Mediafax

Un deținut cu același nume de familie urma să fie eliberat sub supravegherea autorităților, a explicat Susan Hutson, șeriful din New Orleans, în cadrul unei conferințe de presă.

„A fost un caz de identificare eronată din cauza faptului că cele două persoane aveau același nume de familie”, a declarat el.

Khalil Bryan, care executa o pedeapsă pentru posesie de bunuri furate, posesie de instrumente pentru consumul de droguri și opunere de rezistență unui ofițer, este acum pe fugă. Autoritățile au emis un mandat de arestare pentru localizarea lui.

Susan Hutson a calificat incidentul drept „inacceptabil”. „Deși sistemele noastre sunt concepute pentru a detecta aceste discrepanțe, o eroare umană a dus la o defecțiune în procesul de verificare”, a recunoscut șeriful.

El și-a cerut scuze „locuitorilor din New Orleans” și și-a asumat „întreaga responsabilitate” pentru eliberarea lui Khalil Bryan. „Acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple. A fost o eroare a proceselor interne, iar publicul are dreptul să se aștepte la mai mult”, a spus el.

Articolul Deținut confundat cu un alt prizonier cu același nume, eliberat din greșeală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lorenz Meier, directorul executiv al Auterion, a declarat că compania va livra 33.000 de sisteme de atac cu inteligență artificială în Ucraina înainte de sfârșitul anului, în cadrul unui nou contract cu Pentagonul american, scrie Financial Times (FT).

Software-ul este deja folosit în dronele ucrainene care efectuează misiuni de luptă împotriva Rusiei. Totuși, acest nou angajament este „de 10 ori mai mare” decât cel acordat anterior.

„Așadar, am livrat mii și acum livrăm zeci de mii”, a spus CEO-ul companiei, adăugând că amploarea este „fără precedent”.

Cum funcționează kiturile

„Kiturile de atac” ale Auterion rulează software-ul companiei și includ o cameră și un radio. Acestea pot transforma dronele controlate manual în „sisteme de arme bazate pe inteligență artificială” care nu pot fi bruiate și pot urmări o țintă în mișcare de la o distanță de până la un kilometru.

Angajamentul vine după ce Auterion a obținut un contract în valoare de aproape 50 de milioane de dolari de la Pentagon pentru livrarea sistemelor. Potrivit directorului executiv al companiei, actualul contract face parte din asistența în materie de securitate acordată Ucrainei de către guvernul SUA.

În ultima perioadă, Rusia și-a intensificat atacurile asupra orașelor mari. Sute de drone Shahed sunt utilizate în fiecare atac, iar acum, un singur bombardament depășește frecvent numărul de drone lansate anterior în decursul unei luni.

Articolul Ucraina va primi 33.000 de kituri de drone cu inteligență artificială. Ajutorul, parte a unui acord de apărare cu SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Luni, în cadrul unei conferințe de presă, Farage și Yusuf au criticat Legea Siguranței Online, susținând că legea oferă puteri excesive autorităților, în special autorității de reglementare Ofcom, care ar putea ajunge să cenzureze opiniile critice la adresa guvernului.

„Orice student la istorie va ști că modul în care țările alunecă în acest tip de regim autoritar este prin legislație care ascunde tirania în ascunzătoarea caldă a siguranței și securității și speră că nimeni nu citește textul cu litere mici”, a declarat Yusuf.

În privința prevederilor legii ce vizează protejarea minorilor, cum ar fi verificarea vârstei, Yusuf le-a calificat drept inutile, susținând că pot fi ocolite cu ușurință folosind VPN-uri.

Întrebat cum ar proteja copiii online în lipsa acestei legi, Farage a recunoscut că nu există încă un plan concret, dar a promis că partidul va colabora cu experți din domeniul tehnologiei.

În contiunare, Nigel Farage a reitarat retorica sa sa anti-imigrație, declarând că valul de imigranți din țări precum Afganistan, Irak, Iran sau Eritreea ar fi responsabil de creșterea numărului de violuri în Marea Britanie.

