Mediafax

Preşedintele României a efectuat vineri o vizită oficială la Berlin, unde a susţinut declaraţii comune de presă alături de Cancelarul Republicii Federale Germania, Friedrich Merz.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au semnat un plan de acţiune bilateral, menit să consolideze relaţiile româno-germane în domenii cheie, de la economie la securitate şi integrare europeană.

„România şi Germania au o istorie lungă de parteneriat, dar ceea ce ne leagă cu adevărat sunt valorile comune. Pe baza acestor valori, am trasat astăzi direcţiile colaborării noastre viitoare”, a declarat Nicuşor Dan.

Discuţiile au vizat în mod special cooperarea economică, în contextul în care Germania este principalul partener comercial al României.

Nicuşor Dan a menţionat oportunităţile de extindere a cooperării în industria de apărare şi participarea comună în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene.

Preşedintele a subliniat şi sprijinul constant al Germaniei pentru România în structurile internaţionale, inclusiv în procesul de aderare la OCDE, prevăzut pentru sfârşitul anului viitor.

Referitor la conflictul din Ucraina, cei doi lideri au discutat despre sprijinul militar şi economic acordat Kievului şi despre presiunea necesară pentru aducerea Rusiei la masa negocierilor.

Totodată, au fost abordate teme precum reconstrucţia postbelică a Ucrainei şi combaterea războiului hibrid dus de Rusia în spaţiul european.

„Am discutat şi despre parcursul european al Republicii Moldova, un obiectiv esenţial pentru stabilitatea regională. Atât România, cât şi Germania, susţin ferm integrarea Moldovei în Uniunea Europeană”, a declarat Nicuşor.

În contextul războiului informaţional şi al ingerinţelor externe, Nicuşor Dan a salutat poziţiile exprimate vineri de NATO şi UE privind influenţa rusă în alegerile din România. „Cred că este un punct important pentru a înţelege ce s-a întâmplat în România în ultimul an”, a spus acesta.

Articolul Nicuşor Dan, la Berlin: România şi Germania trasează noi direcţii de cooperare strategică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Batalionul Azov recrutează noi membri pentru unitatea de apărare aeriană, care va contracara munițiile de tip Shahed/Geran, lansate de Rusia, potrivit Ukrainska Pravda. 

„Inamicul crește producția de drone Shahed în fiecare zi pentru a teroriza orașele ucrainene pașnice.Perturbați planurile inamicului și doborâți dronele Shahed cu zecile”, se arată în anunțul de recrutare postat pe pagina de Facebook a Batalionului Azov. 

Pentru a aplica, doritorii trebuie să completeze un chestionar pentru a indica intențiile lor de a se înrola în cadrul unității.

Ce sunt dronele Shahed/Geran?

Donele Shahed sunt vehicule aeriene de combat, folosite pentru recunoaștere, identificarea țintelor supraveghere și intelligence. Dronele sunt fabricate atât în Iran, cât și în Rusia. De regulă, există și drone care transportă rachete, dar și drone folosite de Rusia, ca momeală.

Radarele nu pot să distingă diferența dintre o dronă Shaded, armată cu 50 de kilograme de explozibil sau o armă termobarică, cunoscută drept bombă cu vid sau cele cu focos sau care au camere de luat vederi. Există și drone mai slabe calitativ, armate și nearmate cu explozibil, dar mai puține decât cele de tip Shahed, scrie Times Of Israel. 

În ultima perioadă, Rusia a depășit propriul record în ceea ce privște atacurile aeriene în Ucraina, culminând cu atacul din 9 în cadrul căruia a lansat 728 de drone Shahed.

Pe parcursul războiului, Rusia a extins constant amploarea și intensitatea atacurilor asupra orașelor din Ucraina, bazându-se pe tehnologia dronelor furnizate de Iran, aliatul său.

Primile drone de tip Shahed au fost lansate în 2022. Un an mai târziu, Rusia a început fabricarea unor modele modificate Geran – 1 și Geran – 2, care au la bază modelul Iranian, notează Kyiv Independent. 

