Mediafax

Pospelov a avut prima şansă a meciului, reluând cu capul peste poartă, iar clujenii au replicat prin Macalou, care a şutat pe lângă colţul lung. Cea mai mare ocazie a oaspeţilor a venit în minutul 29, când Nistor a trimis în transversală din careul mic după o pasă excelentă a lui Chipciu.

UTA a deschis scorul un minut mai târziu prin Zsori, care a profitat de respingerea lui Lefter după şutul lui Costache. În minutul 57, Capradossi a restabilit egalitatea cu o lovitură de cap precisă, după centrarea lui Nistor din lovitură liberă.

Formaţii:

U Cluj: Lefter – Artean (Silva 46), I. Cristea, Capradossi (Codrea 84), Chipciu (cpt.) – Murgia (Fabri 46), Bic (Drammeh 46), Nistor – Thiam – Macalou, Lukic (Trică 83). Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău

UTA: Iliev (cpt.) – Ţuţu, Poulolo, Pospielov, Padula – Van Durmen, Ov. Popescu (Benga 80) – V. Costache, Al. Roman (Iacob 72), Tzionis (Mino Sota 58) – Zsori (Hrezdac 79). Antrenor: Adrian Mihalcea

Articolul Superliga. Universitatea Cluj şi UTA au încheiat la egalitate, în a doua etapă a campionatului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul şedinţei desfăşurate sâmbătă, Comisia Electorală Centrală a anunţat că cererea Blocului „Victorie” este respinsă, hotărârea intrând în vigoare imediat. CEC a motivat decizia prin faptul că au fost identificate carenţe în documentele prezentate, iar partidele componente nu au remediat problemele semnalate, deşi li s-a oferit această posibilitate.

Printre nereguli se numără asigurarea cvorumului, denumirea blocului, absenţa unei liste cu membrii obligaţi să îşi declare averea precum şi neprezentarea unor documente fiscale care să indice cine a suportat cheltuielile pentru evenimentul de constituire a Blocului, desfăşurat la Moscova.

CEC a mai evidenţiat şi implicarea directă a lui Ilan Şor în formarea şi promovarea blocului. Serviciul de Informaţii şi Securitate a sesizat Comisia semnalând evenimentul de la Moscova unde Şor a îndemnat la schimbarea puterii cu „orice preţ”.

În cadrul evenimentului desfăşurat la începutul lunii iulie, Ilan Şor, un oligarh pro rus aflat în exil şi condamnat la la 15 ani de închisoare cu executare în dosarul cunoscut drept „Frauda bancară” sau „furtul miliardului” a declarat „Obiectivul nostru principal în aceste alegeri este să răsturnăm regimul fascist şi să organizăm alegeri democratice anticipate în următoarele şase luni”. De asemenea, Politicienii prezenţi la congresul de la Moscova au declarat că visează la o „unire cu Federaţia Rusă”.

Articolul Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova respinge Blocul „Victorie”: nereguli grave, implicarea lui Ilan Șor și apeluri la schimbarea puterii venite de la Moscova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sateliţii TRACERS (Tandem Reconnection and Cusp Electrodynamics Reconnaissance Satellites) vor fi plasaţi pe o orbită joasă în jurul Pământului, la o altitudine de aproximativ 590 de kilometri, unde vor trece prin regiunile polare, zone în care câmpul magnetic terestru permite pătrunderea particulelor din vântul solar în atmosferă.

„Este o misiune esenţială pentru înţelegerea modului în care energia provenită de la Soare afectează Pământul şi infrastructura noastră critică, de la sateliţi şi semnale GPS până la reţele electrice şi astronauţii din spaţiu”, a declarat Joe Westlake, directorul Diviziei de Heliofizică din cadrul NASA.

Pentru prima dată, prin utilizarea a doi sateliţi care vor zbura în tandem, cercetătorii vor putea să observe schimbările dinamice ale procesului de reconectare magnetică în timp real. Datele colectate vor contribui la îmbunătăţirea capacităţii de prognoză şi de protejare a infrastructurii esenţiale împotriva furtunilor geomagnetice.

Misiunea TRACERS, cu un buget de 170 milioane de dolari, va fi lansată cu o rachetă SpaceX Falcon 9. Aceasta se va alătura altor programe NASA dedicate monitorizării spaţiului, precum Magnetospheric Multiscale Mission (MMS) şi PUNCH.

„TRACERS va contribui direct la protejarea modului nostru de viaţă aici pe Pământ”, a adăugat Westlake.

Articolul NASA lansează doi sateliţi pentru monitorizarea furtunilor solare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ambasadorul a anunţat că a călătorit în localitatea creştină Taybeh, unde clericii locali au relatat că, pe 8 iulie, colonişti israelieni ar fi incendiat o zonă din apropierea unui cimitir şi a unei biserici datând din secolul al V-lea.

