Emmanuel Macron a ordonat trimiterea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și a anunțat intenția de a „construi o coaliție” pentru a asigura „căile maritime critice”, potrivit Le Figaro.

„Strâmtoarea Ormuz este acum închisă”, a atras atenția Emmanuel Macron.

După „atacuri limitate” care au vizat baze militare franceze, Emmanuel Macron a decis să trimită în zonă și o fregată franceză. Două baze militare franceze au fost atacate, a indicat Emmanuel Macron marți seara, în cadrul unui discurs adresat poporului francez. El a adăugat că dorește „să proiecteze o forță defensivă”.

„Avem acorduri de apărare care ne leagă de Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, suntem legați de Iordania și de aliații noștri kurzi. Am doborât drone în legitimă apărare. Pe lângă resursele deja prezente, radare și avioane de vânătoare Rafale au fost desfășurate în ultimele ore”, a adăugat el.

„Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care caută să mențină pacea, o forță puternică și stabilă”, a mai spus Emmanuel Macron.

Totuși, el a avertizat că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional.

„Împreună cu Germania și Regatul Unit, am cerut în mod clar încetarea atacurilor”, a adăugat el.

Totuși, el a spus că nu există niciun motiv pentru a „jeli” dictatorii care își omoară propriul popor.

Ministra de Externe Oana Țoiu susține că Franța ar fi invitat România să facă parte din grupul de țări care găzduiesc elemente ale „scutului nuclear”, potrivit Reuters, scrie G4Media. Ministra de externe a mai declarat în Polonia, unde face o vizită, că o decizie va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Într-un interviu pentru TVP World, Țoiu nu și-a exprimat opinia personală cu privire la oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau de „descurajare avansată”. Totuși, ea a afirmat că astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de vârf ale țării și că acestea trebuie să reflecte un consens național.

Informația vine în contextul în care luni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țări aliate, ca parte a noii sale strategii nucleare.

Macron a mai precizat că noua postură va „prevedea desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor noastre aeriene strategice în țări aliate”, dar a subliniat că nu va exista nicio împărțire a procesului decizional cu alte state în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare.

În același discurs, el a anunțat că opt țări partenere – printre care România nu a fost menționată – vor găzdui „forţe aeriene strategice” ale forţelor aeriene franceze.

Discuțiile privind astfel de aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a mai spus Macron luni.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul dialogului cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu, președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe acesta că Republica Moldova rămâne o prioritate majoră de politică externă a României, țara noastră continuând să ofere sprijin bilateral consistent pe toate palierele relevante și să mobilizeze și parteneri externi în acest sens.

„În ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, România va sprijini pe mai departe avansarea procesului de aderare și va oferi asistență tehnică inclusiv pentru transpunerea legislației și integrarea acquis-ului comunitar.

Un alt palier important de cooperare dintre cele două țări rămâne și atragerea de investiții străine în Republica Moldova, precum și dezvoltarea proiectelor de infrastructură și interconectare și creșterea securității, precum şi a rezilienței Republicii Moldova”, a transmis Administrația Prezidențială.

Conform analiștilor, uciderea lui Khamenei a declanșat două instincte puternice în Kremlin: frica pentru propria longevitate politică și obsesia de a-și asigura supraviețuirea prin succesul militar în Ucraina, scrie Politico.

Într-o declarație publică, Putin a condamnat atacul asupra liderului iranian drept „o crimă prin încălcarea cinică a normelor morale și a dreptului internațional”, fără a menționa însă direct țările implicate.

Experți politici subliniază că evenimentele recente, inclusiv răsturnarea fostului aliat al Rusiei, Nicolas Maduro, au accentuat izolarea lui Putin.

Politica sa internă și externă reflectă teama de trădare și controlul strict asupra disidenței. Analistul Alexander Baunov de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia afirmă că moartea lui Muammar Gaddafi a servit ca punct de cotitură în politica rusă, consolidând percepția lui Putin că Occidentul poate elimina brutal lideri globali, ceea ce i-a crescut precauțiile.

Criza iraniană, în viziunea Kremlinului, are și implicații strategice: poate genera prețuri mai mari la petrol, slăbi coeziunea Occidentului și distrage atenția SUA de la „operațiunea militară specială” din Ucraina. În același timp, Putin își menține pragmatismul: securitatea personală și a regimului primează, iar sprijinul acordat Iranului sau altor state nu va depăși interesele Rusiei.

Profesorul Sam Greene de la King’s College London notează că acțiunile recente arată că Putin va folosi orice presiune internațională pentru a-și întări poziția în război și a-și proteja regimul.

Experții avertizează că dictatorii cu putere concentrată, ca Putin, părăsesc funcția fie arestați, fie în sicriu, iar această realitate influențează deciziile sale interne și externe.