Dronele Geran sunt de culoare neagră, pentru a fi mai puțin vizibile noaptea, au o rază de acțiune de până la 2.500 de kilometri și ating viteze de până la 180 de kilometri / oră, potrivit Serviciilor Secrete Militare Ucrainene.

Articolul Batalionul Azov recrutează noi membri pentru a contracara amenințările cu drone Shaded apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, șeful Cancelariei Prim‑Ministrului, Mihai Jurca a anunțat criteriile care vor sta la baza reorganizării. „Principiul pe care l-am anunțat la început, cel al eficienței”, a anunțat oficialul.

Potrivit lui Mihai Jurca, procesul de reorganizare aflat în derulare în Cancelaria Prim‑Ministrului a avut la bază două principii fundamentale: eficiența și continuitatea activității. „Criteriile au fost simple. Am analizat rapoartele de activitate ale colegilor, am discutat în în numărate rânduri cu conducătorii de departamente și împreună am făcut o analiză, sigur, nu tot timpul am căzut de acord, dar am făcut o analiză a eficienței și gradului de încărcare a persoanelor din fiecare departament. Principiul pe care l-am anunțat la început, cel al eficienței și al continuității activității”, a susținut oficialul.

Acesta a mai adăugat: „I-am rugat pe colegi, în mai multe discuții, să vină cu propuneri de reorganizare, dar să le facă cât mai curajos. Unii dintre ei, ieri am făcut-o și formal, cu termen de punere pe astăzi, unii dintre ei au trimis, alții nu au trimis, iar ceea ce v-am prezentat este evaluarea atât pe grad de încărcare, cât și pe baza rapoartelor de activitate și a experienței de până acum”.

Întrebat dacă inițiativele de eficientizare a Cancelariei se vor extinde și asupra altor insituții, Mihai Jurca a declarat: „Principiul pe care l-am anunțat și administrația Bolojan va face acest lucru peste tot. Nu este responsabilitatea mea să mă pronunț în ceea ce privește Secretariatul General al Guvernului. Sigur, și acolo se vor face același tip de evaluări. Iar când vine vorba de structurile subordonate, aici fiind un exemplu, fiecare entitate care coordonează activitatea sau are în responsabilitate aceste structuri va avea obligația să facă același demers, să facă o analiză și să ajungă la o concluzie de reorganizare. Nu cred că există structuri care să nu trebuiască să intre într-o reorganizare ”.

Articolul Jurca anunță criteriile reorganizării la Guvern: eficiență și continuitate, criteriile-cheie ale restructurării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Și a pus-o pe Oana Țoiu, care, prin ce a făcut până acum, Elena Lasconi, întruchiparea habarnismului, analfabetismului în politică externă, este o lumină. Ea chiar habar n-are. Nu numai că n-are habar, dar are și, totuși și, că orice habarnist n-are conștiință că nu știe. Mă ales ea este ulteristă și ulteristii n-au conștiința că nu știu. Ei știu tot.

Şi în acest interviu ea s-a referit la disputa dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Ucraineană în legătură cu românii din Ucraina. Este inutil să intru aici într-o discuţie mai largă. O să prezint pe Cristoiu TV toată chestiunea.
Sigur este că în Ucraina, în cadrul efortului ucrainenilor de a dovedi că n-au nicio treabă cu Rusia, cu slavii şi că ei sunt olandeji, aşa i-a învăţat Zelenski, Biserica Ortodoxă Ucraineană a devenit autocefală, sigur şi cu complicitatea şmecherului ăla de la Constantinopol. A venit un patriarh acolo, care are şi el acolo o garsonieră dată de turci, după vremea lui Mahomed al II-lea şi el se crede marele patriarh. Mă rog.

S-a pus problema atunci ce facem cu bisericile ortodoxe româneşti din Ucraina. Aceste biserici erau subordonate patriarhiei Moscovei dintr-un simplu motiv, nu că erau românii mari admiratori ai Moscovei, ci pentru că li se permitea să ţină slujbă în limba română. A venit Biserica Ucraineană, a zis nu, vă subordonaţi nouă, dar asta înseamnă că nu vorbiţi în limba română, la slujbă, în ucraineană.

