Mai multe federații sindicale își cer drepturile în fața Guvernului

Mediafax

Protestatarii recunosc că sunt disperați de măsurile anunțate de Guvernul Bolojanu și cer să le fie respectate drepturile, fără să se facă reforme pe spinarea lor. „Ne luați și posturile și pâinea”, au scandat protestatarii, care susțin că măsurile impuse sunt nedrepte și chiar abuzive.

Sute de sindicalişti Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA, împreună cu Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România și Federația Națională a Muncii, membre ale Confederației Sindicale Naționale Meridian, organizează marți, în intervalul orar 11.00 – 14.00, un miting de protest în Piața Victoriei din Capitală.

Sindicaliștii reclamă faptul că, prin ultimele reforme și măsuri luate, autoritățile caută să repare situația financiară a țării pe spinarea oamenilor cinstiți, care trebuie să „deconteze” întreaga situație.

Pe de altă parte, Federația SILVA a avertizat, într-un comunicat, că reorganizarea Romsilva are nevoie de un proiect viabil, negociat cu toate părțile responsabile, și nu de un pretext pentru jefuirea patrimoniului forestier.

Sindicaliștii au subliniat și faptul că noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu, nu a vrut să stea de vorbă cu ei și să asculte prea mult argumentele profesioniștilor, precizânf că aceasta preferă mai degrabă ONG-urile de mediu.

Reorganizarea Romsilva

„Noi nu dorim să fim părtaşi la o asemenea distrugere şi nici nu putem legitima un nou ministru care nu are cunoştinţe suficiente de silvicultură. Reorganizarea Romsilva după un proiect făcut pe colţul mesei este o greşeală care poate avea consecinţe dramatice. Reorganizarea Romsilva are nevoie de un proiect viabil, negociat cu toate părţile responsabile, nu de un pretext pentru jefuirea patrimoniului forestier!

Am crezut că, odată cu îndepărtarea din peisajul guvernării a fostului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva va avea parte de un proiect profesionist, că reforma se va face nu după bunul plac al vreunui politician, ci în interes public real”, au anunţat, luni, reprezentanţii Federaţiei Silva.

Reprezentanţii Romsilva au adăugat că au cerut noul ministru al Mediului să creeze un grup de lucru format din specialişti care să se implice în proiectul de reorganizare a Romsilva.

„Faptul că suntem singura ţară din UE în care pădurile sunt arondate ministerului Mediului ar fi trebuit să fie încă un argument în favoarea creării acestui grup de lucru care să implice specialişti din mai multe sectoare şi instituţii cu răspunderi în managementul silvic. Ne referim aici şi la silvicultorii profesionişti din Romsilva, dar şi la cei din sectorul privat, din asociaţiile de exploatare şi prelucrare a lemnului, din industria mobilei, din sindicate şi din administraţiile locale în care comunităţile sunt dependente de păduri”, au explicat reprezentanţii Federaţiei Silva.

Articolul Mai multe federații sindicale își cer drepturile în fața Guvernului apare prima dată în Mediafax.

România a semnat acordul de 2,3 miliarde de dolari pentru achiziția a șase sisteme antiaeriene israeliene

Mediafax

În urma acordului semnat luni cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems, în valoare de 2,3 miliarde de dolari, România devine prima țară din Europa care va achiziționa sisteme de apărare antiaeriană asociate tehnologiei Iron Dome. Anunțul încheierii acordului-cadru pe șapte ani cu Rafael, care prevede achiziția a șase sisteme antiaeriene integrate de tip Shorad (Short Range Air Defense) și Vshorad (Very Short Range Air Defense) a fost făcut de Ministerul Apărării, citat de Reuters, și este cel mai mare contract de apărare dintre România și Israel din ultimele decenii.

„Sunt baterii de rachete defensive de care avem nevoie”

Potrivit ministerului, acordul va include și instruirea militarilor români, dar și muniție și sprijin logistic. Primele două sisteme urmează să fie livrate într-un termen de trei ani de la semnarea primului dintre cele trei contracte suplimentare prevăzute în acord.

„Sunt baterii de rachete defensive pe care nu le avem și de care avem nevoie”, a declarat ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, citat de The Defense Post. România, membră a Uniunii Europene și NATO, are o graniță de 650 de kilometri cu Ucraina și a fost afectată în mod repetat de căderea unor fragmente de drone rusești, în timpul atacurilor Moscovei asupra infrastructurii portuare ucrainene.

