Mediafax

„Legea marțială este acum în vigoare” în șapte districte din provincia Chanthaburi și încă un district din provincia Trat, potrivit declarațiilor date de Comandantul de Apărărare a Frontierelor, Apichart Sapprasert.

Declarația a fost dată pentru protejarea suveranității, integritatea teritorială, dar și viețile și proprietățile cetățenilor tailandezi, potrivit Euronews. 

Vineri, potrivit autorităților thailandeze, 16 persoane au fost ucise și 150.000 au fost evacuate din zona de graniță.

Tensiunile dintre Cambodgia și Thailanda s-au intensificat în ultimele luni pe fondul disputelor teritoriale asupra unor vestigii protejate aflate pe o suprafață de 800 de kilometri de graniță, care au rămas nemarcate de coloniștii francezi. Practic, ambele țări duc o dispută militară legate de templele istorice, râvnite atât de Cambodgia, cât și de Thailanda.

Conflictul propriu-zis a izbucnit miercuri, când miercuri, când o explozie cauzată de o mină terestră a rănit cinci soldați din armata thailandeză.  În urma exploziei, unul dintre aceștia și-a pierdut un picior.

Ulterior joi dimineață, soldații cambodgieni au deschis focul în zone templului Ta Moan Thom. Ca răspuns, Thailanda a rechemat ambasadorul din Cambodgia și a închis granițele cu țara vecină, urmând întețirea tensiunilor militare, iar relațiile diplomatice dintre cele două țări s-au deteriorat.

Totuși, China și SUA, care sunt parteneri strageici cu ambele țări, au cerut aplanarea conflictului, potrivit CNN.  

Prim-ministrul cambodgian Hun Manet a afirmat că Thailanda s-a retras din acordul de încetare a focului propus de șeful Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), pe care Cambodgia l-a acceptat joi seara.

Ministerul Afacerilor Externe al Thailandei a precizat vineri, într-un comunicat, că mulțumește premierului malaysian „pentru oferta de încetare a focului, cu care Thailanda este de acord, în principiu, și pe care o va lua în considerare. Totuși, pe parcursul zilei, forțele cambodgiene au continuat atacurile indiscriminate asupra teritoriului thailandez”, se arată în document.

Ce șanse au fiecare dintre țări în cazul intensificării tensiunilor?

Față de Cambodgia, Thailanda are o putere economică, cu um PIB de 10 ori mai mare decât Cambodgia. În politicile din Asia, armata thailandeză are o influență vastă, mai ales pentru că țara este dominată de o clasă conservatoare, formată din armată, monarhie și elite influente, potrivit unei analize realizate de CNN. 

Thailanda este țară aliată SUA încă din 1954, de la semnarea Pactului Manila și este considerată un aliat major non-NATO al Statelor Unite, având beneficii speciale, dar și acces la sprijinul militar dat de SUA.

În ultimii zece ani, țara a dezvoltat relații diplomatice apropiate cu China, abordând o strategie diplomatică mai neutră.

Totuși, pentru că și-a dorit un sprijin militar mai amplu, Thailanda a dezvoltat relații apropiate care au dus la spirijin militar din partea unor țări precum Israel, Rusia, Coreea de Sud, Italia și Suedia, potrivit raportului „Blanța Militară”, realizat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

Cambodgia, relații deosebit de strânse cu China

În comparație cu Thailanda, armata Cambodgiană a fost înființată mai târziu, în 1933, după ce forțele armate comuniste cu alte două armate ale rezistenței non-comuniste.

„Cele mai importante legături internaționale ale Cambodgiei în domeniul apărării sunt cu China și Vietnam. În ciuda dependenței tradiționale de Rusia în ceea ce privește echipamentele de apărare, China a devenit un furnizor cheie”, potrivit studiului realizat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

Beijingul a dezvoltat chiar și o bază navală în Cambodgia, situată în Golful Thailandei, care ar putea găzdui portavioaneale Chinei, potrivit analiștilor internaționali.