Şi sigur că s-a evit o problemă, adică pentru românii din Ucraina, dacă se opteze pentru Moscova sau pentru Kiev. Până la urmă s-a găsit o soluţie, după părerea mea, extraordinară, şi anume ei să treacă sub protecţia patriarhiei din România, care nu e tot una cu aia rusă. În acel moment ăştia, Kievul patriarhiei, care exprimă naţionalismul apropiat de fascism al unei mari părţi a Ucrainei, că aşa se… Istoria lor după 1990 vorbeşte de un naţionalism ăsta apropiat de extrema dreaptă, şi au intrat în război cu Biserica Ortodoxă Română.

Ce face ministrul nostru de Externe? Sigur, spune că e bine că s-au rupt ucrainenii de Moscova, care nu era treaba ei să dea cu părerea, dar, mă rog, ea este specialista. Ea, habarnistă fiind. Şi în legătură cu această dispută, zice, domnule,în legătură cu dacă românii din Ucraina să opteze pentru Biserica Ortodoxă Română sau pentru cea ucrainiană, este o dispută, sunt păreri diferite în rândul comunităţii româneşti din Ucraina.

De unde ştie ea? I-a zis SIE? I-a zis Vlase? I-a zis Nicuşor Dan? Pentru că, repet, normal că opţiunea pentru Biserica Ortodoxă Română era o opţiune în care nu eşti cu ruşii, foarte frumos, te-ai rupt, dar nici cu ucrainienii care îţi impun să fii sluga lor. Şi iată că ministra noastră de Externe, habarnista noastră, cea mult mai nepricepută decât Nicuşor Dan, greu de presupus, să vă imaginaţi cât de puţin se pricepe Nicuşor Dan, vă imaginaţi dacă e una şi mai nepricepută, ia apărarea Ucrainei în această dispută, când ar fi normal să zică, dom’le, eu cred că totuşi opţiunea comunităţii este pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru că, din câte ştiu Oana Ţoiu nu este ucraineană. Poate că nu e ucraineancă, dar e un agent de influenţă a Ucrainei.

Articolul În disputa dintre BOR și Biserica Ucraineană, ministra de externe a României, habarnista Oana Țoiu, ține partea Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a transferat în perioada 2-30 iunie 2025 fonduri în valoare totală de 97,9 milioane de euro în conturile beneficiarilor din mediul rural.

Potrivit unei postări a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sumele au fost acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014–2020 (PNDR 2020) şi Planul Strategic PAC 2023–2027 (PS 2027).

Prin PNDR 2020, AFIR a efectuat plăţi în valoare de 60,6 milioane de euro pentru proiecte de modernizare a fermelor, sprijinirea tinerilor fermieri, dezvoltarea infrastructurii rurale şi iniţiative legate de cooperare, asigurări agricole şi dezvoltare locală.

În paralel, alte 37,2 milioane de euro au fost alocate prin Planul Strategic PAC 2023-2027 pentru investiţii esenţiale în agricultura sustenabilă.

Printre acestea se numără instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, bunăstarea animalelor şi infrastructura agricolă.

Articolul AFIR a plătit aproape 98 de milioane de euro beneficiarilor din mediul rural în luna iunie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Meta Platforms Inc. a anunțat vineri că nu va adera la Codul de bune practici pentru AI propus de Uniunea Europeană, susținând că documentul creează „incertitudini legale” și reprezintă un „abuz de reglementare”.

Directorul pentru afaceri globale al Meta, Joel Kaplan, consideră că exagerarea reglementărilor de către UE va frâna dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale: „Europa merge pe un drum greșit în privința AI”, a scris pe LinkedIn responsabilul Meta, citat de Bloomberg.

„Acest cod introduce o serie de incertitudini legale pentru dezvoltatorii de modele, precum și măsuri care depășesc cu mult ceea ce prevede AI Act”, a transmis Kaplan.

