Mediafax

Anunţul a fost făcut de Alexandru Rogobete printr-un mesaj publicat pe reţelele de socializare. Potrivit ministrului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca se numără printre spitalele care vor beneficia de finanţare pentru intervenţii, precum fibrinoliza intraarterială, angioplastia percutană cu stent, embolizarea anevrismelor rupte, trombectomia şi tromboplastia.

Alături de acesta, alte trei spitale vor fi incluse în program: Spitalul Municipal de Urgenţă din Moineşti, Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slobozia.

„Ştiu cât de important este timpul în cazul unui AVC. Accesul rapid la un tratament specializat poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, dintre o recuperare completă şi o dizabilitate permanentă. De aceea, facem paşi concreţi pentru a creşte capacitatea de intervenţie a sistemului sanitar şi pentru a sprijini spitalele care salvează vieţii”, a transmis ministrul Rogobete.

Articolul Mai multe spitale din țară au fost incluse în programul naţional pentru tratamentul AVC apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sorana Cîrstea și Irina Begu au ajuns în sferturile de finală ale turneului WTA 250 de la Iași, după meciurile disputate joi.

Sorana Cîrstea (35 de ani, locul 53 WTA) a trecut fără emoții de Varvara Gracheva din Franța (24 de ani, locul 106 WTA). Meciul s-a încheiat după o oră și 18 minute, cu scorul 6-2, 6-4. În faza următoare, Sorana va întâlni pe Maria Lourdes Carle din Argentina.

Irina Begu (34 de ani, locul 110 WTA) a obținut și ea o victorie importantă în optimi. A învins-o pe Victoria Jimenez Kasintseva din Andorra (19 ani, locul 130 WTA), la capătul unui duel de peste două ore. Scorul final a fost 3-6, 6-3, 6-3.

În sferturi, Irina Begu se va confrunta cu Anna Siskova din Cehia.

Articolul Sorana Cîrstea și Irina Begu se califică în sferturile de finală ale turneului WTA 250 Iași Open apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Judeţul Giurgiu este sub cod roşu localitatea Joiţa.

În judeţul Ilfov sunt sub cod roşu localităţile Voluntari, Buftea, Otopeni, Brăneşti, Chiajna, Periş, Gruiu, Baloteşti, Afumaţi, Moara Vlăsiei, Snagov, Ciolpani, Ciorogârla, Găneasa, Dragomireşti-Vale, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Nuci, Corbeanca, Grădiştea, Petrăchioaia şi Dascălu.

Atenţionarea este valabilă până la ora 18.10 şi se vor semnala vijelii puternice, viteza vântului la rafală de peste 90 km/h, grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), averse torenţiale (20…40l/mp), frecvente descărcări electrice.

Rămâne în vigoare codul roşu pentru Bucureşti. Se vor semnala vijelie puternică, viteza vântului la rafală de peste 90 km/h,grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), averse torenţiale (15…30l/mp), frecvente descărcări electrice.

Articolul Cod roşu de ploi şi vijelii în Giurgiu şi Ilfov. Atenţionare pentru Capitală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La Turburea, în județul Gorj, se construiește cea mai mare mănăstire din Oltenia, un proiect al Mitropoliei Olteniei, estimat la 50 de milioane de euro.

Lucrările au început în vara anului 2024 și se află într-un stadiu avansat, potrivit jurnalulolteniei.ro.

Pe șantier se află utilaje și echipe de muncitori, iar sute de tone de materiale de construcție au fost deja folosite.

Deși ritmul a încetinit în perioadele caniculare, autoritățile locale estimează că lăcașul de cult va fi zidit complet până la sfârșitul acestui an, iar inaugurarea oficială este preconizată în cel mult trei ani, potrivit presei locale.

Mănăstirea va fi destinată maicilor

Ansamblul monahal va include cea mai mare biserică ortodoxă din regiune, cu o înălțime de 30 de metri și capacitate de 1.000 de persoane.

Proiectul prevede, de asemenea, construirea de chilii, o bibliotecă, o sală de sport, centru logistic, sală de mese pentru 500 de persoane, pavilioane, căsuțe din lemn și un spațiu de campare pentru pelerini.

Mănăstirea va fi destinată maicilor și este amplasată pe un teren care a aparținut boierului local Dumitru Roșianu, aflându-se acum în proprietatea Mitropoliei Olteniei.

