Ucraina are o experiență solidă în contracararea dronelor și a rachetelor, acumulată în cei patru ani de confruntare cu valuri de atacuri rusești.

„Am discutat cum putem ajuta în această situație și cum putem sprijini protecția vieților. S-a convenit ca echipele noastre să colaboreze în acest sens”, a declarat Zelenski după convorbirea cu liderul EAU.

După apelul cu Sheikul Tamim, Zelenski a adăugat că echipele ucrainene și qatareze vor rămâne în contact pentru a „stabili cum putem oferi împreună o protecție mai mare oamenilor”.

Oficialii de la Kiev spun că Ucraina este gata să trimită specialiști în drone în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la neutralizarea dronelor iraniene, dacă partenerii săi vor ajuta la medierea unui armistițiu în războiul cu Rusia.

Călin Georgescu a scris un mesaj pe rețeaua de socializare.

„În spațiul public apar afirmații potrivit cărora aș avea legături cu diverse partide politice sau aș fi înființat un partid. Aceste informații sunt false. Nu am înființat și nu conduc niciun partid politic”, a scris Georgescu.

El a mai transmis că nu intenționează să coordoneze un partid politic.

„Orice grup sau formațiune care declară că mă susține o face în nume propriu și nu există niciun angajament sau coordonare din partea mea. Responsabilitatea mea rămâne, înainte de orice, față de români. Partidul meu este poporul român”, precizat Călin Georgescu.

Partidul „România Românilor” a primit luni personalitate juridică, după ce Tribunalul București a admis cererea de înregistrare și a dispus înscrierea formațiunii în Registrul Partidelor Politice.

Potrivit unor informații, Călin Georgescu a fost indicat drept lider spiritual al noii formațiuni. Printre fondatori sunt foștii edili din București, Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5 și Dan Tudorache, fost primar al Sectorului 1.

Prin apel la 112, marți în jurul 17:40, a fost sesizat faptul că în aval de Barajul Reconstrucția din municipiul Piatra-Neamț se află pești morți, a transmis ISU Neamț.
La locul indicat au fost direcționate forțe și mijloace de intervenție din cadrul Detașamentului Piatra-Neamț și DSVSA. Ajunși la locul indicat, pompierii au constatat că cele sesizate se confirmă.
Având în vedere cele constate, au fost înștiințate instituțiile cu rol în gestionarea situației.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț a prelevat probe de apă pentru efectuarea de analize. Reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț au recoltat probe din peștii morți, care vor fi transmise pentru analiză la laboratorul de specialitate din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București, potrivit mesageruldeneamț.ro.

La 4 zile după dispariția ayatollahului, Ali Khamenei, sistemul islamic a intrat în faza finală de alegere a liderului.

Constituția Iranului este astfel concepută încât nu există impedimente în alegere, situațiile excepționale fiind prevăzute în legea fundamentală.

Conform articolului 111 din Constituție, imediat după dispariția liderului suprem, Consiliul provizoriu al conducerii, format din președintele (Masoud Pezeshkian), șeful puterii judiciare (Gholamhossein Mohseni Eje’i) și unul dintre jurisconsulții Consiliului Gardienilor (Ayatollah Alireza Arafi), s-a întrunit și a preluat conducerea țării.

Clădirea lovită din Qom era goală

Chiar dacă astăzi clădirea Adunării din Qom a fost lovită de atacuri israeliene, în locație nu a avut loc nicio întâlnire. Votul pentru alegerea unul nou lider iranian se desfășoară de la distanță din motive de securitate.

Sursele iraniene, citate chiar de Israel, spun că etapele finale sunt în curs de desfășurare și un nou lider ar putea fi anunțat foarte curând.

Teheran, sub bombardamente. Mehr News

Membrii experților, care au responsabilitatea alegerii liderului, anterior au analizat în mod privat opțiunile multiple în cadrul negocierilor Comisiei 107 a experților, care are sarcina de a examina regulat criteriile și opțiunile posibile pentru conducere.