Concepute pentru front și infrastructura militară, nu pentru orașe

Sistemele antiaeriene Shorad/Vshorad produse de Rafael, pe care le achiziționează România, sunt derivate ale tehnologiei Iron Dome, însă sunt concepute în principal pentru protecția bazelor militare și a trupelor împotriva dronelor și aeronavelor care zboară la joasă altitudine. Ele nu constituie un „scut național antirachetă”, așa cum este Iron Dome, destinat apărării orașelor împotriva atacurilor cu rachete, însă, dacă sunt amplasate strategic în jurul unui oraș sau aeroport, pot oferi o protecție localizată împotriva unor amenințări tactice, precum dronele sau rachetele cu rază scurtă.

Surse citate de defence-industry.eu menționează că sistemul Spyder, oferit de compania Rafael, va constitui componenta principală a programului V/Shorad al României. Acesta este echipat cu rachete interceptoare Python-5 și Derby, având raze de acțiune de 40 km, respectiv 80 km. Sistemul este destinat să înlocuiască lansatoarele Hawk învechite și să completeze capacitățile existente de apărare cu rază lungă, precum sistemele Patriot și Aegis de la Deveselu.

Europa, principalul client al armamentului israelian

Potrivit datelor Ministerului israelian al Apărării, Israelul a înregistrat în 2024 un record în vânzările de armament, cu un total de 14,8 miliarde de dolari, iar Europa a fost principalul client, reprezentând 54% din exporturi. Cererea a crescut în special din cauza războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, oficialii israelieni și-au exprimat îngrijorarea față de deciziile unor state din Europa de Vest, precum Spania, Belgia, Olanda sau Italia, care au anulat sau restricționat contractele de armament cu Israelul ca reacție la conflictul din Gaza.

Articolul România a semnat acordul de 2,3 miliarde de dolari pentru achiziția a șase sisteme antiaeriene israeliene apare prima dată în Mediafax.

Marea Britanie amenință Israelul cu noi sancțiuni. Ministrul de externe s-a declarat „consternat și revoltat” de atacurile israeliene asupra palestinienilor

Mediafax

Luni, Israelul a lansat raiduri aeriene și o operațiune terestră în Gaza, vizând Deir al-Balah, principalul centru al eforturilor umanitare. Acțiunile militare din weekend au dus la cel mai mare număr de victime din ultimii aproape doi ani, agenția de apărare civilă din Gaza afirmând că cel puțin 93 de palestinieni au fost uciși de focurile israeliene în timp ce stăteau la coadă pentru a primi hrană.

În cadrul emisiunii Today de la BBC Radio 4, David Lammy a declarat că regretă profund faptul că Marea Britanie nu are puterea unilaterală de a pune capăt războiului și a insistat, în ciuda criticilor din partea grupurilor pentru drepturile omului, că Marea Britanie nu a eliberat licențe pentru arme care ar putea fi utilizate în Gaza și că zborurile de supraveghere ale RAF nu au împărtășit informații cu armata israeliană, potrivit The Guardian.

Marea Britanie s-a alăturat altor 27 de țări, printre care Australia, Canada și Franța, în condamnarea Israelului pentru privarea palestinienilor de „demnitatea umană” și a îndemnat guvernul israelian să ridice restricțiile asupra fluxului de ajutoare, argumentând că suferința civililor „a atins noi culmi”.

Toate exporturile de arme trebuie oprite

Grupurile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, au calificat declarația drept „cuvinte goale” și au afirmat că toate exporturile de arme trebuie oprite, fie ele directe sau indirecte, inclusiv componentele pentru avioanele de luptă F-35.

Întrebat de ce mai există încă peste 300 de licențe în vigoare, Lammy a răspuns: „Am suspendat vânzările de arme care pot fi utilizate în Gaza. Sunt mulțumit că nu suntem în niciun fel complici la încălcarea dreptului internațional umanitar. Aceasta este angajamentul sobru pe care mi-l asum în calitate de ministru de externe”.

Lammy a spus că Marea Britanie nu poate forța singură încetarea războiului. „Aș vrea să putem, dar adevărul este că… nu putem face asta doar ca Regatul Unit. Trebuie să colaborăm cu aliații noștri, și asta am făcut. Și mă tem că, dacă nu vom vedea sfârșitul acestui război, vor urma și alte acțiuni”.

„Dar eu îmi susțin bilanțul și este un bilanț bun. Cred că este unul pe care îl putem susține și că veți constata că alte guverne nu au făcut atât de mult cât a făcut guvernul britanic pentru a pune capăt războiului, dar am reușit la acest moment? Evident, am eșuat până când vom reuși. Acesta este adevărul”.

Întrebat dacă zborurile RAF care survolează Gaza au împărtășit informații pentru a ajuta Israelul să ducă războiul, Lammy a răspuns: „Nu… Nu oferim asistență și ar fi greșit ca guvernul britanic să ofere asistență în desfășurarea acestui război în Gaza. Nu facem asta. Nu aș face niciodată asta”.

