Mediafax

Mai mult acces pentru exporturile moldovenești

Deși majoritatea exporturilor moldovenești beneficiază deja de acces fără taxe vamale pe piața europeană, noul acord extinde liberalizarea. Vor fi majorate contingentele tarifare pentru prune, struguri de masă, mere și cireșe, astfel încât să reflecte volumele comerciale recente și integrarea mai profundă a economiei moldovenești în piața unică europeană, scrie EFE.

Pentru roșii, usturoi și suc de struguri se elimină taxele vamale, cu o excepție legată de mecanismul de prețuri de intrare pentru roșii.

Și Moldova își deschide mai mult piața

În schimb, Republica Moldova s-a angajat să faciliteze accesul pe piață pentru produsele agricole din UE, crescând cotele pentru carnea de porc și de pasăre și introducând noi contingente pentru carne dezosată congelată, lapte și unt.

Totuși, accesul produselor moldovenești pe piața UE va depinde de alinierea treptată la standardele europene de producție, precum cele legate de utilizarea pesticidelor – o condiție firească în logica aderării la UE.

Mecanism de protecție și revizuire în 2027

Acordul include și un mecanism de salvgardare, care permite luarea unor măsuri în cazul în care importurile afectează negativ producătorii din Moldova sau din UE – inclusiv la nivelul unui singur stat membru.

Revizuirea termenilor noului acord va avea loc în 2027 și va ține cont de progresele Moldovei în procesul de aderare, de integrarea economică în piața UE, dar și de utilizarea cotelor comerciale și de capacitatea sa de producție și import.

Comisia Europeană va propune în următoarele zile adoptarea oficială a acordului de către Consiliul UE, urmând ca acesta să fie validat și de Comitetul de asociere UE–Moldova.

Articolul Moldova are liber la export în UE. Concurență pentru România sau o nouă piață de desfacere? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Ciorani au fost sesizați în noaptea de 22 iulie, în jurul orei 22:15, de către o femeie care a reclamat faptul că fiica sa a revenit la domiciliu, în comuna Baba Ana, cu urme vizibile de tăieturi pe corp.

Polițiștii s-au deplasat de urgență și au identificat o fată de 15 ani însoțită de mama ei.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că, în cursul aceleiași zile, în comuna Baba Ana, între fata de 15 ani și o altă adolescentă a izbucnit un conflict verbal, care a degenerat și cea de-a doua minoră a agresat-o pe cealaltă, lovind-o cu un cuțit.

Victima a fost transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate. Potrivit concluziilor medicului legist, leziunile suferite nu i-au pus acesteia viața în pericol.

Agresoarea a fost identificată ulterior de polițiști și dusă la sediul unității de poliție însoțită de un părinte. În urma completării formularului de evaluare a riscului, polițiștii au constatat existența unui risc iminent pentru integritatea fizică a victimei, motiv pentru care a fost emis un ordin de protecție provizoriu.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorului, în cadrul unui dosar penal deschis pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe.

Articolul Prahova: Copilă de 15 ani, tăiată pe spate cu cuțitul de o altă adolescentă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Psihiatri din sistemul de sănătate britanic și cercetători universitari afirmă că există dovezi tot mai numeroase că chatbot-urile AI ar putea „contribui la declanșarea sau agravarea” unor tulburări psihice de tip psihotic, relatează The Telegraph.

Într-un nou articol academic, un grup medici și experți avertizează că chatbot-urile AI au tendința de a „reflecta, valida sau amplifica conținutul delirant sau megaloman”, ceea ce ar putea determina persoanele cu probleme psihice să-și piardă contactul cu realitatea.

În special, tendința acestor chatbot-uri de a fi de acord cu utilizatorii poate agrava iluziile celor care suferă de tulburări mintale. OpenAI a recunoscut că ChatGPT a oferit aprecieri inutile și excesive utilizatorilor.

„Psihoza ChatGPT”

Fenomenul a fost denumit informal „psihoza ChatGPT”, iar zeci de persoane pe rețelele de socializare au afirmat că apropiații lor au suferit o cădere psihică după ce au devenit dependenți de ChatGPT.