UE a început operațiunea de evacuare a unor cetățeni europeni din Orientul Mijlociu, potrivit Al Jazeera. Concret, UE a început să ajute țările membre Italia, Austria și Slovacia să își repatrieze cetățenii blocați în Orientul Mijlociu.

Comisarul Hadja Lahbib a declarat că cele trei țări au fost primele care au solicitat asistență de la Bruxelles pentru finanțarea zborurilor de evacuare din regiune.

Și România are numeroși cetățeni blocați în diferite țări din Asia. Țara nu a apelat la mecanismul european și a reușit să evacueze câteva sute prin zboruri via Cairo. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a asistat la repatrierea a 318 cetățeni români. Aceștia au tranzitat Peninsula Sinai către Cairo, fiind aduși în țară, marți, cu două aeronave Tarom.

Sfaturile MAE pentru românii blocați în Asia

Purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a explicat marți ce trebuie să facă românii blocați în țările din orientul Mijlociu după anularea zborurilor.

„Sfatul nostru este: 1. Să se registreze. 2. Să țină legătura cu linile aeriene la care au bilete. Pentru că au obligația să le ofere alte variante, încă o dată, atunci când condițiile de zbor vor permite acest lucru. Și 3. Să se asigure că sunt în siguranță acolo unde sunt”, a spus Andrei Țărnea.

El a fost întrebat cum vor fi aleși cetățenii pentru următoarele zboruri.

„Prioritatea numărul unu este pentru copii care nu sunt însoțiți de familie, în al doilea rând sunt persoane cu patologii și apoi familii cu copii. Deci asta este prioritatea. În rest, pentru ceilalți trebuie gândită o logică care ține cont de mai mulți factori: unde se află geografic, deci cât de repede poți ajunge la un aeroport sau la un loc de evacuare, care sunt condițiile de securitate pe acel traseu, dacă au sau nu bilete la o linie aeriană care are luat zborurile”, a spus Andrei Țărnea.

În documentul intrat în posesia Gândul, se vede negru pe alb că, imediat după Anul Nou, pe 7 ianuarie 2005, Miruță s-a prezentat la sediul PSD Gorj pentru a-și oficializa intrarea în PSD.

Fișa de Primire în Partid, semnată de Miruță pe vremea când era student la Electronică

Era student la Electronică, în București, după cum singur scria Radu Dinel Miruță la vremea când semna cererea. „Fișa de Primire în Partid”, așa cum este ea numită, poartă atât semnătura actualului ministru al Apărării, cât și un număr de înregistrare, semn că foaia a trecut prin circuitul birocratic al partidului.

Faptul că Miruță a fost membru PSD a fost dezvăluit în premieră de Victor Ponta, la emisiunea Ai Aflat!, pe canalul de YouTube Gândul.

Victor Ponta spunea pe 28 ianuarie: „Miruță a fost membru PSD când am condus eu partidul”.

USR a sărit cu acuzații de Fake News

Imediat după dezvăluirea lui Ponta s-a activat scutul de protecție USR. Colegii de partid ai lui Miruță au sărit cu acuze de Fake News și au pornit o campanie publică prin care susțineau: „ Atenție! Fake News. Victor Ponta minte. Din nou. Radu Miruță nu a fost membru PSD. Nici «pe vremea lui Ponta», nici vreodată!

Documentul publicat de Gândul vine să contrazică poziția oficială a USR, dar, totodată, și poziția fostului premier.

Miruță a ajuns membru PSD, dar în 2005, nu în 2012 cum susține Victor Ponta. Gândul a încercat să elucideze misterul declarației fostului premier și a mers pe urmele activității politice a lui Miruță.

Miruță a venit cu tatăl său de mână la PSD

Și se dovedește că Victor Ponta avea dreptate. La distanță de 7 ani, în preajma lui 2012, când Ponta ajunge premier, s-a întâmplat un alt episod cu Miruță și PSD, povestit de un membru PSD contactat de Gândul. Secretarul Organizației PSD Gorj, de la acea vreme, Ciprian Florescu, a declarat următoarele:

„În 2011-2012 m-a sunat tatăl domnului Miruță, domnul judecător cu care mă cunoscusem pentru că eu, la vremea respectivă, mă ocupam de numărătoarea paralelă la PSD Gorj, iar dumnealui a fost președintele Biroului Electoral Județean.

Ne-am cunoscut, ne-am apreciat… m-a sunat într-o zi și mi-a zis că ar vrea și băiatul său să facă politică și i-am zis că «da, cu mare bucurie, îl aștept la organizație». A venit, a semnat adeziunea și eu i-am dat recomandarea!”.

Citește mai mult AICI!