Ultima rundă de negocieri este în plină desfășurare, iar unii membri au anunțat o alegere „foarte rapidă” a viitorului lider, anunță Fars.

Vehiculată este data de 6 martie, potrivit Fars.

Khamenei nu și-a lăsat succesor, dar a lăsat indicații

Agenția de stat răspunde și la o altă întrebare: „Liderul Khamenei în timpul vieții sale a indicat o persoană sau persoane ca opțiuni de succesiune?”

„Ca răspuns la această întrebare, sursele spun că Ayatollah Khamenei nu a desemnat nicio opțiune și a lăsat această sarcină experților”, anunță agenția.

Cu toate acestea, iranienii spun că, de-a lungul anilor, Khamenei a trasat criterii pentru viitorul lider: „printre aceste criterii se numără opoziția față de imperialism, curajul, integritatea, alături de alte condiții generale precum justiția, conștientizarea timpului și puterea de conducere”.

Sursele agenției spun că Iranul nu poate intra într-un vid de putere, mecanismul alegerilor fiind prevăzut în Constituție

„Având în vedere condițiile sensibile regionale și atacurile militare, anunțul oficial al rezultatului alegerii va avea loc în orele sau, cel târziu, în zilele următoare, pentru a demonstra din nou coeziunea și dinamismul sistemului islamic lumii întregi”, încheie Fars.

Donald Trump sugerează un vid de putere în Iran: „Toți sunt morți”

Astăzi, președintele SUA, Donald Trump, a lăsat de înțeles că în Iran există un vid de putere.

 „Majoritatea oamenilor pe care îi aveam în minte pentru conducere sunt morți. Aveam pe cineva în minte din acel grup dar este mort. Acum avem un alt grup și este posibil ca și ei să fie morți, potrivit rapoartelor”.

Cu ocazia primirii la Casa Albă a cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, președintele SUA s-a lăudat și cu asasinarea lui Qassem Soleimani, fostul comandant al Forțelor Quds: „Pe Soleimani l-am ucis mandatul trecut. Dacă nu o făceam, cred că ar fi fost o altă poveste astăzi. Iranienii ar fi fost mult mai puternici și mai inteligenți decât sunt astăzi”.

Emmanuel Macron a ordonat trimiterea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și a anunțat intenția de a „construi o coaliție” pentru a asigura „căile maritime critice”, potrivit Le Figaro.

„Strâmtoarea Ormuz este acum închisă”, a atras atenția Emmanuel Macron.

După „atacuri limitate” care au vizat baze militare franceze, Emmanuel Macron a decis să trimită în zonă și o fregată franceză. Două baze militare franceze au fost atacate, a indicat Emmanuel Macron marți seara, în cadrul unui discurs adresat poporului francez. El a adăugat că dorește „să proiecteze o forță defensivă”.

„Avem acorduri de apărare care ne leagă de Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, suntem legați de Iordania și de aliații noștri kurzi. Am doborât drone în legitimă apărare. Pe lângă resursele deja prezente, radare și avioane de vânătoare Rafale au fost desfășurate în ultimele ore”, a adăugat el.

„Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care caută să mențină pacea, o forță puternică și stabilă”, a mai spus Emmanuel Macron.

Totuși, el a avertizat că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional.

„Împreună cu Germania și Regatul Unit, am cerut în mod clar încetarea atacurilor”, a adăugat el.

Totuși, el a spus că nu există niciun motiv pentru a „jeli” dictatorii care își omoară propriul popor.

Ministra de Externe Oana Țoiu susține că Franța ar fi invitat România să facă parte din grupul de țări care găzduiesc elemente ale „scutului nuclear”, potrivit Reuters, scrie G4Media. Ministra de externe a mai declarat în Polonia, unde face o vizită, că o decizie va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Într-un interviu pentru TVP World, Țoiu nu și-a exprimat opinia personală cu privire la oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau de „descurajare avansată”. Totuși, ea a afirmat că astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de vârf ale țării și că acestea trebuie să reflecte un consens național.

