Mediafax

Producătorul danez de medicamente, Novo Nordisk, se confruntă cu o concurență puternică din partea Eli Lilly pe piața medicamentelor împotriva obezității și a diabetului.

Producătorul Ozempic, Novo Nordisk, are în plan să disponibilizeze 9.000 de angajați, dintre care 5.000 din unitățile din Danemarca, a anunțat compania astăzi.

Firma are aproximativ 78.400 de angajați la nivel mondial.

Concedierile anunțate reprezintă 11,5% din forța de muncă.

Una dintre primele măsuri ale noului manager al Novo Nordisk

„Este întotdeauna dificil să îți vezi colegii talentați și valoroși plecând, dar suntem convinși că aceasta este decizia corectă pentru succesul pe termen lung al Novo Nordisk”, a declarat directorul general Mike Doustdar.

„Prin realocarea resurselor acum, vom putea prioritiza investițiile pentru a impulsiona creșterea sustenabilă și inovația viitoare pentru milioane de pacienți cu boli cronice la nivel global, în special în diabet și obezitate”, a mai spus acesta.

Aceste concedieri sunt una dintre primele cele mai de impact măsuri pe care le ia Doustdar în calitate de manager al Novo Nordisk. Acesta l-a înlocuit pe Lars Fruergaard Jørgensen la începutul acestui an. Jørgensen, care a condus producătorul danez de medicamente timp de opt ani, a transformat Novo în cea mai valoroasă companie din Europa în timpul mandatului său.

Prețul acțiunilor Novo Nordisk au scăzut, pe fondul competiției tot mai acerbe pe piața medicamentelor contra obezității

Dar compania a văzut cum prețul acțiunilor sale a scăzut în ultimul an, pe fondul competiției tot mai mari pe piața medicamentelor pentru pierderea în greutate din partea Mounjaro (Eli Lilly), dar și al rezultatelor dezamăgitoare din studiile pentru tratamentele sale de nouă generație.

„Piețele noastre evoluează, în special în zona obezității, care a devenit mai competitivă și orientată spre consumator. Compania noastră trebuie să evolueze, de asemenea”, a spus Doustdar.

Compania a precizat că disponibilizările vor implica un cost unic de 8 miliarde de coroane daneze (1,07 miliarde de euro).

Acum se așteaptă la o creștere a profitului operațional anual de 4% până la 10%, față de 10% până la 16%, cât estimase în august.

Articolul Producătorul Ozempic, Novo Nordisk, dă afară 9.000 de oameni, dintre care 5.000 doar în Danemarca, țara de origine apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Incursiunea dronelor rusești în Polonia a provocat reacții imediate din partea aliaților Varșoviei, care au transmis condamnări ferme și și-au reafirmat sprijinul pentru securitatea poloneză.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a calificat incidentul drept „pur și simplu inacceptabil” și a cerut Moscovei „să pună capăt acestei goane nebunești”. „Nu vom face compromisuri privind securitatea Aliaților”, a transmis Macron.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că episodul „subliniază gravitatea situației de securitate și este inacceptabil”, potrivit Sky News.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că agresiunea rusă amenință toate statele din regiune, adăugând: „Împreună, europenii sunt întotdeauna mai puternici”.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj direct către președintele rus Vladimir Putin, cerând oprirea războiului, adăugând: „Aliații sunt hotărâți să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”.

Premierul britanic, Keir Starmer a calificat incidentul drept „o încălcare fără precedent” a spațiului NATO, denunțând „atacul barbar” asupra Ucrainei.

Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate a făcut apel la investiții în sectorul apărării, declarând: „Războiul Rusiei escaladează, nu se termină. Trebuie să consolidăm sprijinul pentru Ucraina. UE joacă un rol major și vom sprijini inițiative precum linia de apărare a Scutului Frontierei de Est”.

Generalul Alexus Grynkewich, comandant suprem NATO pentru Europa a subliniat că incidentul demonstrează „determinarea Alianței de apărare a teritoriului aliat”.

La rândul său, liderul Lituaniei a acuzat Rusia că își extinde în mod deliberat agresiunea, iar omologul său din Letonia a spus că evenimentul demonstrează cum „agresiunea rusă din Ucraina ne afectează direct”.

Premierul Cehiei, Petr Fiala, a declarat că este „greu de crezut” că incidentul ar fi fost o coincidență, subliniind că „regimul lui Putin amenință întreaga Europă și testează constant cât de departe poate merge”.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a amintit că „securitatea unuia este securitatea tuturor”, iar Polonia are dreptul să ia „măsurile necesare pentru apărarea suveranității”.

