdem și trebuie să ținem cu toată forța de apartenența noastră la Uniunea Europeană și de apartenența noastră la NATO. Discursul pe care îl are de multe ori AUR pare antieuropean”, a mai spus președintele PSD.

Articolul Sorin Grindeanu despre nominalizările la șefia SRI și SIE: Astea sunt speculații apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primul care a luat cuvântul a fost cancelarul Germaniei, Friedrich Merz.

„Avem nevoie ca Europa să fie unită în aceste timpuri dificile. Germania și întreaga UE se află de partea voastră, a moldovenilor. Vă ajutăm să vă dezvoltați securitatea, reziliența și educația. Scopul nostru comun este accederea R. Moldova în UE. La mulți ani, R. Moldova”, a declarat Merz, conform Agora.

Tusk: Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a vorbit în limba română, accentuând faptul că moldovenii „au apărat prin vot calea europeană”.

„Am învățat un adevăr: atunci când un popor este unit și curajos, niciun imperiu nu îl poate înfrânge. Voi moldovenii, ați arătat că aveți această putere. Anul trecut, ați apărat prin vot calea europeană”, a spus Tusk.

„Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici. Nu risipiți ceea ce ați construit. Nu lăsați viitorul vostru să fie furat. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Europa este un proiect de pace, iar Moldova este parte din acest proiect. Aveți un drum clar în față, iar noi, polonezii, vă vom fi alături, pentru ca fiecare moldovean să trăiască în siguranță, în prosperitate și cu demnitatea pe care o merită”, a adăugat Tusk.

Macron: Moldova face deja parte din familia europeană

La rândul său, Emmanuel Macron s-a adresat moldovenilor tot în limba română, transmițând „un mesaj de prietenie din partea poporului francez” și subliniind că „Moldova face deja parte din familia europeană”.

„Am venit să vă transmit mesajul de prietenie din partea poporului francez, care admiră lupta voastră pentru democrație și justiție. Faceți parte deja din familia europeană și puteți conta pe sprijinul și respectul Europei. Europa înseamnă unitate în diversitate, respectul tuturor identităților și culturilor. UE va fi mai puternică împreună cu Moldova. Iar Moldova va fi și ea în Europa mai puternică. Împreună vom scrie un nou capitol din istorie”, a declarat președintele Franței.

Articolul Moment istoric la Chișinău. Macron și Tusk s-au adresat moldovenilor în limba română: „Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Andrii Yermak, șeful Administrației Președintelui Ucrainei, și Rustem Umierov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, vor participa vineri la o întâlnire alături de membrii ai echipei președintelui SUA Donald Trump.

„Mâine vor avea loc întâlniri în Elveția. Vineri – în Statele Unite ale Americii, la New York – întâlniri cu echipa președintelui Trump. Vor fi implicați toți cei care lucrează la conținutul garanțiilor de securitate – componentele militare, politice și economice ale garanțiilor de securitate”, a anunțat Zelenski în cadrul discursului său de miercuri seară, citat de Ukrainska Pravda. 

În cadrul discursului său, președintele ucrainean a precizat că sarcina este aceea de a accelera procesul negocierilor și de a crea o pârghie de influență pentru ca Rusia să vadă că situația este una serioasă și că vor exista consecințe în cazul în care războiul continuă. 

Zelenski a subliniat faptul că Ucraina primește semnale negative „foarte îndrăznețe” din partea Kremlinului cu privire la negocieri, acuzând că Moscova „nu intenționează să-și îndeplinească promisiunile”. În acest context, Zelenski a cerut intensificarea presiunilor asupra Rusiei.

Articolul Zelenski: Diplomații ucraineni se vor întâlni la New York cu echipa președintelui Donald Trump apare prima dată în Mediafax.