De asemenea, Cambodgia și China au relizat exerciții militare în mai, sesiuni de antrenament care au fost prezentate ca fiind cele mai vaste exerciții militare din istorie, incluzând chiar și scenarii de antrenament cu foc în timp real, care includ pompierii care sting incendii pornite în mediu controlat.

Potrivit unui raport publicat în februarie pe site-ul armatei din China, relațiile diplomatice dintre cele două țări ar putea deveni chiar mai strânse.

În luna februarie, purtătorul de cuvânt al Apărării din China a dat de înțeles relațiile sunt deja foarte strânse. „China și Cambodgia sunt prieteni de nădejde care… se susțin reciproc întotdeauna. Cele două armate se bucură de relații indestructibile și de o frăție solidă”, a precizat colonelul în rezervă Wu Qian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din China.

Totuși, în prezent, potrivit raportului, Cambodgia nu are în prezent capacitatea de a proiecta și fabrica echipamente militare moderne.

Totuși, deși Thailanda se bucură de forțe militare atât numerice, cât și calitative bine dezvoltate, Cambodgia are un avantaj în favoarea sa – terenul de lângă granița disputată.

„Terenul favorizează accesul din teritoriul cambodgian către zona disputată”, a precizat pentru CNN analistul militar Carl Schuster, fost director de operațiuni al Centrului Comun de Informații din Comandamentul Pacificului din SUA.

Armata cambodgiană se bazează pe mine terestre și capcane explozive amplasate în zona disputată, în timp ce armata thailandeză folosește arme de foc cu rază lungă de acțiune, dar și apărare aeriană.

Articolul Thailanda declară lege marțială în mai multe regiuni. Care sunt șansele fiecărei țări în cazul intensificării tensiunilor? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bruxelles-ul a precizat, într-un comunicat, că aceste discuții vor colecta opiniile partenerilor sociali referitoare la o posibilă inițiativă la nivelul UE, menită să reducă riscurile culturii de muncă „mereu conectat” și să asigure o telemuncă „echitabilă și de calitate”, scrie EFE.

De asemenea, partenerii sociali sunt invitați să transmită puncte de vedere privind securitatea și sănătatea în muncă.

În mod specific, Comisia le cere să își exprime opinia în legătură cu dreptul la deconectare al lucrătorilor, precum și asupra unor aspecte legate de telemunca echitabilă, cum ar fi nediscriminarea, accesul la echipamente, protecția datelor și supravegherea.

Bruxelles-ul intră astfel în a doua etapă a consultărilor cu partenerii sociali, după ce prima fază a avut loc între aprilie și iunie 2024. Partenerii sociali au termen până la 6 octombrie pentru a trimite răspunsurile. Ulterior, aceștia pot decide să inițieze negocieri între ei.

Alternativ, Comisia Europeană va analiza răspunsurile și va lua în considerare o posibilă acțiune la nivelul UE, „cu respectarea deplină a competențelor naționale”, a precizat CE.

Creșterea telemuncii în UE

Executivul comunitar a remarcat că telemunca s-a dublat în Uniunea Europeană din 2019 încoace, iar unul din cinci europeni (20,3%) lucra de acasă, cel puțin parțial, în 2024.

„Instrumentele digitale oferă lucrătorilor și angajatorilor mai multă flexibilitate în organizarea muncii, permițând mai multă autonomie și forme inovatoare de lucru. O flexibilitate mai mare poate contribui și la o mai bună conciliere între viața profesională și cea personală”, a subliniat Comisia.

Totuși, a adăugat aceasta, instrumentele digitale „au contribuit și la o cultură de muncă ‘mereu conectat’, în care lucrul la orice oră poate deveni o așteptare.”

„Aceasta a condus la o cerere tot mai mare pentru dreptul la deconectare și pentru garanții care să asigure că digitalizarea nu slăbește drepturile lucrătorilor”, a mai transmis Bruxelles-ul.