Și peste Atlantic au venit reacții critice. Senatorul american Dick Durbin a avertizat că astfel de incursiuni „nu pot fi ignorate”.

Articolul Reacții internaționale după incursiunea dronelor rusești în Polonia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miercuri, Ursula von der Leyen a anunțat că UE va aloca 6 miliarde de euro din profiturile rezultate din urma înghețării activelor rusești pentru a sprijini producția de drone destinate Ucrainei, titrează European Pravda. 

„Putem contribui la transformarea ingeniozității ucrainene într-un avantaj pe câmpul de luptă și într-o industrializare comună. De aceea, pot anunța că Europa va aloca 6 miliarde de euro din împrumutul ERA și va încheia o alianță în domeniul dronelor cu Ucraina.

Ucraina are ingeniozitatea necesară. Acum are nevoie de amploare. Împreună, putem să i-o oferim, astfel încât Ucraina să își păstreze avantajul, iar Europa să își consolideze propriul avantaj”, a declarat Ursula von der Leyen.

Dronele ucrainene au distrus mai mult de două treimi din tehnica militară a Rusiei

În discursul adresat eurodeputaților, Ursula von der Leyen a precizat că dronele utilizate de Ucraina au cauzat pierderea a mai mult de două treimi din echipamentele militare ale Rusiei.

„Acesta nu este doar un avantaj pe câmpul de luptă. Este o reamintire a puterii ingeniozității umane în societățile noastre deschise”, a declarat șefa Comisiei Europene.

Cu toate acestea, ea a observat că Rusia recuperează rapid terenul pierdut cu ajutorul dronelor de tip Shahed fabricate în Iran, beneficiind de producția în serie la scară industrială.

În discursul său, oficiala a urgentat nevoia de a dezvolta o nouă soluție de finanțare pentru ca UE să acorde Ucrainei ajutor militar, provenit din înghețarea activelor rusești.

Anul trecut, liderii G7 au acordat Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de lei, care a fost garantat cu active rusești. În mod formal, suma reprezintă un credit, însă banii vor fi rambursați tot din veniturile obținute din activele rușești înghețate.

Prin acest mecanism, UE ar putea contribui cu 18,1 miliarde de euro.

Articolul Ursula von der Leyen: UE va aloca Ucrainei 6 miliarde de euro din activele rusești înghețate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Târgul Național Imobiliar TNI & ZEB EXPO se adresează atât persoanelor aflate în căutarea unei locuințe noi, cât și celor interesați să-și modernizeze proprietatea, iar ediția de toamnă ce are loc în perioada 26-28 septembrie la Palatul Parlamentului le oferă vizitatorilor acces la oferte variate și accesibile: locuințe aflate la revânzare de la 45.000 €, apartamente noi de la 67.000 €, case și vile de la 90.000 €, ansambluri rezidențiale eficiente energetic, mii de oferte de chirii, case modulare, construcții din lemn și oportunități de investiție în străinătate cu randament garantat de dezvoltator. Prin componenta dedicată ZEB EXPO, vizitatorii au acces la tehnologii verzi performante – de la izolație termică avansată și ventilație cu recuperare de căldură, la pompe de căldură, panouri solare, centrale fotovoltaice și soluții smart home – integrate într-un concept de locuire eficient și confortabil. În plus, vizitatorii vor găsi soluții avantajoase de finanțare în cadrul expoziției prin colaborarea cu principalele 9 bănci și instituții financiare din România.” Cristina Bercea- PR Manager Târgul Național Imobiliar TNI

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21253

Articolul Ediție Specială de Toamnă: Târgul Național Imobiliar – TNI & ZEB EXPO apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui studiu Sky News, atacurile recente cu drone lansate de Rusia asupra Poloniei au ridicat noi semne de întrebare privind securitatea europeană și capacitatea NATO de a răspunde unitar.

Analiștii descriu aceste acțiuni ca parte a unei strategii bine cunoscute a Kremlinului, prin care Moscova recurge la pași mici, dar succesivi, pentru a obține câștiguri majore fără a provoca o reacție militară directă din partea Occidentului.

Astfel, bombardarea unei clădiri a British Council și a unei instalații a Uniunii Europene la Kiev, bruiajul sistemelor GPS ale avionului unui oficial european și acum atacurile asupra unui stat membru NATO fac parte dintr-o linie de provocări care, luate separat, nu au declanșat până acum decât reacții verbale.