Simptomele psihozei pot include dificultăți în a distinge realitatea de fantezie și apariția unor convingeri bizare și delirante.

Tom Pollack, lector la King’s College London și unul dintre autorii studiului, a declarat că unele relatări despre „psihoza ChatGPT” includ persoane care „și-au asumat o misiune mesianică” sau care susțin că au fost „ridicate la un nou stadiu al evoluției umane”.

Søren Dinesen Østergaard, profesor la Spitalul Universitar Aarhus din Danemarca, a publicat în 2023 un articol în care avertiza că chatbot-urile AI pot „genera iluzii” la persoanele predispuse la psihoză.

„Este posibil să ne confruntăm cu o problemă majoră de sănătate mintală publică, iar ceea ce vedem acum să fie doar vârful aisbergului”, a spus el.

Articolul „Psihoza ChatGPT”. Experții avertizează că inteligența artificială poate afecta sănătatea mintală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A crescut presiunea din partea ONU și a agențiilor de ajutor umanitar, care au avertizat asupra riscului de foamete în masă în teritoriu, și chiar din partea unor aliați ai Israelului, care au dat vina pe restricțiile impuse de această țară asupra intrării și distribuției ajutoarelor pentru această criză, scrie BBC.

Suspendarea operațiunilor militare va avea loc între orele 10 și 18.

Israelul respinge acuzațiile, dar restricțiile au fost dure

Israelul, care, în calitate de putere ocupantă, are obligația, în conformitate cu dreptul internațional, de a proteja civilii, a respins categoric acuzațiile.

Cu toate acestea, între martie și mai, a blocat intrarea tuturor ajutoarelor umanitare în teritoriu, într-o strategie descrisă la momentul respectiv ca fiind menită să exercite presiune asupra Hamas pentru a accepta un acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor, ceea ce nu s-a întâmplat. A fost acuzat că a folosit alimentele ca armă, ceea ce constituie o crimă de război, acuzație pe care a negat-o.

Apoi, a creat un nou sistem controversat de distribuire a proviziilor, care obligă oamenii să se deplaseze pe jos până la câteva centre militarizate, adesea cu riscuri mari.

A afirmat că acest sistem, care a ocolit în mare măsură ONU și alte agenții cu zeci de ani de experiență, era necesar pentru a preveni deturnarea pe scară largă a ajutoarelor de către Hamas, deși nu a furnizat niciodată dovezi că acest lucru se întâmpla. ONU a descris mecanismul ca fiind insuficient și inuman, numindu-l „capcane mortale”: potrivit ONU, peste 1.000 de palestinieni au fost uciși în timp ce căutau ajutor în cadrul acestui sistem.

Ca urmare, cantitatea de alimente care intra în Gaza era limitată, iar ceea ce ajungea acolo nu ajungea la toată lumea.

Încă nu este clar câtă hrană va intra acum în Gaza și la câte persoane va ajunge. Pentru unii, orice ajutor va sosi probabil prea târziu.

Articolul Israelul va suspenda zilnic luptele în zone din Fâșia Gaza pentru a permite accesul ajutorului umanitar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Peste jumătate dintre germani își pot imagina să emigreze – și nu doar din cauza climei.
Problema nu este în primul rând clima, ci un sentiment mai profund de neliniște față de propria țară, potrivit unui sondaj recent.

La întrebarea: „Presupunând că ați fi complet independent din punct de vedere profesional, personal și financiar, v-ați putea imagina să părăsiți Germania și să emigrați în străinătate?”, 31% dintre respondenți au răspuns „cu siguranță”, iar 27% au spus „probabil”, informează agenția dpa.

Aproximativ 22% au spus că „probabil” nu ar emigra, iar 15% au răspuns „cu siguranță nu”, conform sondajului realizat de YouGov.

Votanții AfD, cei mai hotărâți să plece

Proporția celor dispuși să emigreze este deosebit de mare în rândul susținătorilor partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD): 55% dintre aceștia au spus că ar emigra „cu siguranță”, iar 24% „probabil”.