Vicepreședinta CE responsabilă de Ocuparea Forței de Muncă, Roxana Minzatu, a subliniat că tehnologiile digitale au transformat profund modul de lucru, cu o creștere „semnificativă” a numărului de persoane care lucrează de la distanță.

„Pentru a garanta condiții echitabile pentru telemuncă și pentru a proteja drepturile lucrătorilor, inclusiv dreptul la deconectare, dialogul social este esențial”, a concluzionat ea.

Articolul Telemuncă fără abuzuri? Comisia Europeană cere opinii despre protejarea lucrătorilor digitali apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost publicat pe Facebook.

„Urmează o discuție crucială între președintele Trump și președinta Ursula von der Leyen. Se vorbește tot mai des despre un posibil acord între SUA și UE care ar include tarife vamale de 15% pentru produsele europene. Avertizez că, fără beneficii clare pentru Europa în domenii-cheie – cum ar fi apărarea, energia sau zona de reglementare – este puțin probabil ca măsura să fie una care să ajute mediul economic din UE dar consecințele neajungerii la un acord ar fi probabil mult mai mari și ar afecta fluxurile comerciale și securitatea noastră”, a scris Negrescu pe rețeaua de socializare.

El a criticat lipa de reacție a oficialilor români.

„România, din păcate, nu și-a exprimat încă o poziție oficială. Este esențial ca țara noastră să aibă o voce activă în aceste negocieri, întrucât suntem direct afectați de deciziile privind comerțul transatlantic. Nu putem lăsa alte capitale să decidă în locul nostru. Politica externă nu este un joc de PR, ci necesită o abordare strategică și coerență”, a precizat Victor Negrescu.

Articolul Victor Negrescu, despre negocierile SUA-UE: România, din păcate, nu și-a exprimat încă o poziție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii din domeniul sanitar spun că atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cele mai multe persoane au fost ucise de focuri de armă în timp ce așteptau camioane cu provizii în apropierea punctului de trecere Zikim cu Israel, au anunțat reprezentanții spitalului Shifa, unde au fost duse cadavrele, potrivit AP.

Armata israeliană nu a comentat acuzațiile.

Atacurile au avut loc în contextul în care discuțiile de încetare a focului dintre Israel și Hamas au intrat în impas. Joi, SUA și Israel și-au rechemat echipele de negociere.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că guvernul său ia în considerare „opțiuni alternative” la discuțiile de încetare a focului cu Hamas.

Tot vineri, un oficial Hamas a spus că negocierile s-ar putea relua săptămâna viitoare și a descris rechemarea delegațiilor ca o tactică de presiune.

Articolul Cel puțin 25 de persoane au murit în ultimele 24 de ore în Gaza în urma atacurilor aeriene și terestre apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat despre dezvăluirile care îl vizează pe vicepremierul Dragoş Anastasiu, Nicușor Dan a afirmat că situația creată „e o problemă mare”.

„E o problemă mare, e o problemă mare. Atât”, a comentat Nicușor Dan, întrebat cum comentează situația lui Dragoș Anastasiu.

Reacția președintelui vine la o zi după ce în timpul unei conferințe de presă cu omologul austriac, el a declarat că nu este la curent cu această informație. „Lăsaţi-mă să mă informez, că e prima oară când aud de la dumneavoastră”, a fost răspunsul acordat jurnaliștilor.

Totodată, șeful statului a mai spus și faptul că nu a avut până acum o discuție cu premierul Ilie Bolojan pe acest subiect.

O companie a lui Dragoș Anastasiu a mituit vreme de 8 ani cu 150.000 de euro un funcționar ANAF. Anastasiu a mărturisit că a perceput propunerea ca un șantaj, dar și ca o formă de protecție pentru afacerile sale, temându-se că refuzul ar duce la anchete penale și insolvență.

După dezvăluirile din presă, Anastasiu a venit și cu o reacție, spunând că în dosar, el a avut calitatea de martor. „Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj juridic. Au fost implicate și alte societăți comerciale în aceeași situație, iar eu nu am avut niciodată nicio condamnare penală”, a conchis acesta.