Informația vine în contextul în care luni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în țări aliate, ca parte a noii sale strategii nucleare.

Macron a mai precizat că noua postură va „prevedea desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor noastre aeriene strategice în țări aliate”, dar a subliniat că nu va exista nicio împărțire a procesului decizional cu alte state în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare.

În același discurs, el a anunțat că opt țări partenere – printre care România nu a fost menționată – vor găzdui „forţe aeriene strategice” ale forţelor aeriene franceze.

Discuțiile privind astfel de aranjamente au început cu Marea Britanie, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a mai spus Macron luni.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul dialogului cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu, președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe acesta că Republica Moldova rămâne o prioritate majoră de politică externă a României, țara noastră continuând să ofere sprijin bilateral consistent pe toate palierele relevante și să mobilizeze și parteneri externi în acest sens.

„În ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, România va sprijini pe mai departe avansarea procesului de aderare și va oferi asistență tehnică inclusiv pentru transpunerea legislației și integrarea acquis-ului comunitar.

Un alt palier important de cooperare dintre cele două țări rămâne și atragerea de investiții străine în Republica Moldova, precum și dezvoltarea proiectelor de infrastructură și interconectare și creșterea securității, precum şi a rezilienței Republicii Moldova”, a transmis Administrația Prezidențială.

Conform analiștilor, uciderea lui Khamenei a declanșat două instincte puternice în Kremlin: frica pentru propria longevitate politică și obsesia de a-și asigura supraviețuirea prin succesul militar în Ucraina, scrie Politico.

Într-o declarație publică, Putin a condamnat atacul asupra liderului iranian drept „o crimă prin încălcarea cinică a normelor morale și a dreptului internațional”, fără a menționa însă direct țările implicate.

Experți politici subliniază că evenimentele recente, inclusiv răsturnarea fostului aliat al Rusiei, Nicolas Maduro, au accentuat izolarea lui Putin.

Politica sa internă și externă reflectă teama de trădare și controlul strict asupra disidenței. Analistul Alexander Baunov de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia afirmă că moartea lui Muammar Gaddafi a servit ca punct de cotitură în politica rusă, consolidând percepția lui Putin că Occidentul poate elimina brutal lideri globali, ceea ce i-a crescut precauțiile.

Criza iraniană, în viziunea Kremlinului, are și implicații strategice: poate genera prețuri mai mari la petrol, slăbi coeziunea Occidentului și distrage atenția SUA de la „operațiunea militară specială” din Ucraina. În același timp, Putin își menține pragmatismul: securitatea personală și a regimului primează, iar sprijinul acordat Iranului sau altor state nu va depăși interesele Rusiei.

Profesorul Sam Greene de la King’s College London notează că acțiunile recente arată că Putin va folosi orice presiune internațională pentru a-și întări poziția în război și a-și proteja regimul.

Experții avertizează că dictatorii cu putere concentrată, ca Putin, părăsesc funcția fie arestați, fie în sicriu, iar această realitate influențează deciziile sale interne și externe.

UE a început operațiunea de evacuare a unor cetățeni europeni din Orientul Mijlociu, potrivit Al Jazeera. Concret, UE a început să ajute țările membre Italia, Austria și Slovacia să își repatrieze cetățenii blocați în Orientul Mijlociu.

Comisarul Hadja Lahbib a declarat că cele trei țări au fost primele care au solicitat asistență de la Bruxelles pentru finanțarea zborurilor de evacuare din regiune.

Și România are numeroși cetățeni blocați în diferite țări din Asia. Țara nu a apelat la mecanismul european și a reușit să evacueze câteva sute prin zboruri via Cairo. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a asistat la repatrierea a 318 cetățeni români. Aceștia au tranzitat Peninsula Sinai către Cairo, fiind aduși în țară, marți, cu două aeronave Tarom.