„Este un act de terorism şi este o crimă. Cei care comit acte de teroare şi violenţă în Taybeh – sau oriunde – (ar trebui) să fie găsiţi şi urmăriţi penal. Nu doar mustraţi, asta nu este suficient”, se arată într-un comunicat emis de ambasador.

Tot săptămâna aceasta, Huckabee a cerut autorităţilor israeliene să investigheze uciderea unui palestinian american bătut de colonişti, descriind şi acest caz ca fiind „un act criminal şi terorist”.

Guvernul israelian nu a comentat incidentul, deşi în trecut a condamnat astfel de acte. Declaraţiile ambasadorului american sunt considerate neobişnuit de ferme, în contextul în care Huckabee este cunoscut drept un susţinător al coloniilor israeliene.

Ciocnirile dintre coloniştii israelieni din Cisiordania şi palestinieni s-au intensificat după izbucnirea războiului din Gaza.

ONU a reiterat că aşezările israeliene din teritoriile ocupate, inclusiv Cisiordania, sunt ilegale conform dreptului internaţional.

Articolul Reacţia SUA la un atac asupra unei biserici palestiniene din Cisiordania: Un act de terorism apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Din motive de siguranţă, aeroporturile Vnukovo şi Domodedovo au suspendat temporar decolările şi aterizările, însă traficul aerian a fost reluat ulterior, a transmis agenţia federală de aviaţie Rosaviatsia.

Ministerul rus al Apărării a precizat că între orele 15:00 şi 19:00, sistemele de apărare aeriană au interceptat şi distrus în total 27 de drone ucrainene: patru în regiunea Moscova, 15 în regiunea Briansk, şase în regiunea Kaluga şi două în regiunea Tula.

Articolul Trei drone doborâte în apropiere de Moscova. Traficul aerian temporar suspendat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prședintele Zelenski le-a acordat celor doi ordinul post-mortem, potrivit unui decret prezidențial publicat sâmbătă, citat de Ukrainska Pravda. 

„Tihran Ohannisian, elev la școala generală nr. 7 din Berdiansk, administrată de consiliul municipal Berdiansk din regiunea Zaporojie, și Mykyta Khanhanov, elev la școala secundară nr. 1 din Berdiansk din regiunea Zaporojie, vor primi postum Ordinul Libertății pentru curaj civic, patriotism și apărarea suveranității și independenței statului ucrainean, a drepturilor constituționale și a libertăților omului”, se arată în decretul prezidențial.

În mai anul trecut, cei doi adolescenți de 16 ani au fost acuzați de autoritățile din Rusia de presupusul complot al unui sabotaj feroviar. Cei doi tineri au fost acuzați de autoritățile ruse de uciderea unui militar, dar și a unui colaborator al poliției. Cazul a fost pregătit pentru proces, iar cei doi adolescenți urmau să fie condamnați la 20 de închisoare.

Ce a urmat?

În 16 iunie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, în care solicita Rusiei să oprească investigațiile asupra celor doi tineri, să-i elibereze din arest, dar și să-i lasă să se întoarcă în teritoriul controlat de ucraineni.

În 24 iunie 2024, propagandiștii ruși au raportat uciderea „a doi teroriști pro-ucraineni”, care s-au dovedit a fi chiar cei doi tineri. Chiar înainte de a muri, unul dintre cei doi tineri a înregistrat un videoclip, care s-a terminat cu el rostind cuvintele „Glorie, Ucrainei!”.

Este posibil ca autoritățile ruse din regiunea ucraineană Berdiansk să fi îngropat pe ascuns trupurile celor doi tineri, potrivit informațiilor oferite de avocatul familiei unuia dintre tineri.

Articolul Zelenski i-a premiat post-mortem pe cei doi adolescenți de 16 ani, uciși de autoritățile ruse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cei doi și-au pierdut viața sâmbătă dimineață, răpuși de una dintre rachetele lansate de Rusia în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, potivit informațiilor transmise sâmbătă pe Telegram de Administrația Militară din regiune, citată de Ukrainska Pravda. 

Atacul a lovit și o clinică de consultații în ambulator, o școală, dar și o instituție de cultură din regiunea afectată. De asemenea, câteva case și mașini au fost afectate de impact.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, o ucraineancă a murit incendiată, după ce trei etaje ale unui bloc au luat foc, în urma unui atac aerian cu drone de lansat de Rusia în orașul ucrainean în Odesa. 

Articolul Doi ucraineni, uciși într-un atac cu rachetă lansat de Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Judecătoria din orașul Însurăței, județul Brăila, a fost închisă la începutul săptămânii printr-o lege semnată de președintele Nicușor Dan. Timp de 15 ani s-au făcut mai multe propuneri pentru desființare. Activitatea instanței era deja oprită din 2016.