Articolul Prima reacție a lui Nicușor Dan în cazul scandalului Dragoș Anastasiu: „E o problemă mare” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Însă fluxul de finanțare sub administrația Trump este acum pus sub semnul întrebării, spun grupurile pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din toată țara, ceea ce le afectează starea de spirit, având în vedere că sâmbătă se împlinesc 35 de ani de la adoptarea legii istorice privind americanii cu dizabilități. Fondurile federale finanțează o mare parte din activitatea lor, inclusiv ajutorul acordat persoanelor care solicită servicii finanțate de guvern și procesele care împing acum Iowa și Texas către servicii comunitare mai bune.

Documentele care prezintă propunerile bugetare ale președintelui Donald Trump arată că acestea ar elimina fondurile alocate pentru trei subvenții acordate centrelor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și ar reduce finanțarea pentru a patra. Prima discuție a Congresului pe această temă, în cadrul Comitetului Senatului pentru Alocări Bugetare, este programată pentru joi, dar centrele se tem că vor pierde peste 60% din fondurile federale.

Amenințarea reducerilor vine în contextul în care grupurile se așteaptă la o cerere mai mare de ajutor, după ce legea republicană privind impozitele și bugetul a complicat acoperirea medicală Medicaid cu o nouă cerință de raportare a activității.

Aspectul sensibil al momentului

Există, de asemenea, și aspectul sensibil al momentului: anul acesta se împlinesc 50 de ani de la adoptarea unei alte legi federale care a creat rețeaua de grupuri statale pentru protecția persoanelor cu dizabilități, iar propunerile lui Trump reprezintă cele mai mari reduceri potențiale din acea jumătate de secol, au afirmat susținătorii. Grupurile sunt autorizate să efectueze vizite neanunțate la căminele colective și să intervieveze rezidenții în particular.

„Vor fi foarte multe persoane cu dizabilități care vor avea de suferit”, a declarat Jensen, actualul președinte al consiliului consultativ din Colorado pentru finanțarea federală a eforturilor de protejare a persoanelor cu boli mintale. Ea se teme că persoanele cu dizabilități nu vor mai avea „niciun sprijin” pentru a lupta împotriva discriminării în materie de locuințe sau pentru a solicita servicii la școală sau acomodări la locul de muncă.

Economiile potențiale din buget reprezintă o reducere nesemnificativă din fiecare cent din impozitul federal. Grupurile primesc puțin sub 180 de milioane de dolari pe an, față de 1,8 trilioane de dolari în cheltuieli discreționare.

Articolul SUA: Grupurile care luptă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități ar putea avea fondurile reduse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ungaria nu a acționat cu bună credință”

Camera pentru chestiuni preliminare a concluzionat că Ungaria a ignorat cu bună știință cererile repetate de consultare din partea Secretariatului Curții și nu a oferit niciun argument juridic valid pentru a-și justifica inacțiunea în timpul vizitei premierului israelian, aflat sub urmărire din noiembrie 2024, informează EFE.

„Obligația de cooperare era suficient de clară pentru Ungaria; neexecutarea mandatului subminează grav capacitatea Curții de a-și îndeplini mandatul; Ungaria nu a făcut niciun efort pentru a informa în timp util Curtea cu privire la presupusele dificultăți juridice sau alte obstacole legate de executarea mandatului”, se arată în decizia CPI.

Curtea: „Ungaria a refuzat în mod unilateral cooperarea”

În acest context, Curtea a declarat că „Ungaria și-a încălcat obligațiile în temeiul Statutului de la Roma prin refuzul de a executa solicitarea de arestare provizorie a lui Netanyahu în timpul vizitei acestuia între 3 și 6 aprilie”, și că „nu a inițiat niciun contact cu Curtea înainte sau în timpul vizitei, preferând să rețină în mod unilateral cooperarea”.

Refuzul Ungariei de a executa mandatul „a împiedicat Curtea să își exercite o funcție esențială: aceea de a asigura prezența suspectului în fața justiției internaționale”.