Primarul comunei Turburea, Ion Bârcă, consideră că proiectul va aduce beneficii dezvoltării zonei: „Este un proiect care va pune Turburea pe harta spirituală și turistică a României”.

Castelul Roșianu ar putea fi restaurat cu fonduri PNRR

Tot în comuna Turburea se află și Castelul Roșianu, o clădire de patrimoniu cu o vechime de peste 100 de ani, care a aparținut boierului Roșianu.

Autoritățile intenționează să restaureze acest monument istoric folosind fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Imobilul a fost scos la vânzare în 2007, dar nu s-au găsit cumpărători interesați, iar primăria a renunțat la tranzacție.

Alături de noua mănăstire, castelul urmează să fie integrat în ansamblul turistic. În cadrul complexului vor exista și spații de cazare – 150 de locuri pentru bărbați și 150 pentru femei – ateliere de pictură, olărit și alte facilități educative.

Articolul 50 de milioane de euro costă cea mai mare mănăstire din Oltenia. Lăcașul de cult va fi zidit complet până la iarnă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un total de 267 de parlamentari din Ucraina au votat în favoarea numirii lui Denîs Șmîhal ca ministru al Apărării pentru următorii cinci ani.

Acesta îl va înlocui pe Rustem Umerov, care ar putea fi numit la conducerea Consiliului Național de Securitate și Apărare al țării, relatează Ukrainska Pravda, citată de Kyiv Independent.

În discursul său în fața Parlamentului ucrainean, Șmîhal a jurat că se va asigura că forțele ucrainene sunt complet echipate și că va consolida cooperarea internațională. Acesta a promis și că va demara o procedură de audit care va viza toate acordurile de Apărare cu partenerii stăini.

În cadrul unui discurs suținut înaintea procedurii de vot, președintele Volodimir Zelenski i-a adresat mulțumiri formale pentru activitatea sa ca fost premier și a precizat că Ucraina are nevoie de o schimbare a relațiilor diplomatice cu Washington, pentru viitoarele acorduri bilaterale.

Miercuri, demisia lui Denîs Șmîhal din funcția de prim-ministru a fost aprobabtă de Parlamentul urainean cu 261 de voturi pentru, patru abțineri și niciun vot împotrivă, relatează Kyiev Independent.

Schimbările interne din Parlamentul ucrainean vin pe fondul avansului Rusiei în estul Ucrainei. Remanierea se anunță a fi cea mai amplă schimbare de la începutul invaziei și până în prezent.

Articolul Denîs Șmîhal este noul ministru al Apărării în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trapperul Albert NBN avea un comportament agresiv în trafic, pe o stradă din Sectorul 1 al Capitalei: s-a deplasat succesiv de pe o bandă pe alta, pentru a depăși mai multe mașini și nu purta centură de siguranță.

Albert NBN a fost sancționat contravențional de polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere, în 16 iulie, în jurul orei 01:00.

„Polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au observat pe o stradă din Sectorul 1 al Capitalei un autovehicul care a adoptat un comportament agresiv, prin aceea că s-a deplasat succesiv de pe o bandă de circulație pe alta în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens. Totodată, conducătorul autovehicului, un tânăr în vârstă de 20 ani, nu a purtat centura de siguranță”, transmite Brigada Rutieră.

Polițiștii l-au testat cu aparatura din dotare, rezultate indicate fiind 0 pentru alcool, respectiv negativ pentru substanțe psihoactive.

Acesta a fost sancționat cu amendă în valoare de 810 lei, iar ca măsură complementară a fost dispusă suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Șoferul este trapperul Albert NBN, pe numele lui real, Albert Constantin.

Articolul Trapperul Albert NBN, sancționat în trafic pentru comportament agresiv și lipsa centurii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moartea cântăreţei a fost anunţată joi de prietenul şi publicistul ei, Ron Roberts, care nu a oferit imediat detalii suplimentare.

Francis a fost o interpretă de top în epoca pre-Beatles, rareori ieşind din topuri între 1957 şi 1964. Capabilă să atragă atât tinerii, cât şi adulţii, a avut peste o duzină de hituri în top 20, începând cu „Who’s Sorry Now?” şi incluzând piesele numărul 1 „Don’t Break the Heart That Loves You” şi „The Heart Has a Mind of Its Own”. La fel ca alte adolescente favorite din vremea ei, a jucat şi în mai multe filme, inclusiv „Where the Boys Are” şi „Follow the Boys”.