Codul de bune practici este un document voluntar elaborat de Uniunea Europeană pentru a ajuta companiile care dezvoltă modele avansate de inteligență artificială – precum ChatGPT sau LlaMA – să respecte cerințele noului AI Act, regulamentul UE privind AI.

Codul include măsuri privind transparența, documentarea modelelor, drepturile de autor, precum și siguranța sistemelor AI. Companiile care aleg să semneze codul pot beneficia de protecție juridică suplimentară în cazul unor litigii privind nerespectarea legii. UE a publicat codul la începutul lunii iulie, iar aprobarea sa finală urmează să fie dată de Comisie și de statele membre.

Conflict transatlantic

Decizia Meta reaprinde tensiunile dintre marile companii tehnologice americane și autoritățile de reglementare europene. Administrația Trump a intervenit deja în aprilie pentru a convinge UE să renunțe la cod, considerându-l părtinitor și împotriva firmelor din SUA.

Pe fondul criticilor, zeci de companii europene, printre care Airbus, ASML și Mistral AI, au cerut Comisiei Europene, într-o scrisoare deschisă, suspendarea cu doi ani a aplicării AI Act, invocând nevoia unei abordări „mai prietenoase cu inovația”.

În prezent, încălcarea AI Act poate atrage sancțiuni de până la 7% din cifra de afaceri anuală a unei companii sau 3% pentru dezvoltatorii de modele avansate.

Articolul Meta refuză să semneze codul UE pentru inteligența artificială: „Este prea restrictiv” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deși nu mai ocupă funcția de primar general, Nicușor Dan influențează Primăria Capitalei prin consilierii săi rămași în instituție și prin consultările frecvente cu actualul edil interimar, Stelian Bujduveanu. Potrivit surselor politice citate de Gândul, fostul edil are în continuare un cuvânt de spus în special în privința dosarelor juridice în care Primăria este implicată.

Conform acelorași surse, Nicușor Dan insistă ca Municipalitatea să nu renunțe la procesele începute în mandatul său, considerând că acestea sunt esențiale pentru interesul public. Comunicarea dintre Dan și Bujduveanu se face în principal prin Andreea Miu, fosta șefă de cabinet a președintelui, în prezent angajată în PMB, chiar dacă relațiile dintre ea și edilul interimar nu sunt lipsite de tensiuni.

Pe fondul incertitudinii privind stabilirea datei alegerilor locale, surse apropiate scenei politice susțin că premierul Ilie Bolojan și Nicușor Dan – cuplul politic supranumit „BoloDan” – îl vor sprijini pe Cătălin Drulă pentru funcția de primar general al Capitalei. Fost ministru al Transporturilor și fost lider USR, Drulă este considerat un candidat „surpriză”, dar cu viziuni similare cu ale lui Bolojan în privința reformei administrative.

Cătălin Drulă este văzut ca un reformator radical, iar trecutul său la Ministerul Transporturilor – unde a luat măsuri dure, inclusiv demolarea chioșcurilor ilegale din stațiile de metrou – îl recomandă, potrivit premierului, pentru conducerea Capitalei. Totuși, stilul său direct și auster ar putea atrage critici, mai ales în contextul în care administrația locală se confruntă cu nevoia de echilibru între eficiență și nevoile sociale.

Între timp, Guvernul nu a stabilit un calendar oficial pentru alegerile locale din București, deși, conform Legii 115/2015, era de așteptat ca acest lucru să fie făcut până în prezent.

Articolul Gândul: Nicușor Dan nu a plecat definitiv din Primăria Capitalei. Surse politice: Insistă ca Municipalitatea să continue procesele din instanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat un interviu pentru publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care a discutat despre alegerile anulate din țară, în noiembrie 2024, relațiile sale personale și ale României cu Statele Unite, planurile economice și prioritățile guvernamentale. Articolul din presa germană a inclus în titlu opinia președintelui referitor la situația din țară: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”, sunt cuvintele lui Nicușor Dan.

