Mediafax

Procurorii DNA arată că, în zilele de 29 august și 4 septembrie 2025, inculpatul ar fi pretins de la un martor suma de 180.000 de euro, susținând că își va folosi influența asupra unor judecători de la Tribunalul București pentru a obține o soluție favorabilă într-un dosar al unui om de afaceri trimis în judecată de Parchetul European (EPPO).

Miercuri, în timp ce se afla într-un complex turistic din Delta Dunării, bărbatul ar fi primit, prin intermediul unei alte persoane, 60.000 de euro din suma pretinsă. În acel moment, procurorii au organizat flagrantul.

Inculpatului i s-au adus la cunoștință acuzațiile și urmează să fie prezentat Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă. DNA precizează că în cauză sunt efectuate cercetări și față de alte persoane.

Articolul Bărbat reținut de DNA: ar fi cerut 180.000 de euro pentru a interveni la judecători apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că autoturismul lui Mihai Weber, cumpărat în leasing în iulie după completarea declarației de avere, nu pare să încalce legea.

„Indiferent de partid, cine nu respectă legea, trebuie să plătească”, a subliniat Grindeanu.

„Dacă n-au respectat legea, deși m-am interesat înainte, înțeleg că este achiziționat în leasing din iulie și e a doua rată pe care o plătește. Cine nu respectă legea, că e membru PSD, PNL sau USR, trebuie să răspundă în fața organelor statului. Nu vin la o conferință de presă eu aici sau colegii mei să vă spun cu totul altceva, indiferent despre cine e vorba. (…) Eu am înțeles că domnul deputat a răspuns și-a dat un drept la replică. Aveți întrebări în plus, vă rog, nu știu detalii, dar mai spun o dată. Cine nu respectă legea, să plătească”, spune Sorin Grindeanu.

El spune că autoturismul lui Mihai Weber nu apare în declarația de avere, fiindcă e luat în iulie, după data în care s-a completat declarația de avere.

„Din câte știu eu, n-a încălcat. (legea- n.r.) Dar dacă aveți dumneavoastră ceva prin care credeți că s-a încălcat legea, vo rog frumos, pe Știrbei, plângere, la DNA”, adaugă liderul PSD.

Întrebat dacă i se pare normal ca aceste mașini cumpărate în leasing sau închiriate de firme să fie folosite în nume personal, Mihai Weber are legitimația de parlamentar în bord, el a spus: „Vă rog să îl întrebați. Eu nu stau să urmăresc fiecare mașină, ce are în bord sau nu. Repet, nu se respectă legea, cine nu respectă, plătește”.

Site-ul de investigații Snoop.ro a descoperit că autoturismul Mercedes AMG GLE 53 a fost cumpărat de o firmă din Gorj, care a raportat un profit de 3.500 de euro în 2024 și deține un butic într-un sat de 900 locuitori.

„A fost strategia firmei”, susține deputatul PSD Mihai Weber, care e acționar.

Articolul Grindeanu, despre autoturismul lui Mihai Weber: Cine nu respectă legea trebuie să răspundă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Controversata reformă a curriculei, din 1999 – 2000, a eliminat din învățământul preuniversitar „Istoria României” ca disciplină distinctă și a înlocuit-o cu disciplina unică „Istorie”, care cuprinde atât teme din istoria națională, cât și din istoria universală, însă într-un volum mult mai redus față de perioada anterioară.

A fost o schimbare care a generat discuții aprinse în societatea vremii, toate concentrate pe ideea că eliminarea „Istoriei Românilor” ca disciplină distinctă diluează sentimentul apartenenței naționale, a identității naționale.

Deși în programa de istorie sunt introduse capitole importante din istoria națională, (formarea statului român, Unirea, perioada comunistă), acestea nu sunt suficiente, afirmă istoricii, pentru conturarea și cultivarea sentimentului apartenenței la copii.

„Istoria se petrece în spațiu și timp, iar spațiul și timpul nostru se referă la români”

Ministrul Educației, Daniel David, a decis ca, începând cu acest an, liceenii să studieze din nou materia „Istoria României”, într-o formulă reconfigurată și după consultări cu membrii Academiei Române, tocmai în demersul de a întări componenta de cultură și identitate națională.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop, consideră că pregătirea viitorului depinde de cunoașterea trecutului și că învățarea istoriei nu ar trebui să fie negociabilă, într-o Uniune Europeană în care fiecare națiune încearcă să-și cultive și să-și promoveze identitatea națională:

„Învățarea istoriei nu trebuie pusă sub semnul întrebării, a istoriei în general, numai că istoria se petrece în spațiu și timp, iar spațiul și timpul nostru se referă la români.

Suntem poporul român, parte a Uniunii Europene, o națiune de talie mijlocie deocamdată și suntem datori să ne cunoaștem și propriul trecut.

Nici glorificare exagerată, nici superficialitate la predare

După căderea comunismului, cred că din pricina exagerărilor care s-au petrecut în ultimii, să zicem, 10-12 ani de domnie a dictatorului Ceaușescu, când s-a exagerat cu istoria, cu gloria noastră, cu istoria albă, imaculată a românilor, cu românii care făceau de toate și câștigau orice, s-a renunțat la denumirea de „istoria României” sau „istoria românilor”, nu imediat, dar treptat, încât astăzi nu mai există această disciplină, cel puțin în liceu.