„Marea Britanie trebuie să denunțe acest lucru”

Lammy a declarat pentru BBC Breakfast că s-a simțit „consternat, dezgustat” de scenele în care palestinienii înfometați erau împușcați în timp ce căutau hrană.

„Acestea nu sunt cuvinte folosite de obicei de un ministru de externe care încearcă să fie diplomatic, dar când vezi copii nevinovați întinzând mâna după hrană și îi vezi împușcați și uciși în modul în care am văzut în ultimele zile, bineînțeles că Marea Britanie trebuie să denunțe acest lucru”, a spus el.

„Vom continua să exercităm presiuni, vom continua să acționăm, vom continua să îndemnăm guvernul israelian să asculte 83% din populația sa, care îi îndeamnă acum să treacă la un armistițiu, astfel încât acești ostatici să poată fi eliberați”.

Întrebat de ITV Good Morning Britain ce mai intenționează să facă dacă Israelul nu va fi de acord să pună capăt conflictului, Lammy a răspuns: „Ei bine, am anunțat o serie de sancțiuni în ultimele luni”.

„Vor fi și altele, în mod evident, și vom lua în considerare toate aceste opțiuni dacă nu vom vedea o schimbare în comportament și dacă suferința pe care o vedem nu va lua sfârșit”.

O coaliție formată din 30 de state, inclusiv China, Brazilia, Turcia, Indonezia, dar și cinci țări europene, Spania, Irlanda, Norvegia, Portugalia și Slovenia, s-a reunit recent la Bogota, capitala Columbiei, pentru a discuta sancțiuni și măsuri juridice împotriva Israelului, în urma acuzațiilor de crime comise în Gaza.

Articolul Marea Britanie amenință Israelul cu noi sancțiuni. Ministrul de externe s-a declarat „consternat și revoltat” de atacurile israeliene asupra palestinienilor apare prima dată în Mediafax.

Genetec adaugă noi capabilități avansate platformei Security Center SaaS

Mediafax

Genetec Inc. (“Genetec”), lider global în dezvoltarea de soluții software pentru securitate fizică, anunță astăzi noi actualizări pentru Security Center SaaS, soluția de tip Security-as-a-Service destinată organizațiilor. De la lansare, Genetec a adăugat noi funcționalități platformei la fiecare 12 zile, asigurând astfel o soluție flexibilă și deschisă, dezvoltată continuu.

Security Center SaaS integrează supravegherea video, controlul accesului, căutarea de date criminalistice, monitorizarea intruziunilor, automatizarea și alte capabilități avansate într-o singură soluție unificată. Proiectată pentru a funcționa complet în cloud sau într-o configurație hibridă care poate include și sisteme locale, soluția oferă organizațiilor libertatea de a alege modul în care își gestionează și scalează infrastructura de securitate.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21125

Articolul Genetec adaugă noi capabilități avansate platformei Security Center SaaS apare prima dată în Mediafax.

Datoria publică a României: În aprilie a fost depășit pragul psihologic de 1.000 mld. lei. Care este tendința în 2025

Mediafax

În doar primele patru luni din an, datoria publică a crescut cu 50 de miliarde de lei şi a depăşit pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei, echivalent cu 56,6% din PIB-ul estimat pentru acest an. Iar datoria va creşte până la 60% din PIB până la finele anului, după cum admite ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat de Ziarul Financiar.

Datoria publică a României a depăşit în aprilie pragul de 1.000 miliarde lei, ajungând la 1.013 miliarde lei şi o pondere de 56,6% din PIB, arată datele publicate luni de Ministerul de Finanţe.

Eurostat a publicat, tot luni, datele comparative pentru ţările UE pentru T1 din care rezultă că datoria publică a României a crescut cu 4,1 puncte procentuale în PIB în T1 2025 faţă de T1 2024 şi cu un punct procentual din PIB în T1 2025 faţă de faţă de T4 2024 (datele Finanţelor arată că procentul se apropie de 2 pp PIB).

Problema este că tendinţa, în multe ţări ale UE, este de reducere a datoriei publice, iar a României este de creştere a acesteia. România nu are încă o datorie publică mare faţă de alte ţări din UE, ceea ce uluieşte este viteza cu care aceasta creşte – este vorba despre zece puncte procentuale din PIB, în ultimii patru ani şi lucrurile nu se opresc aici.

Articolul Datoria publică a României: În aprilie a fost depășit pragul psihologic de 1.000 mld. lei. Care este tendința în 2025 apare prima dată în Mediafax.

Prețul petrolului scade, pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și UE

Mediafax

Prețul țițeiului Brent a coborât cu 0,7%, până la 68,72 dolari/baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat la 66,60 dolari/baril, în scădere cu 0,9%, potrivit datelor furnizate marți de Reuters.