În consecință, CPI a decis să trimită cazul în atenția Adunării Statelor Părți – organismul legislativ format din țările semnatare ale Statutului de la Roma – pentru a evalua ce consecințe ar trebui să suporte Ungaria.

Mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu

CPI a emis în noiembrie 2024 mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război și crime împotriva umanității, cum ar fi folosirea foametei ca armă de război, atacuri deliberate asupra populației civile, crime, persecuții și alte acte inumane, comise începând cu octombrie 2023.

Deși Curtea contactase autoritățile ungare înaintea vizitei lui Netanyahu, guvernul condus de Viktor Orbán nu a răspuns și nici nu a oferit explicații, permițând accesul și plecarea liderului israelian fără nicio acțiune legală.

Orbán, aliat apropiat al lui Netanyahu, a catalogat la vremea respectivă mandatul de arestare drept „obraznic și cinic” și a susținut că tribunalul „nu are dreptul” să îl judece pe premierul israelian, pe motiv că Israelul acționează în legitimă apărare împotriva atacurilor Hamas.

Argumentele Ungariei respinse de Curte

Ungaria a invocat faptul că legislația sa internă nu îi permitea executarea mandatului, deoarece Netanyahu este șef de stat străin și beneficiază de imunitate. De asemenea, a susținut că nu a transpus complet Statutul de la Roma în legislația națională.

CPI a respins toate aceste justificări, subliniind că „era responsabilitatea Ungariei să se asigure că o astfel de legislație este în vigoare”. Curtea a reamintit că niciun stat parte nu poate folosi dreptul intern pentru a evita obligațiile internaționale și că invocarea unor obstacole legale după fapte nu exonerează de responsabilitate.

Ieșirea Ungariei din CPI – fără efect până în 2026

De asemenea, Curtea a subliniat că Ungaria rămâne membră a CPI până la 2 iunie 2026, data la care va deveni efectivă decizia sa de retragere, anunțată în aprilie. Până atunci, Budapesta este obligată să coopereze cu tribunalul.

Trimiterea cazului în fața Adunării Statelor Părți urmărește să creeze un precedent și să protejeze integritatea sistemului internațional de justiție. Într-un caz similar, în octombrie 2023, CPI a denunțat Mongolia pentru nerespectarea mandatului de arestare emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin.

Ungaria, primul stat UE care părăsește CPI

Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Orbán, însă nu a inclus prevederile acestuia în codul penal. În februarie 2025, Budapesta anunțase deja că va reevalua cooperarea cu CPI, după ce fostul președinte american Donald Trump anunțase sancțiuni împotriva instanței internaționale.

Prin decizia de retragere din CPI, Ungaria devine primul stat membru al Uniunii Europene care inițiază formal ieșirea din instanța internațională, un nou semnal al îndepărtării sale față de consensul european.

Articolul Curtea Penală Internațională acuză Ungaria că nu l-a arestat pe Netanyahu, deși exista un mandat internațional apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pâinea declanșează eliberarea de dopamină – „hormonul fericirii” –, ceea ce are sens dintr-o perspectivă evolutivă: alimentele bogate în energie ne atrag. Dar aceste spike-uri ale glicemiei duc la efecte secundare: oboseală, poftă de dulce și lipsă de sațietate.

Pe lângă asta, majoritatea pâinilor din supermarket sunt ultraprocesate, cu puține fibre și aditivi de tot felul (conservanți, emulgatori, stabilizatori). Pâinea procesată, cu conținut redus de fibre, este asociată în mai multe studii cu un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate.

Și nu, nici pâinile fără gluten nu sunt neapărat mai sănătoase: „conțin adesea aceiași aditivi pentru a imita textura și aspectul pâinii clasice”, spune Richards.

Poți slăbi dacă renunți la pâine?

„Dacă încerci să îți controlezi greutatea și consumi multe produse din grâu procesat, e un loc bun de unde să începi”, a declarat nutriționista Caren Richards pentru The Telegraph.