Cântăreaţa brunetă avea doar 17 ani când a semnat un contract cu MGM Records, în urma apariţiilor sale în mai multe emisiuni TV de divertisment. Primele sale înregistrări nu au atras prea multă atenţie, dar apoi a lansat versiunea sa a piesei „Who’s Sorry Now?”, o baladă veche compusă de Ted Snyder, Bert Kalmar. Discurile ei au devenit hituri în întreaga lume, deoarece a reînregistrat versiuni ale cântecelor sale originale în italiană şi spaniolă, printre alte limbi.

Concertele ei din întreaga ţară s-au vândut rapid.

Între timp, a înflorit o poveste de dragoste cu colegul ei, idol adolescent, Bobby Darin, care se oferise voluntar să scrie cântece pentru ea. Dar când tatăl ei a auzit zvonuri că cei doi plănuiau o nuntă, a dat năvală la o repetiţie şi a îndreptat o armă spre Darin, punând capăt relaţiei lor şi părând să o pună pe Francis pe un drum dureros şi traumatizant. Ea a relatat o parte din asta în autobiografia sa, „Who’s Sorry Now?”.

„Viaţa mea personală este un regret de la A la Z”, a declarat ea pentru Associated Press în 1984, anul în care a apărut cartea. „Mi-am dat seama că i-am permis tatălui meu să exercite prea multă influenţă asupra mea.”

Deşi cariera ei de actriţă se estompase la mijlocul anilor 1960, Francis era încă populară în circuitul concertelor când a apărut la Westbury Music Center din Westbury, New York, în 1974. Se întorsese în camera ei de hotel şi dormea când un bărbat a intrat prin efracţie şi a violat-o sub ameninţarea cuţitului. Nu a fost niciodată capturat.

Francis a dat în judecată hotelul, susţinând că securitatea acestuia era defectuoasă, iar un juriu i-a acordat 2,5 milioane de dolari în 1976. Cele două părţi au ajuns apoi la o înţelegere extrajudiciară pentru 1.475.000 de dolari, deoarece apelul era în curs de desfăşurare. Ea a spus că atacul i-a distrus căsnicia şi a trecut prin ani de tulburări emoţionale.

A suferit o tragedie în 1981, când fratele ei, George, a fost împuşcat mortal în timp ce părăsea casa sa din New Jersey. Mai târziu în acel deceniu, tatăl ei a internat-o într-un spital de psihiatrie, unde a fost diagnosticată cu tulburare maniaco-depresivă. La un moment dat, a încercat să se sinucidă înghiţind zeci de somnifere. După trei zile de comă, şi-a revenit.

A fost căsătorită de patru ori şi ar spune că doar al treilea soţ al ei, Joseph Garzilli, a meritat efortul. Celelalte căsătorii au durat fiecare mai puţin de un an.

Articolul Vedeta pop a anilor `50-`60, Connie Francis, a murit la 87 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O coaliție formată din 30 de state, inclusiv China, Brazilia, Turcia, Indonezia, dar și cinci țări europene, Spania, Irlanda, Norvegia, Portugalia și Slovenia, s-a reunit marți și miercuri la Bogota, capitala Columbiei, pentru a discuta sancțiuni și măsuri juridice împotriva Israelului, în urma acuzațiilor de crime comise în Gaza.

Convocată de Columbia și Africa de Sud, cu Grupul de la Haga inițiator principal, reuniunea a avut drept scop coordonarea reacțiilor internaționale la acuzațiile de impunitate privind acțiunile Israelului în Gaza. „Israel a ignorat în mod flagrant ordinele Curții Internaționale de Justiție, încălcând dreptul internațional, și cu toate acestea, continuă să fi scutit de răspundere”, a declarat Zane Dangor, oficial sud-african, citat de Le Monde.

Declarația finală a fost semnată de 12 state, care au anunțat un prim set de măsuri concrete.
Este vorba despre Bolivia, Columbia, Cuba, Indonezia, Irak, Libia, Malaezia, Namibia, Nicaragua, Saint-Vincent și Grenadine, Oman  și Africa de Sud.

Acestea s-au angajat să suspende livrările de arme către Israel, să interzică tranzitul prin porturile lor al transporturilor militare destinate armatei israeliene, să reanalizeze contractele publice și să sprijine anchetele privind crimele de război comise în Gaza.