Și credem că, așa cum s-a ajuns la ideea că fără gramatică românească nu putem cultiva în continuare limba română, cea frumoasă, cea corectă, cea dreaptă, care curge ca un fagure de miere, nici istoria, nici viața noastră nu poate fi, nu poate exista fără istoria românilor.

Am propus ministerului ca măcar un sfert din toată istoria care se face în gimnaziu și în liceu să se refere la istoria acestor locuri și la istoria acestui popor.

Nu este un trecut de rușine, nici de mândrie exagerată, dar este istoria noastră și trebuie să o cunoaștem”, a spus președintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop pentru Radio România Actualități, care pune în legătură directă și indestructibilă trecutul unei națiuni de prezentul și de viitorul acesteia, întocmai cum e viața omenească, în care aceste componente sunt strict conectate între ele.

„Istoria de liceu nu trebuie studiată fragmentat, ci cronologic”

Ioan Aurel-Pop consideră că este necesară respectarea cronologiei în predarea istoriei și nu prezentarea disparată a unor evenimente din care copiii nu înțeleg nimic, pentru că, în absența informațiilor de context, este imposibil să înțeleagă.

„Nu credem, la Academia Română, că e bine nici să fragmentăm istoria în liceu, adică să facem bucăți de istorie și teme speciale, pentru că istoria se învață din cele mai vechi timpuri până astăzi, adică are un specific al ei.

Eu nu pot să-i învăț pe elevii de clasa IX-a, să zicem, istoria secolului XX – Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial până azi – și pe urmă în clasa X-a să-i învăț clasicismul greco-latin sau Renașterea. Nu se pot inversa lucrurile. (…)

Vin unele din altele ca și viața noastră. Viața unui om nu poate începe cu bătrânețea, știți?

Deci sunt lucruri, cumva, elementare, dar ele au tot degenerat, treptat, și am vrea să facem istoria în mod ordonat, din cele mai vechi timpuri până astăzi, cu grijă, cu respect pentru adevăr, cu profesori care să respecte istoria și să fie respectați”, spune acesta.

„Înțelegem de ce am ajuns la Harry Potter după ce am studiat mitologie românească”

De asemenea, experimentele în predarea istoriei la catedră nu sunt o idee rea, spune Ioan Aurel-Pop, insistând pe ideea că, deși foarte bune, traducerile (literare sau de istorie) ele ar trebui să completeze informațiile din propria mitologie românească și nu s-o substituie.

„Nu-i rău că se fac experimente.

Trebuie să ne înnoim cu totul instrumentarul, trebuie să prezentăm în fața elevilor multe imagini, dacă se poate în mișcare, adică să ne adaptăm timpurilor de acum, dar avem și niște tradiții ale noastre.

Vedeți, acum se traduc o mulțime de cărți, inclusiv de istorie, și se preferă popularizarea lor la clasă, dar noi avem tradiția noastră, avem mitologia noastră.

N-am mai văzut să se învețe despre Dănilă Prepeleac, despre Harap-Alb, despre Făt Frumos din lacrimă, despre Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.

Din basmele astea ies la iveală voievozii, domnii, ies la iveală tradițiile noastre, modul cum ne-am pregătit în trecut pentru viitorul pe care îl avem noi acum și care, de fapt, pentru noi e prezent. Toate acestea, adică inclusiv mitologia noastră, trebuie să existe în sufletele oamenilor, pentru că numai astfel vom putea să înțelegem de ce am ajuns la Harry Potter și la Stăpânul inelelor”, spune acesta, accentuând nu atât ideea că nu se mai studiază deloc mitologie și literatură fantastică românească, cât faptul că acestea sunt tratate superficial, în detrimentul unor lucrări străine.

„A încerca să cosmetizezi comunismul e o greșeală”

Despre incidentul de la grădinița din Satu Mare, unde copiii au fost îmbrăcați cu câteva obiecte vestimentare de pe vremea comunismului, Ioan Aurel Pop crede că este o diferență ireconciliabilă între cunoașterea comunismului și cultivarea lui:

„Atunci când le vorbim, cred, despre comunism elevilor mai mari sau mai mici și chiar studenților, trebuie să avem o pregătire de specialitate și o bună-cuviință. (…) În sufletele micuților se pot sădi și lucruri nepotrivite. (…)

A încerca acum să cosmetizezi comunismul, pentru că nu ne merge grozav acum și nu suntem între primele țări europene, e, credem, o greșeală.

Învățarea corectă a istoriei trecutului ne va aduce și multă cumpătare, putere de înțelegere și poate că și un dram de demnitate pentru această națiune”, a spus Ioan Aurel-Pop.

Articolul Elevii de liceu vor studia din nou „Istoria Românilor” / Decizia ministrului Educației, Daniel David apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

4 din 10 femei din Marea Britanie au pus umerașele înapoi pe rastel, în magazine, după ce au văzut că obiectul vestimentar de interes nu avea buzunare.

Este ceea ce a evidențiat un studiu YouGov realizat în 2020 și care a ridicat o problemă cu adevărat cronică: de ce hainele pentru femei nu au atâtea buzunare ca hainele pentru bărbați?