„În prima săptămână am înlocuit chifla cu vită de la prânz cu o salată verde, două ouă fierte și un pachet întreg de bresaola. Foamea, însă, era cruntă. Richards mi-a atras atenția asupra unei greșeli frecvente: înlocuirea pâinii fără a adăuga alimente care chiar să saturează duce la eșec.

Am trecut pe terci de ovăz cu banană dimineața și supe consistente cu fasole și leguminoase la prânz. Rezultatul? Mai puțină foame, zero prăjituri Kipling și câteva kilograme în minus”, a mai spus aceasta.

De ce ovăzul (tot un carbohidrat) funcționează, dar pâinea nu? „Pâinea are o densitate mare de carbohidrați – adică o cantitate mare de carbo pe porție – dar nu ține de foame. Legumele, lintea și fasolea oferă sațietate reală prin fibre, volum și conținut de apă”, explică Richards.

Ce efect are pâinea asupra digestiei?

Chiar dacă nu ai intoleranță la gluten, pâinea poate provoca balonare. Richards spune că glutenul este greu de digerat pentru mulți dintre noi, iar digestia poate fi influențată de stres. „În vacanță, când ești relaxat, mănânci focaccia și te simți bine. Acasă, stresat, un sandviș la birou îți poate sta în stomac ore întregi.”

Majoritatea pâinilor conțin puține fibre, așa că nu susțin flora intestinală. Leguminoasele, rădăcinoasele și alte alimente bogate în fibre ajută mult mai mult sănătatea digestivă.

Inclusiv glutenul, chiar dacă nu ești alergic, pune corpul la muncă. Richards spune că eliminarea glutenului, chiar temporar, poate oferi sistemului digestiv o pauză binevenită.

Dar pâinea „artizanală”? E mai bună?

Pâinea cu maia e, într-adevăr, mai blândă cu sistemul digestiv decât o pâine albă procesată. Totuși, „dacă mănânci prea multă, corpul tot se poate lupta cu conținutul de gluten”, avertizează nutriționista.

Și mai e ceva: consumul frecvent de pâine lasă mai puțin loc pentru alte alimente nutritive. Dacă mănânci toast în fiecare dimineață, ratezi ocazia să incluzi în dietă ovăz, chia sau ouă.

O dietă bazată pe un singur tip de aliment nu poate fi la fel de benefică precum una variată, bogată în nutrienți diverși.

„După patru săptămâni fără pâine, digestia mea s-a îmbunătățit, nu mă mai balonez și am slăbit. Cu nivelul glicemiei stabilizat, am redus automat consumul de dulciuri și gustări. Nu mai cad pradă poftelor de după-amiază, mănânc un fruct sau pur și simplu aștept masa următoare. Nu-mi propun să renunț definitiv la pâine, fiindcă știu că aș eșua. Dar am învățat că pot trăi bine și fără ea – cel puțin o vreme” conchide nutriționista.

Articolul Ce se întâmplă cu corpul tău după o lună fără pâine? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La începutul discursului, șeful guvernului maghiar și-a prezentat ideile în cinci puncte.

În cadrul discursului susținut la forumul public din Transilvania, Viktor Orbán a abordat cinci teme importante de interes public. Șeful guvernului Unagariei a anunțat ca noutate înființarea Cercului Civic Digital, care, potrivit explicațiilor sale, a fost creat deoarece comunitatea civică, conservatoare și creștină trebuie să facă ceva în legătură cu cercul digital, care în prezent este ostil și, după cum a afirmat Viktor Orbán, „nu este bine așa”.

Viktor Orbán a spus că cei care își asumă astăzi convingerile neliberale în spațiul online sunt atacați, de aceea trebuie să se ia măsuri adecvate vremurilor moderne. Cultura construcției, a construirii țării trebuie creată și în spațiul digital și trebuie să existe un loc pentru cei care nu doresc neapărat să participe la bătălii politice directe, dar doresc să participe la construirea țării, a subliniat el, potrivit hidaro.hu.