Un cadru legal solid: CIJ, ONU și dreptul internațional

Demersul Grupului de la Haga, inițiatorul conferinței, se bazează pe decizii recente ale celor mai înalte foruri internaționale. Pe 23 iulie 2024, Curtea Internațională de Justiție a declarat ilegală ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene și a cerut „încetarea imediată a colonizării” și „retragerea coloniștilor”.

La 18 septembrie 2024, Adunarea Generală a ONU, cu votul a 124 de state, a cerut Israelului să se retragă, într-un termen de un an, din Fâșia Gaza și Cisiordania, inclusiv din Ierusalimul de Est, considerat parte a teritoriilor palestiniene ocupate.

Însă instituțiile internaționale nu mai sunt doar ignorate, ci atacate deschis.

Pe 26 ianuarie 2024, în plină desfășurare a procedurii de la Haga, premierul israelian Benyamin Netanyahu a lansat o declarație șoc: „Nimeni nu ne poate opri! Nici măcar Haga!”

Această sfidare directă la adresa Curții Internaționale de Justiție, care tocmai ordonase Israelului să evite orice act ce ar putea fi interpretat ca genocid în Gaza, a provocat reacții dure pe scena internațională, însă nu și sancțiuni din partea celor mai puternici actori.

SUA reacționează în sprijinul Israelului

Statele Unite au reacționat violent la conferința de la Bogota.

Departamentul de Stat a acuzat Grupul de la Haga că „instrumentalizează dreptul internațional pentru a promova agende anti-occidentale radicale” și a promis că va apăra „agresiv interesele, armata și aliații, inclusiv Israelul”.

Într-un climat de ostilitate tot mai pronunțat față de instituțiile internaționale de justiție, Donald Trump, reinstalat la Casa Albă, a impus în ianuarie 2025 sancțiuni împotriva procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, și a patru judecători, pentru că au emis mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și Gallant, primul ministru israelian și fostul ministru al apărării, ambii acuzați de crime de război, inclusiv utilizarea foametei și atacuri deliberate împotriva populației civile din Gaza.

La rândul său, jurista ONU Francesca Albanese, prezentă la Bogota, a devenit ținta administrației americane chiar în timpul vizitei lui Netanyahu în SUA, pentru că a acuzat Israelul de genocid în Gaza și a susținut anchetele Curții Penale Internaționale.

UE recunoaște încălcările, dar evită sancțiunile

În paralel, la Bruxelles, cei 27 de membri ai UE s-au reunit marți, chiar în prima zi a reuniunii de la Bogota, pentru a discuta încălcarea de către Israel a Acordului de asociere cu Uniunea.

Deși au recunoscut că articolul 2 privind drepturile omului a fost încălcat, membrii UE nu au reușit să cadă de acord asupra unor sancțiuni, spre deosebire de poziția asumată la Bogota.

„Aceasta demonstrează că inacțiunea și chiar complicitatea Uniunii Europene devin problematice pentru o parte dintre membrii săi”, a comentat Guillaume Long, fost ministru de externe al Ecuadorului.

Soluția celor două state, între speranță și eșec diplomatic

Eforturile diplomatice globale pentru o soluție negociată a conflictului au fost grav afectate. Conferința internațională care urma să fie coprezidată de Franța și Arabia Saudită în iunie – la care președintele Emmanuel Macron ar fi urmat să recunoască oficial statul Palestina – a fost anulată în urma atacului israelian asupra Iranului.

Evenimentul a fost reprogramat la New York, între 28 și 30 iulie 2025.

Articolul La Bogota, 12 state adoptă sancțiuni împotriva Israelului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un mesaj oficial publicat joi după-amiază pe X, Yulia Svyrydenko a precizat că mandatul său se focusează pe o guvernare al cărui obiectiv este cea de a dezvolta Ucraina.

„Guvernul nostru își setează cursul spre o Ucraina care se prijină ferm, prin forțe proprii — militare, economice, dar și sociale. Obiectivul meu este acela de a oferi rezultate palpabile, pozitive, rezultate pe care fiecare ucrainean să le resimtă în viața de zi cu zi”.

Ministra a mai precizat că este nevoie de acțiune imediată, anunțând schimbări în domeniul Apărării.