O fetiță de opt ani a scris unui magazin de haine o scrisoare în care-i întreba pe reprezentanții magazinului de ce pantalonii de băieți au buzunare, iar cei de fete au buzunare false.

„Și fetele trebuie să poarte lucruri cu ele”, a scris aceasta, iar reprezentanții magazinului i-au răspuns fetei că se vor gândi foarte serios la această problemă.

Unde duce un biet hashtag

Pe rețelele sociale, hashtagul #wewantpockets, al unor entuziaste ale buzunarelor, s-a viralizat, accentuând și mai mult ideea… da… discriminatorie, sexistă, dacă vreți, a buzunarului: hainele bărbaților au o mulțime de buzunare, pe câtă vreme ale femeilor ori n-au, ori au ceva atât de mic, încât nu poate fi folosit.

O să spuneți, poate, că pateticul petic de cârpă își dă o importanță prea mare, însă să știți că atunci când două femei își complimentează outfitul, primitoarea complimentului ține să sublinieze cu entuziasm: „are și buzunare!”.

Orice este mai bun cu buzunare, iar designerii de modă (Prada, Louis Vuitton, Simone Rocha) au înțeles asta, astfel că, la defilările de anul ăsta, și-au pus modelele să meargă pe catwalk cu mâinile adânc înfipte în buzunare, ca să vadă că dorința femeilor e lege pentru ei.

Buzunarul ca semn de autonomie

Cine s-ar fi gândit că banalul buzunar poate fi considerat un criteriu discriminatoriu, și încă de secole?

„Buzunarele au devenit o parte simbolică și extrem de controversată a vestimentației masculine și feminine”, spune Caroline Stevenson, director de programe la Cultural and Historical Studies, University of the Arts London, citată de bbc.

„În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, femeile aveau un fel de buzunar”, spune Stevenson.

„Era vorba despre așa-numitele buzunare legate, care se prindeau în jurul corpului și se purtau sub fuste, care aveau o deschizătură pe lateral, prin care puteai să ajungi la ele”.

Buzunarele erau adesea bogat decorate și erau folosite pentru a păstra obiecte precum chei, bani, batiste și seturi de cusut, dar și valori precum ceasuri, cutii de tabac și sticluțe de parfum.

„Ele simbolizau un sentiment de autonomie”, spune Stevenson.

Lucruri cu care nu trebuie să-și bată capul femeile: proprietate, putere, intimitate

„Dar au dispărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, odată cu introducerea stilului Regency, când siluetele au devenit mult mai mulate”.

Odată cu dispariția buzunarelor, a dispărut și acea autonomie.

„Dacă, pentru că ești femeie, nu îți poți lua obiectele de valoare în spațiul public, devii mult mai vulnerabilă și dependentă de bărbați sau de servitori”, explică Stevenson.

Toate obiectele care ar fi putut intra în buzunare – bani, chei, bilețele – simbolizau lucruri care „nu trebuia” să preocupe femeile: proprietate, putere și intimitate.

Unele femei au început să poarte în schimb poșete mici. „Dar asta te făcea și mai vulnerabilă, pentru că însemna că nu îți puteai folosi cu adevărat mâinile”, adaugă Stevenson.

Două lucruri voiau sufragetele: drept de vot și buzunare

„Ideea de a-ți pune o mână în buzunar și a te rezema în spate te face să pari stăpână pe situație. Te face să pari cool fără efort” — a scris, nu de mult, Elizabeth Evitts Dickinson, jurnalistă americană, ea însăși un designer strălucit.

Lipsa buzunarelor la obiectele de îmbrăcăminte destinate femeilor era pe același nivel de frustrantă ca lipsa dreptului de vot. „Sufragetele care au ieșit în stradă nu au cerut doar drept de vot, ci și buzunare”, spune Stevenson.

În publicațiile vremii, sufragetele erau înfățișate cu mâinile băgate adânc în buzunare mari, asemenea bărbaților.

În psihologia hainelor, buzunarul vorbește despre putere

„E interesant că buzunarul a devenit unul dintre simbolurile prin care s-a contracarat dorința femeilor de independență și libertate”, spune Elizabeth Evitts Dickinson, autoarea unei noi biografii despre o femeie hotărâtă să rezolve problema buzunarelor: creatoarea de modă americană Claire McCardell.

În această lucrare, Dickinson scrie: „McCardell avea o convingere fundamentală: hainele trebuie să fie frumoase, practice și confortabile, și înțelegea că buzunarele înseamnă mai mult decât un loc unde să-ți pui lucruri.

Ea înțelegea psihologia hainelor, și că uneori pur și simplu ai nevoie să faci ceva cu mâinile tale. Ideea de a-ți pune o mână în buzunar și a te rezema te face să pari stăpână pe situație. Te face să pari cool fără efort. E o afirmație vizuală despre putere”.

Harper’s Bazaar a dedicat un număr întreg buzunarului

Pentru McCardell, haina femeii este o manifestare fizică a ideilor, identităților și dorințelor ei: „Buzunarele erau doar o parte dintr-un sistem pe care ea l-a pus în practică, gândind fiecare aspect al modului în care o femeie se îmbracă.