În legătură cu alegerile parlamentare din 2026, prim-ministrul a subliniat caracterul democratic al votului, adăugând că acesta este însăși democrația, alegerile sunt întotdeauna deschise, iar rezultatul va fi în conformitate cu decizia poporului.

Viktor Orbán a menționat că, potrivit propriilor sondaje, partidele de guvernământ pot conta pe câștigarea a 80 din cele 106 circumscripții electorale individuale, dar a subliniat că în 2022 Fidesz-KDNP a câștigat 87. „De ce am da mai puțin?”, a întrebat șeful guvernului.

Se poate conta pe guvernul național – spune premierul, iar șeful guvernului a cerut celor de peste graniță să se apere și ei.

Oamenii din Occident cred că în următorul deceniu va izbucni un conflict

Viktor Orbán a prezentat și un sondaj de opinie în acest sens, potrivit căruia mulți oameni din țările occidentale cred că în 5-10 ani va izbucni un conflict.

„Vântul furtunii nu este întotdeauna urmat de furtună. Dar există semne amenințătoare”, a spus apoi Viktor Orbán.

Apoi, șeful guvernului a prezentat semnele prevestitoare ale războiului mondial, din timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial. Printre acestea, el a enumerat intensificarea rivalității dintre marile puteri – în opinia sa, acest lucru se observă în prezent între cele trei puteri militare mondiale, Statele Unite, China și Rusia. Dar un alt semn prevestitor este că, înainte de războaiele mondiale, numărul conflictelor armate de mică amploare crește la nivel mondial, cursa înarmărilor se intensifică, economia mondială se blochează din punct de vedere politic și migrația se intensifică – toți acești factori sunt prezenți în prezent, în opinia sa.

„Probabilitatea unui război mondial crește continuu”, a concluzionat șeful guvernului ungar, apoi a continuat: pentru maghiari, din aceasta rezultă că Ucraina nu trebuie acceptată în Uniune, chiar dacă Bruxelles „se întoarce cu susul în jos”.

Apoi a amintit că, în cadrul discuțiilor purtate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, în urmă cu un an, nu a reușit să-l convingă pe șeful statului că timpul nu este de partea lor și că, prin urmare, ar trebui să înceapă negocierile de pace. Acest lucru arată că o singură țară nu poate face prea multe pentru pace, dar că ar putea avea șanse dacă ar forma o alianță pentru reconciliere, a explicat el.

Orban: Ungaria trebuie să se pregătească și pentru eventualitatea unui război

Între timp, Ungaria trebuie să se pregătească și pentru eventualitatea unui război, adică „trebuie să ne pregătim pentru izolare”, a adăugat Viktor Orbán, care a mai precizat că, astăzi, dintre cele șase centre de putere ale lumii (printre care le-a enumerat pe următoarele: Statele Unite, China, Rusia, India, statele turcești, Bruxelles) avem relații bune cu cinci. Și acest lucru ne poate ajuta.

Potrivit șefului guvernului, Ungaria trebuie să devină independentă în patru domenii pentru a putea face față oricărei situații în viitor. Acestea sunt industria militară, industria energetică, industria alimentară și competențele digitale, a declarat Viktor Orbán, care consideră că în aceste domenii trebuie să se lucreze la nivel național, deoarece Uniunea Europeană „nu valorează nimic”.

În plus, Ungaria trebuie să devină un actor regional, trebuie să coopereze cu țările învecinate pentru a se putea menține în afara războaielor, a adăugat șeful guvernului, vorbind totodată despre necesitatea dezvoltării în domeniul resurselor umane și al educației. În plus, este esențial ca Ungaria să nu se închidă în niciun bloc, fiind necesare relații economice atât cu țările occidentale, cât și cu cele estice.

„Nu va fi război în Europa, ci deja există”

Potrivit lui Viktor Orbán, „nu va fi război în Europa, ci deja există”, deoarece războiul ruso-ucrainean este un astfel de conflict. Potrivit șefului guvernului, Europa „se joacă cu focul, sau mai bine zis cu iadul, din 2014”.