AfD este deosebit de puternic în estul Germaniei, unde mulți au întâmpinat dificultăți în timpul tranziției de la o economie comunistă la economia de piață occidentală, după reunificarea din 1990.

Partidul a crescut semnificativ începând din 2015, când sute de mii de solicitanți de azil au intrat în Germania.

În prezent, nemulțumirea generală pare să fie în creștere: dintre cei care, în principiu sau posibil, își pot imagina să emigreze, 36% spun că s-au gândit mai serios să părăsească Germania în ultimele luni.

Dintre aceștia, 61% indică situația migrației din Germania ca fiind unul dintre motivele dorinței de a emigra. Între timp, 41% invocă recesiunea economică, iar 29% spun că nemulțumirea lor este legată de ascensiunea AfD.

Elveția, principala destinație

Printre destinațiile la care visează cei care doresc să se mute, Elveția este deosebit de populară.

Lista țărilor în care germanii și-ar dori cel mai mult să trăiască este condusă de Elveția și Austria (30% și 23%), urmate de Spania și Canada (22% și 17%).

„Aceste țări se află în topul preferințelor pentru emigrare încă din anii 1990, alături de SUA și Australia”, spune Simone Blaschka, istoric specializat în migrație și director al Centrului German de Emigrare din Bremerhaven.

Faptul că în Elveția și Austria se vorbește germana, iar sistemele politice sunt asemănătoare joacă, cu siguranță, un rol important în aceste alegeri, afirmă ea.

Elveția este deosebit de apreciată de votanții AfD și de susținătorii partidului liberal FDP.

Elveția e un refugiu nostalgic pentru „vechea Germanie”

Sociologul german Oliver Nachtwey, care predă la Universitatea din Basel, consideră că cei care doresc să se mute în Elveția caută, de fapt, o versiune idealizată a Germaniei anilor ’80 și ’90, când infrastructura era solidă, iar politica, relativ stabilă – cel puțin privită prin lentila nostalgiei.

În privința infrastructurii, Elveția este cu mult înaintea Germaniei, afirmă Nachtwey, oferind ca exemplu punctualitatea trenurilor.

„Aici, întrebarea este dacă trenul întârzie trei sau patru minute, nu dacă va veni deloc”, spune el.

Articolul Tot mai mulți germani se gândesc să emigreze din cauza migrației. Elveția, prima opțiune apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Banca Centrală Europeană (BCE) a informat miercuri că numărul plăților non-numerar a crescut cu 8,6% în al doilea semestru al anului 2024, ajungând la 77,6 miliarde de plăți în zona euro. Valoarea totală a acestor plăți a fost de 116,9 trilioane de euro, cu 3,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2023, scrie EFE.

Plățile cu cardul au reprezentat 57% din totalul plăților non-numerar din zona euro, transferurile bancare 21%, debitările directe 15%, iar plățile cu bani electronici 6%.

Plățile cu cardul contactless au crescut cu 15,5% în al doilea semestru din 2024, ajungând la 29,5 miliarde de tranzacții. Valoarea acestora a crescut cu 15,1%, ajungând la 0,8 trilioane de euro, potrivit BCE.

Fiecare locuitor din zona euro deține, în medie, 2,1 carduri de plată

Lituania are cel mai ridicat procent național de plăți cu cardul, cu 72,9% din totalul tranzacțiilor, în timp ce Germania conduce la capitolul debitări directe, cu 32%.

Numărul cardurilor aflate în circulație a crescut cu 8,2% în al doilea semestru al anului trecut, ajungând la 750 de milioane – ceea ce înseamnă 2,1 carduri per locuitor. Valoarea medie a unei plăți cu cardul a fost de 39 de euro.

Numărul bancomatelor din zona euro a scăzut cu 3,1% la finalul semestrului doi din 2024, ajungând la 253.700 de unități. Dintre acestea, 33% acceptau tranzacții contactless.

În schimb, numărul terminalelor POS (point of sale) a crescut cu 7,9%, ajungând la 20,7 milioane. Dintre acestea, 92% acceptau plăți contactless.