A gândit așa pentru că asta era ea: o femeie de carieră, necăsătorită până spre 40 de ani și care nu era nici foarte bogată”.

Legendara redactor-șef al revistei Harper’s Bazaar, Diana Vreeland, era atât de înnebunită după buzunare, încât le-a dedicat un număr întreg al revistei, asta în ciuda faptului că cei mai mulți bani din publicitate veneau de la gențile de mână.

Acest factor contează și astăzi.

Christian Dior: „Bărbații au buzunare ca să țină lucruri în ele, femeile – pentru decor”

„Industria modei are interesul ca femeile să poarte genți, așa că este logic să promoveze ideea că femeile ar trebui să își poarte lucrurile în ceva separat de hainele lor”, spune Stevenson.

La un moment dat, Vreeland i-a cerut lui McCardell să creeze o rochie pentru femeile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și așa a apărut rochia simplă, de tip wrap, cu un buzunar foarte mare.

Însă eforturile lui McCardell de a oferi femeilor o modă care să se potrivească vieților și ambițiilor lor au fost curând spulberate de o nouă figură a modei: Christian Dior, care a impus fustele ample cu talie strânsă, o siluetă ce complimenta ideea clasică a feminității.

„Bărbații au buzunare ca să țină lucruri în ele, femeile – pentru decor”, a spus Dior în 1954 și asta a rămas, pentru multă vreme, literă de lege.

De când bărbații au preluat puterea în modă, femeia a redevenit un obiect care poartă haine

„Ne-am îndepărtat de momentul în care femeile erau principalii creatori de haine”, spune Dickinson.

„Odată cu asta, ne îndepărtăm și de perspectiva femeii, iar moda redevine despre femeia ca obiect care poartă haine, și nu despre femeia ca persoană autonomă care se mișcă prin lume în lucruri care au sens pentru viața ei”.

Și mai e o perspectivă a buzunarului, iar aceea e moda de lux vs. fast-fashion.

Dacă în moda de lux, nu este totul despre practicitate și eficiență, în fast-fashion, producătorii vor să facă lucrurile cât mai ieftin, iar asta înseamnă fără textile în plus, fără detalii complicate, asta chiar dacă la moda masculină buzunarul e intrinsec.

„Dacă vreau o schimbare, trebuie să o fac singură”

Discriminarea pe bază de buzunar a devenit atât de frustrantă, încât femeile au hotărât să rezolve singure problema, iar Julie Sygiel și-a fondat propria linie de haine, intitulată simplu și firesc: The Pocket Project.

„Cred că ce mă supără este că, chiar și la siluete care ar putea acomoda ușor buzunare, nu le avem sau primim unele minuscule.

Sunt atât de multe ținute pentru femei care ar putea avea buzunare mari.

Am realizat în cele din urmă că, dacă vreau o schimbare, trebuie să o fac singură și să creez rochii pe care să vreau să le port, cu buzunare mari”, spune Sygiel.

Buzunarul, mai ales în mediul de lucru, este despre statut și putere

Sygiel a observat un lucru atât de evident, încât prea puțini au reușit să-l identifice: mediul de lucru.

„Când intri într-o sală de conferințe, ca femeie care poartă o geantă, e aproape ca și cum ai fi oaspete în acel spațiu.

În schimb, un bărbat care intră în încăpere și are toate lucrurile în buzunare se simte foarte relaxat. Acesta e domeniul lui. Îmi plac gențile.

Mă ajută să car multe lucruri. Dar în anumite situații, e mai puternic să nu am una cu mine”, observă ea, cum nu se poate mai bine.

Între timp, afacerea cu buzunare a lui Julie înflorește.

În același timp și în aceeași lume în care discriminarea pe bază de buzunar nu moare, ci doar „se transformă”.

Articolul Cum a devenit buzunarul o problemă sexistă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tribunalul București a decis joi ca fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, să rămână sub control judiciar.

Cererea lui de ridicare a măsurii a fost respinsă, iar decizia este definitivă, conform portalului instanțelor.

„În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) rap. la art. 205 Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin, împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 01.09.2025, în dosarul nr. 24185/299/2025/a1.2. În temeiul art. 275 alin. (2) C.pr.pen., obligă contestatorul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă.”, se arată în soluția instanței, cea finală.

Călin Georgescu este inculpat pentru mai multe infracțiuni considerate grave, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale și propagandă fascistă, rasistă sau legionară.

Pe 26 februarie, acesta a fost oprit în trafic, dus la Parchetul General și audiat timp de aproape cinci ore. Procurorii l-au acuzat de șase infracțiuni: instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații privind sursele de finanțare și declarațiile de avere, inițierea ori constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob, aderarea sau sprijinirea unei astfel de grupări, dar și promovarea în spațiul public a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război sau genocid.

Mai mult decât atât, în dosar apare și acuzația de constituire a unei organizații antisemite.

În urma audierilor, judecătorii au dispus ca Georgescu să fie plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Printre interdicțiile impuse s-a aflat și aceea de a publica pe rețele sociale mesaje de tip rasist, fascist, legionar, antisemit sau xenofob.

La acel moment, el declara că ancheta „îi aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii ’50”.

Ulterior, pe 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat încadrarea juridică a faptelor.