Prim-ministrul a criticat apoi pe cei care descriu războiul dintre Rusia și Ucraina ca fiind un conflict între o putere autoritară și una democratică, adăugând că, în opinia sa, Occidentul nu a înțeles că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea reprezenta o criză existențială pentru Rusia.

„Orice astfel de mișcare perturbă echilibrul de forțe, provocând o reacție imediată din partea părții adverse […]. Lecția pe care Occidentul trebuie să o învețe din asta este că războiul poate fi declanșat și de bune intenții”, dacă acestea apar în locul și momentul nepotrivit, a adăugat el. În opinia sa, aderarea Ucrainei la Occident – spre deosebire, de exemplu, de reunificarea Germaniei, unde condițiile erau ideale – „a fost prezentată la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit, cu metode nepotrivite”, iar rezultatul a fost războiul.

Viktor Orbán a spus că războiul nu este o decizie, ci un rezultat final și a avertizat că, dacă nu va exista o ordine globală, vor exista doar forme regionale de supraviețuire, adăugând că, în opinia sa, UE a intrat deja în război.

Articolul Avertismentul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad: Probabilitatea unui război mondial crește continuu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„A mai trecut o zi și „gurul” reformei statului încă nu și-a dat demisia. Încă mai are dubii. Da, uluitor, Anastasiu rămâne bine-mersi cocoțat în vârful guvernului Bolojan, sfidând orice urmă de bun-simț și făcând praf, prin simpla sa prezență, toată credibilitatea cruciadei împotriva deficitului bugetar”, spune Mihai Fifor, pe Facebook.

Acesta se întreabă cine să mai creadă în bunele intenții ale guvernului, când cel trimis să reformeze statul este același care ani la rând a fost simbolul evaziunii fiscale și al corupției endemice din România.

„Mai trist e altceva: dacă obrazul gros al domnului Anastasiu îl ține bine lipit de scaun, premierul nu dă semne că are vreo intenție să facă ce trebuia din prima secundă: curățenie. Gospodărește. Așa cum îi place lui Nu vedem nicio sprânceană încruntată, niciun glas tunător din partea domnului Bolojan. Nimic din aerul grav cu care face inimile gospodinelor să vibreze la televizor. Doar tăcere. Fiecare oră în care Anastasiu mai ocupă o funcție de demnitate publică este o piatră de moară de piciorul guvernului. Prezența sa riscă să pară confirmare a faptului că, dincolo de lozinci și discursuri meșteșugite, „reforma statului” este doar un spectacol ieftin, cinic și prost regizat. Pe seama românilor corecți și cinstiți din această țară”, spune Fifor, care este și lider al PSD Arad.

Acesta afirmă că „dacă alegi să ții spatele unui om cu trecut penal și prezent rușinos, înseamnă că ți-l asumi cu tot cu faptele sale”: „Asta e regula. Lucrurile sunt simple, domnule Bolojan! Așadar, curaj! Pieptul înainte, glasul răsunător, sprânceana bine încruntată – și pa, Anastasiu! Reforma nu se face pe spinarea românilor cinstiți și nici pe banii unui stat pe care l-ai înșelat ani de zile. Se face, dacă e cazul, la tine acasă. Și, nu uita, reformatorule, când pleci ia-i cu tine și pe genialii pe care voiai să îi mufezi la tot ce înseamnă informații esențiale ale guvernului României. Tot în numele „reformei”. Halal! P.S. Sunt absolut convins că toți partenerii noștri externi își fac cruce cu două mâini văzând cine face reforma în România. Și trag mai aproape castronul cu popcorn”, a mai spus Mihai Fifor.

Curtea de Apel București a publicat motivarea completă în dosarul de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv.

Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.

Articolul Fifor (PSD): A mai trecut o zi și „gurul” reformei statului încă nu și-a dat demisia apare prima dată în Mediafax.