Însă fiecare incident împinge limitele tot mai mult, sporind încrederea Moscovei.

Precedentul Crimeei din 2014, când trupele rusești au ocupat peninsula folosind tactici ambigue și „omuleți verzi”, este un exemplu pe care Putin îl aplică din nou.

Întârzierea și confuzia Occidentului în acel moment au contribuit decisiv la pierderea teritoriului de către Ucraina.

În cazul Poloniei, atacul este perceput ca un test al disponibilității NATO de a invoca articolul 5, clauza de apărare colectivă.

Totuși, o reacție militară directă este considerată improbabilă.

Experții avertizează că lipsa unui răspuns ferm riscă să fie interpretată ca slăbiciune și să încurajeze Kremlinul să treacă la următorul pas.

În loc de acțiuni decisive, se discută din nou despre sancțiuni, însă acestea nu au împiedicat invazia Ucrainei și nu au determinat Moscova să își schimbe cursul.

Atacurile cu drone sunt și un avertisment strategic

Dacă Occidentul ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina după un eventual armistițiu, Rusia sugerează că tacticile hibride și acțiunile greu de atribuit ar putea face extrem de complicată o astfel de implicare.

În paralel, experții subliniază că Europa continuă să importe energie din Rusia, în valoare de peste 20 de miliarde de euro anual, în loc să își folosească avantajul economic pentru a sprijini mai consistent Ucraina.

Până când această realitate nu se schimbă, Kremlinul va continua să taie „felii de salam” din securitatea europeană.

Articolul Atacurile cu drone rusești în Polonia, un nou pas în strategia Kremlinului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Capitala Belgiei s-a confrunt anul acesta cu 60 de atacuri armate, dintre care o treime pe timpul verii, soldate cu două victime.

Quintin a calificat situația drept catastrofală și a anunțat că planul său prevede formarea unor echipe hibride, alcătuite din soldați și polițiști, care să patruleze în zonele considerate „puncte fierbinți” ale criminalității din Bruxelles. Planul trebuie să primească acordul din partea guvernului, dar și al parlamentului federal înainte de a putea să fie implementat.

Primarul din Bruxelles susține că măsura nu este necesară, insistând asupra nevoii de a trimite militari în portul din Anvers, pentru a gestiona traficul de droguri din port.

Ministrul de Interne a anunțat că armata ar putea să fie desfășurate și în alte orașe, menționând: „Începem din Bruxelles, deoarece acolo este cea mai mare nevoie, dar vom vedea dacă este necesar și în alte orașe”.

Anul acesta, aproximativ 7.000 de suspecți au fost deferiți justiției în Bruxelles, dintre care circa 1.250 acuzați de trafic de droguri, a declarat procurorul Julien Moinil.

Articolul Armata ar putea să fie mobilizată pentru a patrula străzile Bruxelles-ului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au transmis la solicitarea Mediafax că pasagerilor care au cumpărat bilete pe aeronave cu destinația Polonia nu li s-au anulat cursele programate pentru miercuri.

Precizările vin în contextul în care după ce Ministerul Afacerilor Externe a transmis o avertizare de principiu și un apel la adresa cetățenilor români care intenționează să călătorească în Polonia. Potrivit MAE, urmare a suspendării temporare, în dimineața zilei de 10 septembrie 2025, a operațiunilor de zbor în patru aeroporturi internaționale din Republica Polonă (Aeroportul Frederic Chopin și Aeroportul Modlin Mazovia din Varșovia, Aeroportul Lublin și Aeroportul Rzeszów), sunt posibile perturbări ale traficului aerian în perioada următoare.

Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine, ceea ce ar putea reprezenta o provocare majoră pentru Europa, potrivit CNN. Este prima dată când un stat NATO neutralizează drone rusești pe propriul teritoriu. Varșovia a mobilizat forțele aeriene și a convocat o ședință de urgență, calificând incidentul drept „un act de agresiune fără precedent”.

„Încălcarea spațiului aerian al aliatului și partenerului nostru strategic, Polonia, cu drone este inacceptabilă. Reafirmăm solidaritatea noastră deplină cu Polonia și sprijinim coordonarea strânsă între aliați pentru adoptarea măsurilor adecvate”, a scris ministrul de Externe, Oana Țoiu, pe X.