Întrebat despre influența unor figuri precum J.D. Vance, Steve Bannon sau Elon Musk în sprijinirea candidaților rivali din campania electorală care a trecut, Nicușor Dan a spus că au existat afirmații din partea unor americani legate de anularea alegerilor, însă acestea nu au reflectat poziția oficială a administrației americane. De asemenea, întrebarea s-a referit și la apelul telefonic pe care președintele l-a primit, conform spuselor sale, de la Donald Trump, după victoria categorică din turul al doilea.

„Au existat câteva declarații americane cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, dar acestea nu au reprezentat poziția oficială a Casei Albe, ci opiniile unor persoane individuale. Ulterior, unii candidați populiști din România au pretins că au sprijinul guvernului american, însă acest lucru nu a fost adevărat. Au călătorit în SUA, unde aveau firme de lobby, și au reușit să participe la câteva interviuri în podcasturi. Dar asta a fost tot. Avem un parteneriat strategic și o bună cooperare militară cu Statele Unite. Este important ca acest lucru să continue.”

În ceea ce privește baza de la Mihail Kogălniceanu, președintele a afirmat că investițiile vor continua și că recentele decizii NATO privind creșterea cheltuielilor apărării vor întări stabilitatea alianței.

„La ultima reuniune de la Haga, statele membre NATO au decis creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cred că acest lucru face mai puțin probabilă o retragere a Statelor Unite din NATO. Investițiile în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, astfel încât aceasta să poată găzdui trupe din SUA, precum și ai altor aliați și parteneri.”

Moldova, un subiect delicat și de impact

În cadrul interviului său pentru presa germană, Nicușor Dan a spus că România urmărește cu atenție evoluțiile din Republica Moldova și că există deja legături energetice, iar alte proiecte vor urma. În privința unirii, el a explicat că Bucureștiul nu va acționa fără sprijinul majorității moldovenilor.

„Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Aproximativ un milion de oameni de acolo dețin și cetățenia română. Îi vom sprijini pe multiple planuri. Există deja conexiuni între rețelele noastre de gaze și electricitate, iar alte proiecte de infrastructură sunt planificate pentru viitor.”

„În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018, cu ocazia centenarului acelui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție care prevede: dacă Republica Moldova va fi pregătită pentru unire, și România va fi pregătită. În prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii. Atât timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde niciun demers. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină.”, a declarat președintele României.

Redresarea bugetului și evitarea populismului

Printre subiectele abordate de Nicușor Dan în cadrul interviului, nu a putut lipsi și deficitul ridicat al României, care rămâne, în continuare, o problemă centrală. Deși guvernul vrea să reducă deficitul, trebuie și să mărească cheltuielile pentru apărare.

„Am o înțelegere foarte geometrică a lucrurilor. Problema populismului nu este, sau este, doar într-o foarte mică măsură, una ideologică. Este vorba, în primul rând, despre încrederea în autorități. Aceasta este strâns legată de condițiile economice ale oamenilor și de percepția lor asupra justiției sociale. În România, oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri. Văd corupție, atât mică, cât și mare. Văd că persoane care fac aceeași muncă sunt plătite diferit. Dar putem schimba lucrurile. Performanța economică a României s-a dublat în ultimii zece ani. Beneficiem de fonduri europene și suntem aproape de a deveni membri ai OCDE în 2026. Sunt foarte optimist în privința potențialului economic al României. Cred, de asemenea, că vom obține rezultate în lupta împotriva corupției pe termen mediu, ceea ce va consolida încrederea în autorități și va elimina nedreptățile trecutului. Când am devenit primar al Bucureștiului în 2020, doar 30% dintre bucureșteni aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent a ajuns la 60%. Asta le-a lăsat puțin spațiu populiștilor. La alegerile de anul trecut, când am fost reales ca primar, au candidat și populiști împotriva mea. Dar au obținut doar 10% din voturi.”, a declarat acesta.

În privința cheltuielilor publice, președintele a anunțat, în cadru interviului, tăieri foarte importante care vor urma la nivelul instituției pe care o conduce.