Articolul Reform UK promite abrogarea Legii Siguranței Online apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat dacă este în asentiment cu declarațiile premierului israelian, Benjamin Netanyahu, conform cărora în Gaza nu este foamete, președintele Trump a răspuns „Conform televizorului, aș spune, nu neapărat pentru că acei copii par foarte flămânzi”.

Despre eforturile israelului privind limitarea numărului de victime civile, Trump a afirmat „Cred că nimeni nu a făcut nimic grozav acolo. Totul este un haos”.

Liderul de la Casa Albă a făcut un apel pentru sporirea sprijinului umanitar, afirmând că este nevoie de „hrană și siguranță acum”, și și-a arătat deschiderea față de un armistițiu „Trebuie să se termine”.

Privind continuarea conflictului, Trump i-a transmis lui Netanyahu că „poate trebuie să procedați altfel de acum”, adăugând și că refuzul Hamasului de a elibera ostaticii și rămășițele decedaților este „foarte nedrept”.

Articolul Donald Trump respinge afirmațiile lui Netanyahu și face apel pentru „hrană și siguranță” în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit de el, așa că va trebui să analizăm situația și voi reduce perioada de 50 de zile pe care i-am acordat-o la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul”, a declarat Trump, vorbind în Turnberry, Scoția, potrivit Politico.

Trump i-a dat ultimatumul lui Putin la începutul lunii iulie, avertizând că potențialele sancțiuni economice împotriva Moscovei și a partenerilor săi comerciali ar fi devastatoare dacă conflictul nu ar înceta până la începutul lunii septembrie.

„Credeam că am rezolvat problema de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete asupra unor orașe precum Kiev și ucide o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau altundeva”, a adăugat Trump luni.

Articolul Trump vrea să schimbe foaia cu Putin. Ia în calcul să scurteze perioada ultimatumului dat pentru a încheia războiul din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Computerele cuantice au o problemă mare: fac prea multe greșeli din cauza „zgomotului” – erori care vin și din arhitectura computerului, și din legile fizicii. Până acum, o mare parte din puterea de calcul trebuia folosită doar pentru corectarea erorilor.

Echipa de la Oxford a rezolvat problema folosind ioni de calciu prinși cu microunde, în loc de fotoni, cum fac majoritatea. Au dezvoltat și un algoritm care detectează și corectează automat zgomotul produs de microunde.

„Reducând șansele de eroare, această realizare scade semnificativ infrastructura necesară pentru corectarea erorilor. Computerele cuantice viitoare vor putea fi mai mici, mai rapide și mai eficiente”, a spus Molly Smith, co-autoarea studiului.

Metoda funcționează la temperatura camerei, ceea ce simplifică mult configurația tehnică. Rezultatele au fost publicate în revista APS Physical Review Letters.

Totuși, problema nu e complet rezolvată. Operațiile cu două qubit-uri în același timp încă au o rată de eroare de 1 la 2.000.

Articolul Record mondial: Un computer cuantic greșește doar o dată la 6,7 milioane de operații apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Războiul comercial dintre SUA și UE s-a încheiat în cursul zilei de duminică, 27 iulie, iar mai mulți lideri europeni au reacționat. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că înțelegerea cu SUA „va aduce stabilitate” și „va aduce predictibilitate”. În aceeași notă, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a salutat luni acordul comercial dintre UE și SUA, spunând că „escaladarea conflictului comercial ar fi avut consecințe imprevizibile și potențial devastatoare”, scrie Euractiv.

Pe de altă parte, ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat că acum,  „condițiile comerciale nu vor mai fi la fel de bune ca înainte, și nu este alegerea noastră, dar trebuie găsit un echilibru care să stabilizeze situația și cu care ambele părți să poată conviețui”, scrie Al Jazeera.

Și cancelarul german Friedrich Merz a declarat că acordul „a reușit să evite un conflict comercial care ar fi afectat grav economia germană orientată spre export”. „Acest lucru se aplică în special industriei auto, unde tarifele actuale de 27,5% vor fi reduse aproape la jumătate, la 15%.”