34 de sisteme de plată retail în zona euro

Sistemele de plată retail au procesat, în al doilea semestru al anului trecut, 56,1 miliarde de tranzacții în valoare de 26,4 trilioane de euro.

În zona euro funcționează 34 de sisteme de plată retail, care diferă în funcție de tip, dimensiune și acoperire geografică. Cele mai mari sunt Mastercard Clearing Management System (MCMS), STEP2 (operat de EBA CLEARING) și CORE (Franța).

Articolul Sfârșitul erei cash? Europenii plătesc tot mai mult cu cardul, iar bancomatele dispar pe rând apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Norris își propune să câștige trei curse de Grand Prix la rând pentru prima dată în cariera sa de F1 și să continue seria victoriilor emoționante de acasă, după Marele Premiu al Marii Britanii de la începutul acestei luni.

Riscul de ploaie în pădurile belgiene înseamnă că ar putea fi a doua cursă consecutivă pe teren umed după victoria lui Norris în Marea Britanie.

Piastri s-a calificat pe locul al doilea pe grila de start sâmbătă, la mai puțin de o zecime de secundă de Norris, Charles Leclerc de la Ferrari fiind al treilea, iar campionul en titre Max Verstappen al patrulea pentru Red Bull.

Piastri îl devansează pe Norris în clasament cu nouă puncte după cursa sprint de sâmbătă din Belgia. Verstappen i-a devansat pe cei doi piloți McLaren și a câștigat cursa sprint, Piastri fiind al doilea, iar Norris al treilea.

Articolul Lando Norris caută să-și continue seria de victorii în Formula 1, la Marele Premiu al Belgiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comitetul Olimpic Internațional (IOC) nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice de iarnă din Milano-Cortina din 2026. Cu toate acestea, sunt șanse să fie pus în aplicare raționamentul care a fost și în cazul Paris 2024, scrie Ukrainska Pravda, care citează Ski-nordique.net.

Potrivit sursei citate, sportivii din Rusia și Belarus trebuie să se califice pe baza meritelor sportive, să demonstreze că se opun activ războiului din Ucraina și că nu au nicio legătură cu armata.

„Nu ne vom grăbi înainte de reuniunile din septembrie și decembrie, dar probabil vom merge în aceeași direcție ca la Paris”, a declarat președinta IOC, Kirsty Coventry, pentru L’Equipe.

Cu câteva luni în urmă, Coventry s-a opus interzicerii participării Rusiei, Belarusului și altor țări la Jocurile Olimpice din cauza conflictului izbucnit în Ucraina.

Pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, profilurile sportivilor din aceste două țări au fost  examinate în detaliu. În final, doar „sportivii individuali neutri” au fost autorizați să participe la competiții. Această abordare strictă ar putea fi repetată în 2026.

Articolul Ce condiții ar trebui să bifeze sportivii din Rusia și Belarus pentru a concura la Jocurile Olimpice 2026? S-ar putea aplica regulamentul de la JO2024 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În mai multe rânduri am atras atenția că așa-zisul sondaj privind nostalgia comunistă, realizat de INSCOP – o firmă al cărei proprietar este Remus Ștefureac, fără nicio legătură cu sociologia, cu cercetarea –, a fost o farsă. El a fost șef de cabinet, un fel de sergent major, la George Maior și, ulterior, a făcut un sondaj privind nostalgia comunistă care, după cum a declarat, a fost plătit de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Eu am atras atenția că nu este vorba despre o cercetare sociologică cinstită.

Să zicem că faci o cercetare sociologică, nu știu, despre părerea oamenilor în legătură cu urșii. N-o faci doar pentru tine. Dacă ne omoară – să ne omoare, dacă ne iubesc – vedem. O dai publicității, iar la lansarea sondajului inviți niște specialiști în urși, niște cercetători care să-și dea cu părerea.

