Mediafax

„Anumiți lideri europeni vor veni în țara noastră luni sau marți, individual”, a spus Trump, fără a preciza care dintre lideri vor face călătoria peste Atlantic.

Președintele SUA a mai spus că va discuta „în curând” cu președintele rus Vladimir Putin și a indicat că administrația sa este pregătită să treacă la o „a doua fază” de sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia pe scară largă a Ucrainei, potrivit Euronews.

Declarațiile lui Trump vin după ce Rusia a lansat cel mai mare atac aerian din istorie asupra Ucrainei, ucigând cel puțin patru persoane și incendiind o clădire importantă a guvernului din capitala Kiev.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat cu fermitate atacul de duminică. El a spus că declarațiile de condoleanțe ale liderilor și instituțiilor statului „trebuie să fie susținute de acțiuni ferme”.

„Sancțiuni împotriva Rusiei și a persoanelor legate de Rusia, tarife dure și alte restricții asupra comerțului cu Rusia. Pierderile lor trebuie să se facă simțite. Asta este ceea ce este cu adevărat convingător”, a scris Zelenski pe X.

Colaborare SUA și țările UE

Duminică, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a indicat că SUA ar fi dispuse să colaboreze cu țările europene pentru a impune mai multe sancțiuni țărilor care achiziționează petrol rusesc, în scopul de a „prăbuși economia rusă”.

„Suntem pregătiți să intensificăm presiunea asupra Rusiei, dar avem nevoie ca partenerii noștri europeni să ne urmeze”, a declarat Bessent în emisiunea „Meet the Press” a NBC News.

„Ne aflăm acum într-o cursă între cât timp poate rezista armata ucraineană și cât timp poate rezista economia rusă”, a adăugat Bessent. „Dacă SUA și UE pot interveni, pot impune mai multe sancțiuni, tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși complet”.

UE a redus deja achizițiile de petrol și gaze rusești de la începutul invaziei pe scară largă a Moscovei în februarie 2022. În iunie, Bruxelles a stabilit termenul limită 2027 pentru eliminarea treptată a tuturor achizițiilor rămase de energie rusă.

Articolul Liderii europeni vor vizita SUA pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina. Trump nu a precizat ce lideri vor face călătoria peste Atlantic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Dacă ne uităm în precedent la deciziile anterioare, evident, ale Curții, la conținutul legii și conținutul criticii formulate de Înalta Curte, eu, mă repet, timp să cred că proiectul de lege va trece de Curtea Constituțională, va fi promulgat de președinte, intrat în vigoare și va produce efecte juridice”, a spus luni, la Digi24, Tudorel Toader.

El a spus că la CCR decizia nu va fi luată în unanimitate, dar „trebuie o majoritate sensibilă”.

Curtea Constituțională a României (CCR) va dezbate în 24 septembrie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la legea care modifică regimul pensiilor.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor.

„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arata într-un comunicat al ICCJ.

Judecătorii arată că Legea care modifică regimul pensiilor încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

Articolul Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, despre pensiile magistraților: Cred că va trece de CCR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde.

Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control.

Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu România

Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută.

Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele.

Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.

Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.

Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică.

Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro.

Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală.

Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale.

Ce se va întâmpla luni?

Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă.

Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă.

Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri.

Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron.

Ce se va întâmpla în continuare?

Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona.

Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru.

Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede.

Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.

Articolul Bolojan al Franței în pericol să fie demis astăzi. Bayrou a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sunt vizate pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza (judeţul Maramureş), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Crișul Repede (judeţele: Cluj și Bihor), Arieș (judeţele: Alba şi Cluj).

În aceste zone, având în vedere situaţia hidrometeorologică şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție.

Avertizarea este în vigoare de luni de la ora 14.00 până marți la ora 12.00.

Articolul Avertizare hidrologică: Risc de inundații pe râuri din cinci județe din Transilvania. A fost emis Cod galben apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia se confruntă cu mai multe valuri de sancțiuni impuse de Occident ca urmare a invaziei din Ucraina din 2022 și a anexării Crimeei în 2014, potrivit Reuters.

Dmitri Peskov, a afirmat că sancțiunile nu vor influența poziția privind gestionarea Războiului din Ucraina. Acesta a anunțat că intenționează o rezolvarea a conflctului prin mijloace diplomatice, însă a menționat că „operațiunea militară specială” va continua dacă acest lucru nu va fi posibil.

Președintele american Donald Trump a anunțat că este pregătit să treacă la o a doua etapă de sancționare a Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană colaborează cu SUA pentru elaborarea unor noi măsuri restrictive.