Procurorii au încadrat ulterior acuzațiile ca instigare în complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată, cu două acte materiale.

Articolul Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Hotărârea este definitivă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sub 1% dintre tinerii din România aleg să urmeze studii postuniversitare, potrivit datelor publice, analizate de Bucharest Business School (BBS), program de studii din cadrul Academiei de Științe Economice din București.

Multe dintre programele de MBA din marile capitale UE, ajung să coste 10.000 EUR, în timp ce la noi în țară, un MBA în afaceri costă 4.500 de euro / an în Timișoara sau 2.000 de euro pe an în București.

Interesul pentru studiile postuniversitare, în scădere

În România, datele pe cicluri de studii arată o creștere a numărului de studenți înscriși la programele de licență și masterat, în timp ce numărul celor care urmează studii doctorale și postuniversitare este în scădere.

În anul universitar 2023-2024, la programele postuniversitare au participat 3.061 de persoane, cu 415 mai puține decât în anul anterior. 76,2% au urmat programe de licență, 19,3% – programe de masterat, 3,9% – programe de doctorat, iar sub 1% programe de studii postuniversitare, arată datele Raportului privind starea învățământului superior în România. 

Accesul la educație este influențat și de statutul socio-economic al studenților și în unele cazuri și de lipsa mecanismelor de sprijin financiar – precum reducerile de taxe și bursele sociale – care pot fi soluții pentru a sprijini accesul echitabil la educație superioră.

România, codașă la numărul de absolvenți

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea absolvenților de studii superioare (licență, master și doctorat) raportată la populația generală. Situația este îngrijorătoare și în rândul tinerilor cu vârste între 24 și 34 de ani: doar 23-26% au finalizat studii superioare, față de o medie europeană de 40-43%, arată Raport de diagnostic al educației și cercetării din România.

Costurile ridicate ale programelor MBA din alte țări europene, care ajung și la zeci de mii de euro, și dificultățile logistice legate de transport i-au descurajat adesea pe profesioniștii români să urmeze astfel de studii, arată BBS.

Programele postuniversitare atrag un procent infim din populație, doar 0,6%. Așadar, tot mai puțini tineri din România aleg să urmeze studii avansate, cu toate că ei câștigă calificare și experiență în domeniul în care activează.

Cele mai recente date arată că 5,7% dintre absolvenții de învățământ terțiar din România au obținut diploma în străinătate în 2022. Dintre cei care au studiat în România, doar 1% au mers în străinătate pentru o perioadă scurtă pe parcursul studiilor, comparativ cu media Uniunii Europene de 6,7%, potrivit Education and Training Monitor 2024.

Articolul Sub 1% din tineri urmează studii postuniversitare, deși facultatea este mai ieftină față de media țărilor UE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Criza regională generată de conflictul din Gaza atinge un nou punct critic, după ce premierul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a acuzat direct Israelul că a compromis negocierile pentru eliberarea ostaticilor prin atacul recent lansat asupra unor lideri Hamas aflați în Doha.

„Cred că ceea ce a făcut Netanyahu ieri a ucis orice speranță pentru acei ostatici”, a declarat oficialul qatarez într-un interviu acordat CNN, difuzat miercuri seara, citat de AP News.

Netanyahu să fie „tras la răspundere”

În aceeași intervenție, el a descris atacul drept un act de „teroare de stat” și a avertizat că premierul israelian a subminat „orice șansă de pace”. Totodată, a cerut ca Netanyahu să fie „tras la răspundere”, acuzându-l că a încălcat „toate legile internaționale”.

Qatarul, alături de Egipt, a jucat un rol crucial în medierea negocierilor dintre Israel și Hamas de la începutul războiului din Gaza, în special privind eliberarea celor aproximativ 48 de ostatici care se află încă în enclavă, dintre care se crede că doar 20 mai sunt în viață.

Medierea, întreruptă de atacul israelian

Șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani s-a întâlnit luni cu negociatorul-șef al Hamas, Khalil al-Hayya, pentru a discuta propunerea de armistițiu și schimb de ostatici, sprijinită de Statele Unite. Răspunsul oficial al Hamas era așteptat la o nouă întâlnire programată pentru marți seara, potrivit CNN.

Cu doar câteva ore înainte, însă, avioanele israeliene au lovit o clădire rezidențială din Doha, provocând moartea a cinci membri Hamas și a unui ofițer qatarez de securitate. Potrivit Hamas, cei cinci erau membri de rang inferior ai organizației, inclusiv fiul liderului Khalil al-Hayya.

„Mă întâlneam cu una dintre familiile ostaticilor în dimineața atacului”, a dezvăluit premierul Qatarului. „Ei își pun toată speranța în această mediere. Nu au altă opțiune”.

Solidaritate regională față de Qatar

Atacul din Doha a fost perceput ca o încălcare gravă a suveranității Qatarului, stat care găzduiește conducerea politică a Hamas la cererea indirectă a SUA, în ideea de a facilita negocieri între părți.

Acțiunea militară a declanșat reacții diplomatice în lanț în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat că vor bloca participarea companiilor israeliene la Salonul Aeronautic din Dubai, programat în noiembrie, gest simbolic, dar cu greutate, având în vedere că relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite abia în 2020.