În cazul de față, am spus că este o cercetare făcută dinadins, parte a unui plan. Este falsă de la un capăt la altul, pentru că nu a pornit, repet, ca o cercetare menită să afle starea de spirit a populației față de comunism. Nu. Am spus că este o chestiune tipic comunistă, tipic stalinistă. Așa cum am numit-o: o gândire care justifică. Nimic din ideologia stalinistă – nici presa, nici cultura – nu investiga realitatea, ci confirma niște decizii deja luate sau care urmau să fie luate de către regimul stalinist-comunist. Deci, în cazul de față, avem de-a face cu o mare escrocherie.

Repet: o cercetare, un sondaj de opinie corect, trebuie să cerceteze realitatea și, la final, cei care l-au comandat sau realizat să spună: „Uite, extraordinar, interesant”. Dar nu! Ei știau deja rezultatele. Și am spus că face parte dintr-un plan de acțiune, pus la cale – după părerea mea – de acest Daniel Șandru, care este directorul IIICCMER, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Acest institut a și plătit, a și recunoscut această „cercetare”.

Astăzi, „Gândul” face o dezvăluire senzațională, care confirmă – prin date – ceea ce am spus eu: că am avut de-a face cu o mare escrocherie. N-a fost o cercetare sociologică, ci o escrocherie.

Și spune așa: că Daniel Șandru recunoaște că INSCOP a luat 26.180 de euro, cu tot cu TVA, de la institut – care este finanțat de Guvernul României – și că această așa-zisă cercetare face parte dintr-un plan de acțiune. Deci, repet: întâi au pus la cale planul, care a ajuns la Guvern. Șeful Cancelariei, când s-a discutat acest sondaj, a și anunțat o serie de măsuri.

Se prevede, potrivit acestui plan, că se va cheltui un miliard de euro – plătiți de Guvernul României, al așa-zisului reformist Ilie Bolojan – pentru a lupta împotriva nostalgiei comuniste. Dar, repet: acest miliard de euro nu a fost prevăzut ca urmare a unei cercetări. N-a fost: „Hai să facem o cercetare, să vedem ce-am descoperit!”. Nu! Totul a fost stabilit dinainte.

Ăsta e planul de acțiune. Guvernul trebuie să dea un miliard de euro, pe care – desigur – să-l administreze Daniel Șandru și gașca lui.

Acesta a fost și acceptul lui Nicușor Dan, prin care toți cei care l-au sprijinit din presă, cultură, artă – toți acești anticomuniști – vor fi recompensați. Poate scapă Blandiana, poate Victor Rebengiuc. De fapt, Victor Rebengiuc ar trebui să-și ia înapoi cei 5.000 de euro pe care i-a donat lui Nicușor Dan. Cum? El, acum, probabil va interpreta roluri caricaturale de „tovarăși”.

Deci, încă o dată: cercetarea asta a costat 26.000 de euro. Se confirmă.

Este un plan de acțiune. În cadrul acestui plan s-a spus: „Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să dăm publicității un sondaj” – care, după părerea mea, este fals –, pentru a speria opinia publică, astfel încât noi să putem cheltui miliardul de euro.

Articolul Ion Cristoiu | Dezvăluire senzațională a site-ului Gândul: Sondajul de opinie despre nostalgia comunistă a fost plătit de Guvernul României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Partida CFR-FC Argeș se va juca duminică, la Cluj-Napoca. În primele două meciuri ardelenii au obținut patru puncte, în timp ce argeșenii au suferit două înfrângeri. Partida va începe la ora 18.30.

Al doilea meci, cel de la Galați, va începe la ora 21.30. În debutul sezonului, Oțelul a obținut un singur punct. Dinamo are două puncte din două egaluri.

Vineri, s-au disputat primele două partide ale etapei a III-a. Este vorba despre Metaloglobus-Petrolul Ploiești 0-3 și Csikszereda M. Ciuc-Rapid București 0-2.

Sâmbătă au fost alte două meciuri UTA Arad -Hermannstadt 1-0 și FCSB- Farul Constanța 1-2.

Articolul Meciurile zilei în Superliga de fotbal: CFR Cluj-FC Argeș și Oțelul-Dinamo apare prima dată în Mediafax.