În ciuda sancțiunilor, economia de război a Rusiei a înregistrat creșteri de 4.1% în 2023 și 4.3% în 2024.

Articolul Kremlinul afirmă că sancțiunile occidentale nu vor afecta direcția Rusiei privind Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Norvegia, ziua principală de vot aduce în prim-plan nu doar lupta politică obișnuită dintre stânga și dreapta, ci și o dispută fiscală cu rădăcini adânci în istorie: impozitul pe avere. Alegerile parlamentare din 2025 au devenit un referendum tacit asupra acestei taxe simbolice, care împarte profund electoratul norvegian.

Introdusă pentru prima dată în 1892, taxa impune un impozit de până la 1,1% pe activele și acțiunile ce depășesc 1,76 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 176.000 USD). De-a lungul anilor, ea a devenit un simbol al modelului norvegian de redistribuire a bogăției, contribuind la menținerea unuia dintre cele mai egalitare sisteme economice din lume.

Tema taxării averilor a scindat clar scena politică norvegiană, iar principalele partide intrate în cursa electorală au adoptat poziții ferm conturate în funcție de ideologia lor, potrivit AP News.

Laburiștii, conservatorii și populiștii – trei soluții fiscale

Potrivit Partidului Laburist, care dorește menținerea taxei, renunțarea la ea ar însemna o pierdere de aproximativ 3,3 miliarde de dolari anual, bani esențiali pentru susținerea statului de bunăstare. Premierul în exercițiu, Jonas Gahr Støre, apără impozitul ca pe „o formă justă de solidaritate într-o societate prosperă”.

De cealaltă parte, Partidul Progresului, cu o campanie intens susținută pe rețelele sociale de influenceri tineri, cere eliminarea completă a taxei, susținând că descurajează investițiile și afectează negativ antreprenorii: „Este o taxă punitivă care alungă capitalul și pedepsește succesul”.

Partidul Conservator, care a fost la guvernare între 2013 și 2021, optează pentru reducerea impozitului, nu pentru eliminare totală.

După vot, începe lupta pentru coaliție

Votul anticipat a fost deja posibil între 11 august și 5 septembrie, iar în unele zone chiar și duminică. Aproximativ 4,3 milioane de cetățeni au drept de vot în aceste alegeri, care se încheie în seara zilei de luni, pentru a decide configurația noului Storting, parlamentul de 169 de membri.

Rezultatul, așteptat marți, se anunță extrem de echilibrat și va fi urmat, cel mai probabil, de negocieri dificile pentru formarea unei coaliții. Regele Harald al V-lea va învesti noul guvern doar după încheierea acestor tratative.

 NATO rămâne prioritate, iar UE partener

Deși politica fiscală este în centrul atenției, alegerile nu vor afecta semnificativ poziția internațională a Norvegiei, care rămâne un membru activ al NATO și un susținător ferm al Ucrainei în fața agresiunii ruse. Țara nu este membră a Uniunii Europene, dar menține legături economice strânse cu blocul comunitar.

Cu un fond suveran estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, Norvegia este una dintre cele mai bogate și egalitare țări ale lumii. Tocmai de aceea, pentru mulți alegători, alegerile norvegiene nu sunt doar despre partide, ci despre viziunea pe termen lung asupra echității și prosperității unei țări.

Articolul Norvegia la urne: Taxa pe avere împarte țara apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat luni că Israelul „extermină un popor lipsit de apărare”, prin bombardarea spitalelor și prin „uciderea copiilor nevinovați cu foamea”, acuzând guvernul lui Benjamin Netanyahu de crime împotriva umanității.

Sanchez a precizat că, deși Spania va susține mereu dreptul Israelului de a exista și de a se apăra, nu poate rămâne pasivă în fața unei „masacre”.

„Ceea ce premierul Netanyahu a prezentat în octombrie 2023 ca răspuns la atacurile teroriste a devenit o nouă etapă de ocupații ilegale și un atac injustificabil împotriva populației civile palestiniene, pe care ONU și numeroși experți îl definesc deja ca genocid”, a spus acesta.

Printre măsurile anunțate se numără interdicția formală de a vinde sau achiziționa armament cu Israelul, interzicerea utilizării porturilor și spațiului aerian spaniol pentru transporturi de combustibil sau arme destinate armatei israeliene, precum și interzicerea accesului în Spania pentru persoanele „implicate direct în genocid”.

Totodată, guvernul de la Madrid va crește ajutorul umanitar pentru Gaza.