„Această chestiune a fost deja investigată de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea mare, raportat la situația economică a României. Am anunțat recent că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%. De altfel, eu, personal, câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, cu toate indemnizațiile, aveam un salariu de 21.000 lei (aproximativ 4.100 euro) pe lună, iar acum primesc 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).”

Pensii speciale și lipsa reformelor

Agenda de discuții a jurnaliștilor germani nu a putut să nu acopere și subiectul pensiilor speciale, în special ale magistraților, și motivele pentru care legislația nu a fost schimbată până acum.

„Este o întrebare foarte dificilă. Să luăm cazul judecătorilor. În anii ’90 a fost adoptată o lege care le permitea judecătorilor să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate. De ce? Pentru că aveam mulți judecători din perioada comunistă, de care trebuia să ne despărțim. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar nu s-a întâmplat niciodată. Astăzi, judecătorii din România primesc pensii mai mari decât ultimul lor salariu. Există, așadar, un stimulent economic pentru a ieși cât mai devreme la pensie. Ceea ce în anii ’90 a fost util pentru a înlătura judecătorii comuniști, duce astăzi la retragerea prematură inclusiv a unor judecători valoroși din sistemul public. Guvernul trebuie să schimbe acest lucru. Este absurd ca oamenii să primească pensii mai mari decât salariile pe care le aveau în activitate.”

Pe 18 iulie, Nicușor Dan se află într-o vizită oficială în Germania, la invitația președintelui Frank-Walter Steinmeier. El se întâlnește vineri și cu cancelarul Friedrich Merz. Discuțiile vizează investiții bilaterale, proiecte în domeniul apărării și energie, precum și colaborarea în cadrul Uniunii Europene.

Articolul Nicușor Dan, declarații în presa germană despre deficitul bugetar, relația cu Donald Trump și alegeri: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”. apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul britanic de Externe a sancționat vineri 18 ofițeri ai serviciului de informații militare GRU, serviciul de informații militare al Federației Ruse, și trei dintre unitățile acestuia.

Aceștia sunt acuzați de implicare în atacuri asupra infrastructurii critice europene, campanii de destabilizare și spionaj militar.

Sancțiunile constă în înghețarea activelor financiare ale persoanelor și entităților vizate, interdicția de a călători în Regatul Unit și restricții privind colaborarea economică și financiară cu acestea.

Printre acuzațiile cele mai grave se numără implicarea uneia dintre unitățile GRU în bombardarea Teatrului din Mariupol, în martie 2022, atac în care au murit aproximativ 300 de civili, conform bilanțului autorităților locale.

Clădirea era folosită ca refugiu, iar pe asfalt fusese scris cuvântul „copii” în limba rusă, vizibil din aer, potrivit Reuters.

Sancțiuni pentru destabilizarea Europei și Africii de Vest

Aceeași unitate este acuzată și de atacuri cibernetice de mare amploare asupra Bundestagului german, în 2015, Comitetului Național Democrat și Congresului SUA în 2016, asupra guvernului Estoniei în 2020 și Jocurilor Olimpice de la Paris în 2024. Țintele au inclus mass-media, rețele de telecomunicații, instituții democratice și infrastructura energetică.

Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că măsurile arată hotărârea Marii Britanii de a răspunde acestor amenințări: „Spionii GRU conduc o campanie de destabilizare a Europei, subminare a suveranității Ucrainei și pun în pericol siguranța cetățenilor britanici”.

Pe lângă GRU, sancțiunile vizează și trei lideri ai „African Initiative”, o rețea susținută financiar de Kremlin, care răspândește dezinformări în Africa de Vest și subminează inițiativele de sănătate publică prin teorii ale conspirației.

Rusia nu recunoaște acuzațiile

În urmă cu doar câteva săptămâni, trei bărbați au fost condamnați pentru incendierea unei afaceri din Londra cu legături ucrainene, într-un atac orchestrat de gruparea Wagner, organizație paramilitară privată rusească. Kremlinul a respins și aceste acuzații, susținând că sunt motivate politic și că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie.