Pakistanul și alte state arabe și-au exprimat solidaritatea cu Qatar, iar un summit arabo-islamic este programat la Doha săptămâna viitoare pentru a discuta implicațiile atacului.

Premierul israelian răspunde cu amenințări

Deși biroul premierului israelian nu a comentat direct acuzațiile Qatarului, Benjamin Netanyahu a continuat să apere atacurile și a transmis un avertisment dur: „Le spun Qatarului și tuturor națiunilor care adăpostesc teroriști: fie îi expulzați, fie îi aduceți în fața justiției. Pentru că, dacă nu o faceți, o vom face noi”, a declarat liderul israelian, la o zi după ce președintele SUA Donald Trump a încercat să calmeze tensiunile dintre aliați.

Articolul Qatar denunță atacul Israelului asupra Hamas în Doha: „Netanyahu a ucis orice speranță pentru ostatici” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat joi câștig de cauză Austriei în recursul depus împotriva unei decizii anterioare a Comisiei Europene, care aprobase ajutorul de stat acordat de Ungaria pentru extinderea centralei nucleare de la Paks.

Compania de stat rusă Rosatom ar urma să instaleze două noi reactoare la centrala Paks, situată la sud de Budapesta, singura centrală nucleară a Ungariei, care asigură jumătate din necesarul de electricitate al țării.

Ungaria a încheiat în 2014 un acord cu Rusia, care includea și un împrumut rusesc de 10 miliarde de euro, însă lucrările au fost amânate din cauza problemelor de autorizare și a pandemiei de Covid-19.

Austria a depus plângerea în 2018.

Instanța a declarat într-un comunicat că anulează decizia Comisiei de a aproba proiectul, deoarece executivul european ar fi trebuit să verifice dacă atribuirea contractului unei „întreprinderi rusești” respecta normele UE privind achizițiile publice.

Decizia Comisiei „nu a fost suficient motivată”, a precizat CJUE, întrucât nu era clar de ce Ungaria a atribuit contractul Rusiei fără o licitație publică.

Cele patru reactoare actuale ale centralei, construite cu tehnologie sovietică în anii 1980, urmează să fie scoase treptat din uz începând cu 2032.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, care are o relație apropiată cu Vladimir Putin, insistă că Budapesta trebuie să continue cooperarea cu Kremlinul pentru a-și asigura securitatea energetică, chiar și în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Anul trecut, parlamentul ungar a adoptat o lege care permite creșterea valorii contractului, estimat la 12,5 miliarde de euro, pentru a preveni noi întârzieri.

Ministrul ungar pentru Afaceri Europene, Janos Boka, a declarat joi că hotărârea CJUE nu „împiedică” Ungaria să continue extinderea.

Articolul Lovitură pentru Ungaria. Curtea de Justiție a UE anulează aprobarea pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, proiect realizat împreună cu Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al companiei, decizia Consiliului de Administrație urmărește să asigure continuitatea operațională și stabilitatea companiei, menținând activitatea de producere a energiei termice și electrice esențială pentru consumatorii din București și pentru Sistemul Energetic Național.

Mihai Volf are o experiență solidă de peste 37 de ani în cadrul companiei, fiind responsabil pentru managementul juridic și conformitatea operațională a ELCEN, potrivit companiei.

„Prioritatea noastră este menținerea stabilității companiei, asigurarea serviciilor esențiale și transparența în administrarea activității ELCEN. Avem încredere că experiența și profesionalismul domnului Mihai Volf vor permite companiei să traverseze această perioadă în siguranță”, a transmis Consiliul de Administrație al ELCEN.

Procurorii DNA au dispus punerea sub control judiciar pentru 60 de zile a directorului general al ELCEN, Claudiu-Ionuț Crețu-Sârbu, și a directorului comercial, Cristian-Andrei-Cornel Zamfiroi, acuzați de luare de mită și complicitate la luare de mită.

Articolul ELCEN anunță numirea unui director general interimar, după ce fostul șef a fost plasat sub control judiciar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Producția de colagen atinge apogeul în jurul vârstei de 18-25 de ani, după care scade progresiv, cu aproximativ 1% pe an. Această reducere, accentuată în special după 30-35 de ani și în timpul menopauzei, duce la apariția ridurilor, la pierderea fermității și la o piele mai uscată și lipsită de strălucire.

Motivul este biologic: pe măsură ce corpul îmbătrânește, își prioritizează resursele energetice pentru susținerea funcțiilor vitale — cum ar fi buna funcționare a inimii, ficatului sau creierului. Pielea, fiind considerată un organ extern, nu mai este „în topul listei”. Astfel, fără un aport constant de nutrienți și susținere externă, ea își pierde din fermitate, apar ridurile, iar tenul capătă un aspect obosit.

Tocmai de aceea, este important să intervenim în mod proactiv. Prin alimentație echilibrată, suplimente potrivite și o rutină de îngrijire adaptată, putem stimula producția naturală de colagen pentru piele și contribui la menținerea unui aspect tânăr și sănătos al pielii, chiar și pe măsură ce anii trec.