Câte curse sunt pe ruta Otopeni – Varșovia

Sursa: Flightradar24

Din informațiile obținute de a CNAB, o cursă care era programată să decoleze de pe Otopeni la ora 5:35, a decolat la 9:02 și a aterizat la 9:39, ora locală, pe aeroportul Frederic Chopin din Varșovia.

O altă cursă, programată la 8:20, a plecat la 10:01 și a aterizat pe aeroportul Frederic Chopin din Varșovia la ora locală 10:33.

Alte două curse sunt planificate de la Otopeni spre Varșovia, la 14:35, ora României, care este estimată să decoleze ci o jumătate de oră întârziere, și o a doua, programată să plece la 18:30, care nu are încă  o oră estimată de decolare, pentru că, la ora publicării articolului, nu decolase încă de la Varșovia pentru a ajunge pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Date de contact pentru asistență consulară

În acest context, MAE recomandă cetățenilor români să verifice în mod regulat informațiile actualizate comunicate de către companiile aeriene și să urmărească anunțurile oficiale ale autorităților locale.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Varșovia: +48 22 628 31 56 și +48 22 622 25 70, apelurile la ultimele două numere de telefon fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție și telefonul de urgență al Ambasadei României la Varșovia: +48 694 486 683.

Articolul CNAB: Nicio cursă spre Polonia nu este anulată. Două aeronave au decolat deja de dimineață spre Varșovia, cu întârziere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„If it happens, the procedures are ready to react the same way”, Dan said, in response to a question related to Poland’s reaction, which shot down Russian drones that violated its airspace.

Dan stated that solidarity with Poland „was a justified measure” and that „all NATO states expressed their solidarity.”

Dan stressed that Romania „has not had incidents of this kind,” but „only accidentally, a few hundred meters from the border.”

Asked if the alert level in Romania was raised after last night’s incident, the president replied „No, no.”

„Romania is prepared and people don’t need to be worried,” the president concluded.

Articolul Nicușor Dan: Romania will react the same as Poland in case of a similar incident apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„InHouse 88 marchează un moment de referință în cultura cercetării românești. Editorialul, construit pe muchia briciului lui Occam, este o pledoarie pentru claritate și echilibru în politicile științei, dar și o invitație la luciditate într-un sistem care nu mai poate fugi de oglindă. Sub coordonarea lui Mădălin Bunoiu, evaluarea organizațiilor de cercetare devine pentru prima dată o radiografie instituțională cu criterii internaționale, o oglindă reală a performanței și a viitorului. Acest număr aduce în prim-plan figura impresionantă a lui Nicolae Ioan Vlasin – cercetătorul de pe linia de foc, prezent la Colectiv, Crevedia, Bamboo sau în spitalele în flăcări. Din cenușa tragediilor naționale, el ridică modele predictive și norme de siguranță care salvează vieți. O mărturie rară despre cum știința poate fi forță de intervenție și de reconstrucție socială, nu doar exercițiu academic”, arată sursa citată.

În acest număr al revistei pasionații de știință pot descoperi lucrările publicate de cercetători români în reviste științifice reputate, precum Nature Science sau Nature Machine Intelligence.

„De la imunoterapii de nouă generație la politici ecologice europene, aceste rezultate atestă că cercetarea din România nu doar participă, ci influențează conversația științifică mondială. O ediție excepțională, care fixează repere pentru prezent și viitor”, arată sursa citată.

Revista este una științifică și este disponibilă în PDF pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Cercetare. 

Articolul Autoritatea Națională pentru Cercetare a anunțat publicarea numărului 88 al revistei InHouse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Dacă se va întâmpla, procedurile sunt pregătite pentru a reacționa la fel”, a declarat Dan, ca răspuns la o întrebare legată de reacția Poloniei, care a doborât drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian.

Dan a precizat că solidaritatea cu Polonia „a fost o măsură justificată” și că „toate statele NATO și-au exprimat solidaritatea”.

Dan a subliniat că România „nu a avut incidente de acest fel”, ci „doar accidental, la câteva sute de metri de graniță”.

Întrebat dacă a fost ridicat gradul de alertă în România după incidentul din noaptea trecută, președintele a răspuns „Nu, nu”.

„România este pregătită și oamenii nu trebuie să fie îngrijorați”, a conchis președintele.

Articolul Nicușor Dan: România va reacționa la fel ca Polonia în caz de incident similar apare prima dată în Mediafax.