„Războiul nu lasă loc pentru amânări. Trebuie să acționăm rapid și decisiv. Prioritățile noastre pentru primele șase luni sunt clare: aprovizionarea fiabilă a armatei, extinderea producției interne de armament și sporirea puterii tehnologice a forțelor noastre de apărare”, se arată în mesajul publicat joi pe X de Yulia Svyrydenko.

Schimbări în Economie

Noul guvern al Ucrainei intenționează să facă eforturi pentru a sprijini antreprenorii ucraineni.

Printre schimbările menționate în domeniul Economiei se numără reducerea controlul guvernului asupra micilor afaceri, încetarea presiunii ilegale asupra întreprinderilor sau „accelerarea privatizării pe scară largă”.

Din punct de vedere economic, obiectivul noului prim-ministru este dezvoltarea economică a Ucrainei, creșterea capacității de producție a bunurilor, dezvoltarea industriei, dar și creea unor noi piețe de desfacere.

În plus față de aceste schimbări, Ucraina a început deja optimizarea aparatului de stat. Noul prim-ministru a anunțat că Guvernul lansează un audit în cadrul căruia vor fi verificate cheltuielile publlice, cu scopul de a face economii.

Articolul Yulia Svyrydenko, noul prim-ministru al Ucrainei propune schimbări: Trebuie să acționăm rapid și decisiv apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O rusoaică și cele două fiice ale sale au fost găsite trăind într-o peșteră din India, într-un caz care ridică semne de întrebare privind identitatea, motivele migrației și siguranța copiilor. 

O femeie de naționalitate rusă, pe numele său Nina Kutina, a fost descoperită de poliția indiană trăind împreună cu cele două fiice ale sale, de 5 și 6 ani, într-o peșteră din pădurea Gokarna, statul Karnataka. Cele trei au fost găsite în timpul unei patrulări de rutină, în apropierea dealurilor Ramteertha, o zonă turistică, dar periculoasă, și au fost surprinși să vadă o fetiță blondă alergând spre ei dintr-o intrare acoperită cu sariuri colorate, potrivit BBC.

Locuința lor improvizată conținea doar câteva rogojini, haine, pachete de tăiței instant și câteva alimente. Poliția le-a avertizat că zona este populată cu șerpi și expusă alunecărilor de teren. Însă Kutina a respins riscurile, spunând: „Animalele și șerpii sunt prietenii noștri. Oamenii sunt periculoși.”

Tatăl se opune repatrierii copiilor în Rusia

Autoritățile au confirmat că Kutina, în vârstă de 40 de ani, nu are documente legale pentru a sta în India. Ea a intrat în țară în 2016 cu o viză de afaceri, dar a rămas ilegal, a fost somată să plece în 2018 și a călătorit apoi în Nepal. Deși nu e clar când a revenit, rusoaica susține că se află în India pentru că „iubește această țară”. Pașaportul ei arată că a călătorit în cel puțin 20 de țări.

Femeia a spus că are patru copii, iar cel mai mare, un fiu de 20 de ani, a murit într-un accident rutier în Goa anul trecut. Un alt fiu, de 11 ani, a rămas în Rusia.

Tatăl celor două fetițe, Dror Goldstein, un om de afaceri israelian aflat în India, susține că Kutina a plecat fără să-l anunțe și a depus o plângere de dispariție. El a cerut custodie comună și se opune repatrierii copiilor în Rusia.

Deși s-a speculat că femeia se afla în peșteră pentru motive spirituale, ea a declarat că a ales traiul în natură pentru sănătatea copiilor săi. „Nu e despre spiritualitate. Ne place natura, ne oferă sănătate”, a spus Kutina într-un interviu video și a respins ideea că ar fi pus copiii în pericol, susținând că fetițele au trăit fericite, au înotat în cascade, au făcut lecții de artă și au mâncat bine.

Rusoaica și fiicele sale se află, deocamdată, într-un centru de detenție pentru străini, în apropiere de Bengaluru. Ea se plânge de condițiile din centru: „Este ca o închisoare. E murdar, nu avem destulă mâncare și nu putem ieși.”

Autoritățile indiene colaborează cu consulatul rus pentru finalizarea formalităților de deportare.

Articolul O rusoaică și fiicele sale au fost găsite într-o peșteră din India. Autoritățile pregătesc deportarea apare prima dată în Mediafax.