Arsenalul pentru stimularea colagenului cuprinde:

1. Alimente – furnizează nutrienții fundamentali pentru sinteza de colagen;
2. Suplimente alimentare – permit administrarea directă de peptide de colagen și nutrienți în cantități eficiente;
3. Produse cosmetice și dermato-cosmetice – acționează local, la nivelul pielii, și stimulează fibroblastele pentru a produce colagen; protejează și îngrijesc dermul.

Următoarele secțiuni vor explora în detaliu fiecare categorie, explicând cum contribuie, ce ingrediente folosim, cum alegem produse de calitate și la ce rezultate ne putem aștepta pe termen scurt și lung.

1. Alimente – Baza naturală a sintezei de colagen

1.1 Proteine complete – sursa aminoacizilor esențiali

Colagenul este format din mii de aminoacizi asamblați sub formă de triplu helix de proteine. Principalii aminoacizi – glicină, prolină, hidroxi‑prolină – trebuie furnizați prin alimentație. Carnea slabă de pasăre (piept de pui, curcan), peștele (somon, ton) și ouăle (regiunea albușului și gălbenușului) sunt surse excelente.

1.2 Vitamina C –  un factor vital

Vitamina C („acid ascorbic”) este crucială pentru două enzime implicate în formarea helixului triplu de colagen – prolilhidroxilază și lizilhidroxilază. Aproximativ 90 mg/zi sunt necesare pentru un adult, ușor mai mult pentru persoane active sau fumătoare. O poți obține din citrice, ardei, broccoli, căpșuni, kiwi.

1.3 Minerale – zinc și cupru

Aceste oligoelemente sunt coenzime ale proceselor enzimatice ce protejează și rețin structura colagenului. Găsite în carnea roșie slabă, fructe oleaginoase (nuci de caju, migdale), semințe (dovleac, susan).

1.4 Antioxidanți – protejarea colagenului existent

Radicalii liberi degradează colagenul. Legumele bogate în antioxidanți (spanac, kale, afine, ceai verde) suprimă inflamația și fotoîmbătrânirea, conservând structura proteinelor dermice.

Suplimente – semnale concentrate pentru sinteză

Chiar și o dietă echilibrată poate să nu fie de ajuns, având în vedere provocările vieții urbane, menopauza și stresul oxidativ. Suplimentele oferă doze standardizate și biodisponibile pentru colagen și nutrienții aferenți.

Forme de colagen pe piață

• Colagen hidrolizat / peptide: molecule cu lanț scurt (2–5 kDa), absorbție rapidă prin intestin.
• Colagen din sursă marină – bogat în tip I, eficient anticelulită și fermitate; sursă alternativă pentru vegetarieni.
• Colagen bovin – tip I și III, eficient pentru piele și articulații.

Doze recomandate și durată

• Colagen hidrolizat: 2,5–10 g/zi timp de 8–12 săptămâni pentru fermitate și elasticitate crescută.
• Colagen tip II (pentru un spectru mai larg, inclus cartilaje): 40 mg/zi e suficient.
• Nutrienți asociați:
  • Vitamina C – 500–1.000 mg/zi;
  • Acid hialuronic – 50–200 mg/zi;
  • Zinc – 8–15 mg/zi;
  • Cupru – 0,9–2 mg/zi.

Forme de administrare

• Pulbere – se poate adăuga în smoothie, iaurt sau ceai;
• Capsule / tablete – convenabile, dar pot avea absorbție redusă;
• Băuturi funcționale – colagen dizolvat + vitamine, o variantă „ready to drink”.

Efecte secundare și precauții

• Digestie accelerată (balonare, reacții diareice).
• Alergii – evident în cazul surselor marine, ouă, pește.
• Fosfați – unele suplimente conțin fosfați pentru stabilizare; persoanele cu probleme renale ar fi bine să leevite.
• Consultă medicul înainte de administrare în sarcină, afecțiuni autoimune, diabet, medicație anticoagulantă.

Criterii de selecție

• Certificări GMP, GMP, NSF, testări pentru metale grele.
• Transparență – sursă clară (marină, bovină), doză exactă.
• Biodisponibilitate – extracte în peptide

Produse cosmetice și dermato-cosmetice – stimulare locală la nivelul pielii

Mecanism de acțiune

Produsele cosmetice incluse sub formă de creme, serumuri sau loțiuni pot stimula fibroblastele la nivel dermic prin ingrediente active:

• Penetrarea epidermică – molecule mici traversează mai eficient;
• Contact direct cu fibroblastele – stimulează sinteza colagenului și elastinei;
• Protecție anti‑oxidativă – protejează structura colagenului existent;
• Hidratare – oferită de acidul hialuronic și lipide, creând mediu optim pentru sinteză.

O rutină de aplicare obișnuită include dimineața:

1. Curățare blândă (gel/ulei fără SLS);
2. Tonifiere (opțional);
3. Serum activ (vitamina C, peptide, retinol);
4. Cremă cu peptide pro-colagen și hidratare (acid hialuronic);
5. Protecție solară SPF 30+.

Seara: curățare → tonifiere → serum retinol/peptidic → cremă nutritivă cu peptide pro-colagen.

Consistența și durata – se recomandă minim 12 săptămâni pentru sinteză vizibilă.