Instanța a fost înființată în 1992 și a început să funcționeze în 1994. Judeca procese pentru orașul Însurăței și comunele din zonă. În total, deservea aproximativ 50.000 de oameni.

Activitate oprită din 2016

În 2016, Guvernul a mutat toate dosarele la Judecătoria Brăila și la Judecătoria Făurei. În acel an, unul dintre cei doi judecători se pensionase, iar celălalt era în concediu pentru creșterea copilului.

Nu voia nimeni să vină să lucreze la această instanță.

„Suspendarea activității a fost determinată în principal de lipsa personalului, astfel că, deși existau posturi vacante, tinerii absolvenți nu optau pentru această instanță”, a spus Ministerul Justiției în 2025.

A fost închis și Parchetul de pe lângă judecătorie. Niciunul dintre cele trei posturi de procuror nu era ocupat. Guvernul spunea în 2016 că „numărul de dosare aflat pe rolul acestui parchet este sub media pe țară a dosarelor soluționate de parchetele de pe lângă judecătorii”.

Judecătorii aveau foarte multe dosare

Ultimele procese la Însurăței au avut loc în 19 iulie 2016. Dintr-un raport reiese că, în 2015, instanța avea 3.788 de dosare. Doi judecători și un judecător stagiar lucrau acolo. Fiecare judecător avea aproape 1.900 de dosare.

„Cu mult peste media națională” și „depășea numărul optim de cauze care trebuie să revină unui judecător pentru ca activitatea acestuia să fie eficientă”, au scris judecătorii în raport.

Aceștia mai spuneau că „resursele materiale pe care le-au avut la dispoziție în anul 2015 au fost relativ insuficiente atât pentru ca instanța să își poată desfășura activitatea, dar și pentru creșterea calității activității instanței”.

Clădirea trebuia demolată încă din 2007

Deși instanța nu mai funcționa, statul plătea în fiecare an 50.000 de lei pentru întreținerea clădirii. O expertiză din 2007 spunea că acea clădire nu era sigură și trebuia demolată.

În 2009, cheltuielile pentru întreținere erau chiar mai mari, de aproximativ 73.761 de lei.

 „Deși clădirea în care își desfășoară instanța activitatea pare funcțională, aspectul fizic în general necesită multe îmbunătățiri”, erau unele dintre cuvintele pe care le scriau judecătorii în 2015.

Printre alte probleme notabile pe care judecătoria le avea, se numărau și ferestrele foarte învechite, ceea ce conducea la pierderea căldurii pe timpul iernii, spațiul destinat arhivei era în condiții improprii, nu mai exista loc fizic pentru această activitate, iar aparatele de aer condiționat erau inexistente în birourile instanței (cu excepția birourilor președintelui și judecătorilor).

Motivul închiderii în 2025

În 2025, Ministerul Justiției a explicat că acum există transport între localități și se pot ține procese prin videoconferință. Reparațiile clădirii ar fi costat 2,57 milioane de lei.

Instanța fusese propusă pentru închidere și în 2010 și 2013, dar atunci s-a considerat că oamenii ar fi fost nevoiți să meargă prea departe pentru a ajunge la o altă judecătorie.

Acum, după mulți ani de amânări, Judecătoria Însurăței și Parchetul aferent au fost desființate oficial.

Articolul După 15 ani de propuneri, o judecătorie din județul Brăila a fost închisă definitiv apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Teichmann s-a impus cu scorul de 6-4, 6-3, după o oră şi 35 de minute de joc.

A fost a patra victorie a elveţiencei din şapte meciuri directe în circuitul WTA disputate în compania Soranei Cîrstea.

În finală, Teichmann se va confrunta cu învingătoarea din semifinala 100% românească, între Jaqueline Cristian şi Irina Begu.

Pentru prezenţa în semifinale, Cîrstea a câştigat 98 de puncte în clasamentul WTA şi un premiu de 10.410 euro.

Articolul Sorana Cîrstea a pierdut cu Jil Teichmann în semifinalele turneului WTA de la Iaşi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Regiunea situată în sudul Siriei este scena unor lupte intense între comunitatea druză locală şi triburi beduine. Tensiunile au escaladat după ce în timpul săptămânii, Israelul a bombardat poziţii din Siria, susţinând că a intervenit pentru protejarea minorităţii druze.

Deşi sâmbătă a fost anunţat un armistiţiu între facţiuni, şi autorităţile de la Damasc au făcut cereri repetate de respectare a încetării focului, violenţe au continuat şi după anunţul preşedintelui.

Articolul Violenţele sectare din sudul Siriei continuă în ciuda apelurilor pentru respectarea armistiţiului apare prima dată în Mediafax.