Farah Pahlavi, care trăiește în exil la Paris după revoluția din 1979, a subliniat că decesul unui lider, chiar dacă acesta deține o poziție centrală în structura puterii, nu garantează schimbări imediate în sistemul politic iranian.

„Trecerea în neființă a unui om, oricât de central ar fi pentru arhitectura puterii, nu înseamnă automat sfârșitul sistemului”, a explicat aceasta.

Văduva șahului a punctat că factorul decisiv pentru viitorul Iranului va fi capacitatea poporului iranian de a se uni în jurul unei tranziții pașnice, ordonate și suverane, bazate pe statul de drept. În acest context, Farah Pahlavi a menționat implicarea fiului ei, Reza Pahlavi, în pregătirea acestei tranziții.

„Aceasta este o responsabilitate pe care fiul meu, Reza Pahlavi, și-a asumat-o și se află în procesul de pregătire pentru un viitor democratic al Iranului”.

Comentariile Farahei Pahlavi vin într-un moment de incertitudine în Iran, unde tensiunile interne și presiunile internaționale fac dificilă anticiparea evoluției politice după moartea liderului suprem.

Analiștii notează că istoria Iranului a arătat că schimbările de conducere nu produc întotdeauna transformări imediate în structura sistemului politic, accentuând rolul mobilizării populației în orice proces de democratizare.

Astfel, viitorul politic al Iranului depinde în mare măsură de acțiunea civilă și de coeziunea națională, mai degrabă decât de simpla trecere în neființă a liderului de facto al țării.

Farah Pahlavi rămâne o voce simbolică pentru cei care speră la o tranziție pașnică și guvernare bazată pe lege, reprezentând o punte între trecutul monarhic al Iranului și posibilitățile democratice ale viitorului.

Donald Trump a anunțat marți că întrerupe relațiile comerciale cu Spania după ce premierul Pedro Sanchez a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. Trump a spus că spaniolii au avut o atitudine neprietenoasă.

„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și e în regulă, nu avem nevoie de ele.Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. Spania nu are nimic din ce avem noi nevoie, exceptând oamenii grozavi. Spaniolii sunt grozavi”, a spus Trump.

Președintele american s-a referit și la refuzul Spaniei de a-și mări contribuția la bugetul NATO.

De asemenea, președintele SUA l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer.

„Nu avem de-a face cu Winston Churchill”, a spus Trump adăugând că nu este mulțumit de Marea Britanie.

Donald Trump a făcut declarațiile de la Casa Albă în timpul întâlnirii cu cancelarul german Friedrich Merz. Trump l-a lăudat pe liderul german pentru modul în care Germania a reacționat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu.

„Spania este singura care nu a acceptat (să majoreze contribuția la bugetul NATO n.r.) noi încercăm să-i convingem”, a răspuns Merz atunci când a fost rugat să comenteze amenințările lui Trump.

Președintele american Donald Trump a declarat că „cel mai rău scenariu” pentru Iran ar fi ca „cineva să preia conducerea și să fie la fel de rău ca precedentul” relatează CNN.

„S-ar putea întâmpla asta. Nu vrem să se întâmple asta”, a spus Trump. „Am vrea să vedem pe cineva acolo, să aducă asta înapoi oamenilor și vom vedea ce se întâmplă.”

Dintre candidații pe care administrația i-a luat în considerare pentru funcția de lider, unii sunt decedați, a spus Trump, adăugând că „destul de curând, nu vom mai cunoaște pe nimeni”.

„Mi s-ar părea că cineva din interior ar fi poate mai potrivit”, a sugerat Trump. „Dacă există o astfel de persoană, dar avem oameni de genul acesta. Avem oameni… mai moderați.”

Potrivit informațiilor transmise de companie, zborul este în prezent complet ocupat.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că cetățenii care au primit bilete electronice pentru această cursă sunt încurajați să se deplaseze la aeroport, doar dacă condițiile de securitate permit acest lucru și după ce verifică statusul zborului, existând riscul unor anulări de ultim moment.

Deși spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite rămâne închis, autoritățile au început să deschidă selectiv coridoare de decolare și aterizare, în funcție de evoluția condițiilor de securitate. Fly Dubai a anunțat reluarea parțială a anumitor rute, începând cu data de 3 martie 2026.

MAE recomandă cetățenilor români să acceseze aplicația și site-ul oficial al Fly Dubai pentru a verifica statusul zborurilor, opțiunile de reprogramare sau locurile disponibile pe cursele operate. Totodată, ministerul subliniază importanța păstrării legăturii cu reprezentanții companiei aeriene pentru a primi informații actualizate și pentru a evita deplasările inutile la aeroport.

Autoritățile române reamintesc că respectarea instrucțiunilor speciale și a regulilor de securitate este esențială în perioada în care spațiul aerian al EAU rămâne restricționat și cursele sunt operate selectiv.