Ingrediente-cheie contra îmbătrânirii

1. Retinol – secretul anti‑îmbătrânire

• Derivat de vitamina A; promovează regenerarea celulelor epidermice;
• Stimulează fibroblastele;
• Reduce fotoîmbătrânirea;
• Uniformizează pigmentarea.

Precauții:

• A se introduce treptat (1–3 ori/săptămână);
• Dimineața – protecție solară obligatorie;
• Iritare potențială pe piele sensibilă – fă testul spot.

Exemplu de produs: Collagen Specialist 16 Cremă pentru îngrijirea zonei ochilor – potrivită pentru ten sensibil, cu efect calmant și potențat de peptide, corectează cele 16 semne ale îmbătrânirii pielii din jurul ochilor.

Peptide – mesagerii colagenului

• Semnalează fibroblastelor să crească producția de colagen și elastină;
• Reduc liniile fine și conferă volum;
• Exemple: Matrixyl 3000, Argireline, Copper Tripeptide.

Exemplu de produs: Vichy Liftactiv Collagen Specialist 16 Cremă de noapte – nutritivă, potrivită regenerării pe timpul nopții.

Acid hialuronic – hidratare intensivă

• Molecule de diferite mase – suprafață și derm;
• Oferă pielii un aspect mai plin, netezește imediat;
• Susține mediul fibroblastic.

Exemplu produs: Vichy Liftactiv Cremă H.A. antirid și fermitate – combină acid hialuronic pur cu vitamina C, hidratând stratul superficial și dermul.

Vitamina C și alți antioxidanți

• Antioxidant puternic; stimulează sinteza de colagen; protejează de oxidare și poluare; luminează tenul.
• Extracte de plante: ceai verde, resveratrol, niacinamide – reduc inflamația, protecție suplimentară proteinelor dermice.

Cum alegi o cremă cu retinol și peptide pro-colagen

Pentru un impuls anti-îmbătrânire blând, dar cu rezultate:

1. Verifică concentrații – retinol între 0,1–1 %, peptide Matrixyl 2–5 %;
2. Textură adaptată tipului de piele;
3. Ambalaj protector (opac, pompă cu aer);
4. Ingredientele trebuie listate în primii 5;
5. Reputația brandului – transparență, testări, recenzii;
6. Consultă dermatologul dacă ai piele sensibilă, uscată, predispusă la pete pigmentare.

Sinergie între alimentație, suplimente și cosmetice sau dermato-cosmetice – rețeta succesului

Pentru a susține colagenul optim:

• Alimentație: carne, pește, ouă, fructe, legume – proteine, vitamina C, antioxidanți
• Suplimente: colagen hidrolizat, acid hialuronic, vitamina C, zinc, cupru – dozaj standardizat
• Cosmetice: Retinol + Colagen + Peptide + Acid hialuronic + SPF

Această abordare combinată:

• Oferă semnale sistemice (suplimente) și locale (cosmetice);
• Oferă protecție anti‑radicali și hidratare intensă;
• Permite regenerarea celulară și structuri proteice nete.

Eficient pe termen scurt (4–6 săptămâni – hidratare si ton) și lung (3–4 luni – fermitate, estompare vizibilă a ridurilor).

Ce rezultate sunt realiste și când?

După 4–6 săptămâni:

• Piele mai hidratată, tonifiată, mai luminoasă;
• Volum ușor recâștigat;
• Liniile fine se atenuază.

După 3–4 luni:

• Ridurile medii se diminuează;
• Fermitate crescută;
• Textura se îmbunătățește;
• Tenul apare mai uniform și mai proaspăt.

Spre 6–12 luni de rutină:

• Reînnoire continuă a dermului;
• Protecție eficientă a structurii colagenului;
• “Smart aging” – îmbătrânire grațioasă și armonioasă.

Obținerea acestor rezultate e probabilă, nu garantată – depinde de genetică, stil de viață, expunere UV și consecvență în aplicare.

Concluzie

Colagenul nu este doar o proteină – este un sistem pe care îl putem susține activ, prin alimentație, suplimente și cosmetice corect integrate. O strategie inteligentă:

• Alimente – furnizează baza, aminoacizii esențiali;
• Suplimente – acțiune concentrată, biodisponibilă;
• Produse cosmetice și dermato-cosmetice – acțiune la suprafață cu ingrediente dovedite pentru stimularea colagenului (retinol, peptide, acid hialuronic, vitamina C, antioxidanți).

Pentru sinergie reală:

1. Alege creme cu retinol și peptide pro-colagen pentru regenerare intensivă;
2. Folosește peptide pentru a activa procesul de sinteză;
3. Folosește acid hialuronic pentru hidratare și volum;
4. Protejează zilnic cu vitamina C + SPF.

Această abordare proactivă permite regenerarea continuă, reducerea ridurilor și a semnelor de îmbătrânire, creșterea fermității și îmbunătățirea luminozității, oferind pielii un aspect tânăr. Fii consecvent(ă), adaptează rutina tipului tău de piele, alege produse testate. Astfel, vei construi o fundație durabilă pentru pielea ta, mai netedă, mai rezistentă la trecerea timpului, cu un aspect tânăr și lumin

Articolul Ce produse stimulează producția de colagen în piele? (P) apare prima dată în Mediafax.