Sfaturile MAE pentru românii blocați în Asia

Purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a explicat marți ce trebuie să facă românii blocați în țările din orientul Mijlociu după anularea zborurilor.

„Sfatul nostru este: 1. Să se registreze. 2. Să țină legătura cu linile aeriene la care au bilete. Pentru că au obligația să le ofere alte variante, încă o dată, atunci când condițiile de zbor vor permite acest lucru. Și 3. Să se asigure că sunt în siguranță acolo unde sunt”, a spus Andrei Țărnea.

El a fost întrebat cum vor fi aleși cetățenii pentru următoarele zboruri.

„Prioritatea numărul unu este pentru copii care nu sunt însoțiți de familie, în al doilea rând sunt persoane cu patologii și apoi familii cu copii. Deci asta este prioritatea. În rest, pentru ceilalți trebuie gândită o logică care ține cont de mai mulți factori: unde se află geografic, deci cât de repede poți ajunge la un aeroport sau la un loc de evacuare, care sunt condițiile de securitate pe acel traseu, dacă au sau nu bilete la o linie aeriană care are luat zborurile”, a spus Andrei Țărnea.

În documentul intrat în posesia Gândul, se vede negru pe alb că, imediat după Anul Nou, pe 7 ianuarie 2005, Miruță s-a prezentat la sediul PSD Gorj pentru a-și oficializa intrarea în PSD.

Fișa de Primire în Partid, semnată de Miruță pe vremea când era student la Electronică

Era student la Electronică, în București, după cum singur scria Radu Dinel Miruță la vremea când semna cererea. „Fișa de Primire în Partid”, așa cum este ea numită, poartă atât semnătura actualului ministru al Apărării, cât și un număr de înregistrare, semn că foaia a trecut prin circuitul birocratic al partidului.

Faptul că Miruță a fost membru PSD a fost dezvăluit în premieră de Victor Ponta, la emisiunea Ai Aflat!, pe canalul de YouTube Gândul.

Victor Ponta spunea pe 28 ianuarie: „Miruță a fost membru PSD când am condus eu partidul”.

USR a sărit cu acuzații de Fake News

Imediat după dezvăluirea lui Ponta s-a activat scutul de protecție USR. Colegii de partid ai lui Miruță au sărit cu acuze de Fake News și au pornit o campanie publică prin care susțineau: „ Atenție! Fake News. Victor Ponta minte. Din nou. Radu Miruță nu a fost membru PSD. Nici «pe vremea lui Ponta», nici vreodată!

Documentul publicat de Gândul vine să contrazică poziția oficială a USR, dar, totodată, și poziția fostului premier.

Miruță a ajuns membru PSD, dar în 2005, nu în 2012 cum susține Victor Ponta. Gândul a încercat să elucideze misterul declarației fostului premier și a mers pe urmele activității politice a lui Miruță.

Miruță a venit cu tatăl său de mână la PSD

Și se dovedește că Victor Ponta avea dreptate. La distanță de 7 ani, în preajma lui 2012, când Ponta ajunge premier, s-a întâmplat un alt episod cu Miruță și PSD, povestit de un membru PSD contactat de Gândul. Secretarul Organizației PSD Gorj, de la acea vreme, Ciprian Florescu, a declarat următoarele:

„În 2011-2012 m-a sunat tatăl domnului Miruță, domnul judecător cu care mă cunoscusem pentru că eu, la vremea respectivă, mă ocupam de numărătoarea paralelă la PSD Gorj, iar dumnealui a fost președintele Biroului Electoral Județean.

Ne-am cunoscut, ne-am apreciat… m-a sunat într-o zi și mi-a zis că ar vrea și băiatul său să facă politică și i-am zis că «da, cu mare bucurie, îl aștept la organizație». A venit, a semnat adeziunea și eu i-am dat recomandarea!”.

Citește mai mult AICI!