„Știm că toate aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a opri invazia sau crimele de război, dar sperăm să sporească presiunea asupra guvernului Netanyahu și să aline suferința populației palestiniene”, a adăugat Sanchez.

Reacția Israelului a fost imediată. Ministerul de Externe a acuzat guvernul spaniol de „retorică sălbatică și plină de ură” și a decis să interzică intrarea în Israel a doi miniștri spanioli de stânga -Yolanda Díaz, vicepremier și ministru al muncii, și Sira Rego, ministru al tineretului.

Articolul Premierul Spaniei acuză Israelul de „exterminarea unui popor lipsit de apărare” și anunță sancțiuni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Gaspar a făcut aceste comentarii în timpul unei dezbateri televizate, reluând afirmațiile repetate ale premierului slovac Robert Fico, potrivit cărora, deși Rusia a încălcat dreptul internațional, ea ar fi avut „motive” să atace Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

„Robert Fico a vorbit în repetate rânduri despre modul în care percepe acțiunile Rusiei. El consideră începutul războiului o încălcare a dreptului internațional, dar… aceasta este o agresiune provocată”, a spus Gaspar.

Parlamentarul a mers și mai departe, echivalând Ucraina cu Hamas și cu atacul acesteia asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

„Este același tip de conflict provocat ca atunci când teroriștii din Palestina au atacat Israelul. Războiul s-a desfășurat exact în același mod”, a adăugat Gaspar.

Actul neprovocat de agresiune al Rusiei împotriva unei țări recunoscute de ONU a fost condamnat de dreptul internațional și de marea majoritate a comunității internaționale.

Această comparație denaturează realitatea, punând pe același plan Ucraina, un stat suveran care se apără de invazia rusă, și Hamas, o grupare militantă desemnată drept teroristă de numeroase țări, care a omorât civili și a luat ostatici.

De la revenirea la putere în 2023, Fico și partidul său Smer au oprit ajutorul militar pentru Ucraina și au pus sub semnul întrebării sancțiunile UE împotriva Rusiei. El a promis, de asemenea, că va bloca aderarea Ucrainei la NATO.

În cadrul întâlnirii cu Fico la Beijing, pe 2 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a lăudat poziția Bratislavei drept o „politică externă independentă” care aduce „rezultate pozitive”.

Slovacia, alături de Ungaria condusă de premierul Viktor Orban, s-a confruntat cu critici tot mai dure din partea aliaților europeni pentru aprofundarea legăturilor cu Moscova.

Articolul Aliatul premierului slovac compară Ucraina cu Hamas și susține că Rusia a fost „provocată” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

FR Călători a transmis luni că pe secția Timișoara Nord -Arad vor avea loc lucrări la infrastructura feroviară pe distanța Sânandrei – Băile Călacea, efectuate de CNCF CFR SA.

Din acest motiv, circulația trenurilor va fi modificată temporar.

Astfel, în perioada 6-25 octombrie 2025, de luni până sâmbătă, trenul InterRegio 1539 Oradea – Arad – Timișoara Nord va circula normal pe ruta Oradea- Arad, iar între Arad și Timișoara Nord călătorii vor fi transportați cu mijloace auto puse la dispoziție de operator.

În aceeași perioadă, pentru trenul Regio 3117 Timișoara Nord – Arad – Oradea, pasagerii vor fi transbordați pe ruta Timișoara Nord- Arad cu autobuze, iar între Arad și Oradea trenul va circula conform graficului obișnuit.

CFR Călători recomandă pasagerilor să consulte programul actualizat de circulație și să își planifice călătoria din timp.

Articolul Modificări temporare în circulația trenurilor între Timișoara și Arad, în octombrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost publicat pe X de către Israel Katz. „un uragan uriaș va lovi cerul orașului Gaza, iar acoperișurile turnurilor teroriste se vor cutremura. Acesta este un ultim avertisment pentru ucigașii și violatorii Hamas din Gaza. Eliberați ostaticii și depuneți armele – sau Gaza va fi distrusă, iar voi veți fi anihilați”, se arată în mesajul oficialului.

Declarația vine pe fondul intensificării ofensivei armatei israeliene în orașul Gaza, începută la 10 august. Ofensiva a cauzat un val de strămutări în rândul civililor palestinieni, iar luna trecută, s-a declarat în mod oficial foamete în enclava palestiniană.

Articolul Ministrul israelian al Apărării amenință cu distrugerea Gazei dacă Hamas nu eliberează ostaticii apare prima dată în Mediafax.