Atât Uniunea Europeană, cât și NATO au emis vineri declarații de susținere a noilor sancțiuni europene împotriva Rusiei și au condamnat „activitățile hibride destabilizatoare” desfășurate de regimul de la Kremlin în spațiul euro-atlantic.

Marea Britanie și-a mărit bugetul militar pentru a-și adapta apărarea națională la amenințările din ce în ce mai complexe venite din partea Rusiei, inclusiv cele cibernetice și nucleare.

Articolul Regatul Unit a impus sancțiuni spionilor ruși implicați în bombardarea Mariupolului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Se taie în carne vie la Cancelaria Guvernului lui Bolojan, acolo unde Mihai Jurca, șeful departamentului, a anunțat ce măsuri concrete se vor lua, după ce, cu câteva zile înainte, le-a făcut cunoscute angajaților măsurile dure de restructurare care se vor lua.

Mihai Jurca a spus că demnitarii își vor conduce singuri mașinile marca Dacia, iar, în caz că nu au permis de conducere, aceștia au varianta transportului în comun, „ca în orice companie privată”.

Numărul demnitarilor va fi redus cu 48%

Jurca a spus că renunță la contractul cu RAAPS, care costa lunar 80 000 de lei pentru cei 8 ospătari ce deserveau demnitarii, adăugând că prețul unei sticle de suc vândută de RAAPPS guvernului era dublu față de cel de la magazin.

Jurca a precizat că numărul demnitarilor va fi redus cu 48%, ceea ce înseamnă o economie lunară de 615 000 de lei, iar la funcționari – de 250 000 de lei pe lună, rezultând într-o economie lunară de 850 000 de lei.

Alte măsuri anunțate de Jurca sunt: reducerea numărului de consilieri de stat de la 18 la 11, secretarii de stat la 4, iar în aparatul demnitarilor va fi de 14 persoane.

Direcția de protocol devine serviciu cu 12 posturi, iar la comunicare – 18 posturi.

Un nou departament de continuitate guvernamentală, care va contabiliza activitatea demnitarilor

Jurca a anunțat organizarea unui nou departament pentru continuitate guvernamentală, care va urmări și va contabiliza activitatea demnitarilor, pe ideea că activitatea demnitarilor nu are foarte multă trasabilitate.

„E ca în legenda Meșterului Manole, de fiecare dată trebuie reconstruit. Există foarte multe comitete la nivelul guvernului care au nevoie de trasabilitatea informației”, a spus Jurca.

Departamentul va avea 7 persoane.

Auditul public va fi desființat cu totul, iar suportul necesar va fi asigurat de SGG.

Jurca a mai spus că cea mai mare cheltuială este cea cu automobilele, pentru care se cheltuie 12 milioane de lei pe an pentru 30 de mașini, fără să se includă și combustibilul.

„Consum mediu de 20 litri/100 km din ce calcul am făcut. Cu aceste sume puteam înlocui anual mașinile

Avem cost zilnic cu TVA de 1.300 lei pe o mașină, plus combustibilul. Contractul e oferit de RAAPPS.

Pe lângă asta, RAAPPS e beneficiar net al contractelor, având și cheltuielile de protocol, de aproximativ 3 milioane de lei an, din care 2,3 milioane revin RAAPPS pentru cheltuieli de restaurant. 80.000 de lei pe lună pentru 8 ospătari care deservesc demnitarii”, a mai spus Jurca.

Protocolul este 300 000 de lei lunar, adică, spune Jurca, 300 de lei alocați lunar pe cabinet, pentru apă, cafea, ceai.

„Am eliminat bufetul de după fiecare ședință de guvern.

Majoritatea tarifelor pentru protocol sunt cu 30% mai mari. O sticlă de 0,33 ml de suc costă 8,5-9 lei, iar la magazin costă 3,5-4 lei. Aceste situații sunt pe fiecare produs”.

Articolul Măcel la Cancelaria Guvernului Bolojan. Miniștrii cu permis or să-și conducă singuri mașinile (care vor fi doar Dacia), gata cu chelnerii și gata și cu bufetul de după ședințe apare prima dată în Mediafax.