Contractul WTI cu scadență în august expiră în cursul zilei, iar cel din septembrie, considerat de piață mai relevant, a pierdut 47 de cenți, ajungând la 65,48 dolari/baril.

„Prețurile petrolului au scăzut pentru a treia sesiune la rând, pe măsură ce crește presiunea în negocierile comerciale dintre SUA și partenerii săi,” a explicat analistul Soojin Kim, de la banca MUFG.

Administrația Trump a stabilit data de 1 august ca termen-limită pentru încheierea unor acorduri comerciale bilaterale, în caz contrar urmând să aplice tarife vamale de până la 30% asupra importurilor din Uniunea Europeană.

Oficialii europeni iau în calcul o gamă largă de contramăsuri, în condițiile în care probabilitatea unui acord cu Washingtonul scade.

Totuși, un dolar american mai slab a atenuat o parte din pierderile de pe piața petrolului, deoarece cumpărătorii care utilizează alte monede beneficiază de un curs mai favorabil.

„Temerile privind un război comercial au contrabalansat efectele susținerii aduse de dolarul mai slab,” a comentat și analistul IG, Tony Sycamore.

Articolul Prețul petrolului scade, pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și UE apare prima dată în Mediafax.

Cel puțin 35 de palestinieni uciși într-o singură zi în Gaza

Mediafax

Bilanțul victimelor din Fâșia Gaza continuă să crească dramatic.

Potrivit surselor medicale locale, cel puțin 35 de palestinieni au fost uciși de armata israeliană de la începutul zilei, inclusiv opt persoane care se aflau într-o zonă unde se distribuiau ajutoare umanitare.

Al Jazeera relatează că atacurile au vizat mai multe regiuni din nordul și centrul teritoriului palestinian, iar printre morți se numără atât civili, cât și persoane care nu erau implicate în ostilități.

De la începutul conflictului, accesul la hrană, apă și asistență medicală a devenit tot mai dificil pentru civilii din Gaza, iar incidentele în care oameni sunt uciși în timp ce încearcă să primească ajutoare umanitare s-au înmulțit.

Articolul Cel puțin 35 de palestinieni uciși într-o singură zi în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Copiii între ecrane, emoții și independență: concluziile Kids Habits Study realizat de Zenith Media

Mediafax

Intitulat „Kids Habits Study”, cercetarea oferă o radiografie detaliată a obiceiurilor de consum media, dar și o perspectivă asupra valorilor personale și a rutinei zilnice și dinamicii emoționale a noii generații.

Educația și școala, între timp liber și valori. Încă mai creștem copii cu profiluri de gen unice?

La nivel declarativ, sportul este momentul preferat la scoală, cât și modul favorit de petrecere a timpului liber pentru 1 din 3 copii. La polul opus, doar 1 din 5 declară că preferă să fie online pe rețelele sociale, acestea ocupând penultimul loc în topul opțiunilor de timp liber, înaintea cluburilor afterschool. În general, copiii își împart timpul între teme, joacă și prieteni.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21123

Articolul Copiii între ecrane, emoții și independență: concluziile Kids Habits Study realizat de Zenith Media apare prima dată în Mediafax.

Vladimir Plahotniuc, reținut în Grecia în baza unei alerte Interpol

Mediafax

Potrivit IGP, reprezentanții Interpol din Atena (Grecia) au anunțat prin canalele oficiale reținerea a doi cetățeni moldoveni, unul dintre aceștia fiind Plahotniuc.

Al doilea cetățean moldovean reținut împreună cu Vladimir Plahotniuc ar fi Constantin Țuțu.

Vladimir Plahotniuc era căutat de autoritățile moldovene de mai mulți ani, după ce a părăsit Republica Moldova în 2019.

În 2024, acesta a obținut documente de identitate mexicane, inclusiv un pașaport emis pe numele Vito Perez Gonzalez, livrat la o adresă din Dubai.

Pașaportul, prezentat ca autentic, ar fi conținut date falsificate, inclusiv modificarea vârstei cu 10 ani.

Autoritățile moldovene au inițiat demersurile necesare pentru extrădarea lui Vladimir Plahotniuc.

Articolul Vladimir Plahotniuc, reținut în Grecia în baza unei alerte Interpol apare prima dată în Mediafax.

Curtea Constituţională: A fost respină sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerităţii”

Mediafax

Astfel, pachetul de măsuri prin care Guvernul și-a angajat răspunderea este constituțional.

Guvernul şi-a asumat răspunderea, în data de 7 iunie, în Parlament, pe primul pachet de măsuri fiscale.

Ulterior, AUR a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură, care a fost respinsă pe 14 iulie.

O zi mai târziu, AUR a depus sesizarea de neconstituționalitate împotriva Legii „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvern.

Articolul Curtea Constituţională: A fost respină sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerităţii” apare prima dată în Mediafax.