Nu toți liderii europeni văd decizia drept una bună

Anunțul privind încheierea acordului între UE și SUA nu a fost primit bine de unii lideri europeni. Premierul Franței, François Bayrou, a criticat luni acordul comercial dintre UE și SUA, calificându-l drept „capitulare”

„Este o zi neagră când o alianță de popoare libere, unite în valorile lor și în apărarea intereselor lor, se resemnează la supunere”, a declarat Bayrou pe platforma X.

Și premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat decizia asupra căreia cele două părți au convenit în cursul zilei de duminică. El a criticat-o pe von der Leyen pentru că nu a reușit să obțină un acord comercial favorabil cu liderul de la Casa Albă. „Nu a fost o înțelegere pe care președintele Donald Trump a încheiat-o cu Ursula von der Leyen – a fost Trump care a mâncat-o pe von der Leyen la micul dejun. Asta s-a întâmplat”, a spus Orban.

O altă voce din guvernul ungar, Péter Szijjártó – ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior – a criticat forma acordului negociat de Ursula von der Leyen. „A apărut o nouă dovadă că la Bruxelles este nevoie urgentă de schimbarea conducerii. Comisia condusă de von der Leyen a provocat daune grave economiei europene în ultimii ani, iar totul a fost agravat de bâlbâielile în domeniul vamal”, s spus Szijjártó.

UE a fost de acord să achiziționeze energie în valoare de 750 de miliarde de dolari, să investească 600 de miliarde de dolari în SUA peste nivelul actual al investițiilor, să deschidă piețele statelor membre pentru comerț cu SUA fără taxe vamale și să cumpere „cantități uriașe” de echipamente militare. De cealaltă parte, exporturile europene vor fi supuse unor taxe vamale de 15% în SUA.

Articolul Reacțiile liderilor europeni la acordul SUA-UE privind tarifele: Italia și Germania spun că s-a evitat un conflict comercial potențial devastator / Orban critică: „Trump a mâncat-o pe von der Leyen la micul dejun” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația oficială a fost postată pe pagina de Facebook a instituției și este semnată de prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.

„Am citit mărturia unei persoane care, dând dovadă de profund altruism, a devenit donator de piele pentru un apropiat. Am simțit durerea transpusă în cuvinte și spunem clar că aceste situații nu trebuie să existe într-un sistem de sănătate centrat pe nevoile pacienților. Trebuie făcute verificări, trebuie văzut ce disfuncționalități există, cum se pot îndrepta și cine se face vinovat, ca astfel de situații să nu se mai întâmple. Iată că suntem la 10 ani de la tragedia de la Colectiv și încă vedem acest tip de mesaje în spațiul public. Sistemul de sănătate românesc trebuie să învețe și să se eficientizeze, să își creeze infrastructură adecvată pentru a trata tot ceea ce înseamnă îngrijirea ‘marelui ars’, inclusiv pentru persoana care donează țesut în astfel de cazuri”.

Instituția subliniază că: „Și noi suntem pacienți ai acestui sistem, și noi dorim tratamente corecte și un sistem perfect funcțional pentru pacienți și medici, deopotrivă!”.

Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană a precizat în mesaj că este nevoie de un sistem în care atât medicul, cât și pacientul să fie respectați: „Avem nevoie de un sistem care să respecte și să protejeze pacientul, dar și să respecte medicul și să ofere un mediu de lucru pentru exercitarea profesiei în condiții cât mai bune pentru pacienți. Colegiul Medicilor din România susține ferm apărarea demnității profesiei medicale, dar și responsabilitatea acestei profesii față de oameni”.

Articolul Colegiul Medicilor s-a autosesizat după reclamațiile legate de Centrul de Arși Floreasca apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Germania este singura țară din G7 a cărei economie nu a înregistrat creșteri economice în ultimii doi ani și care este prognozată să stagneze și pentru anul curent, astfel bugetul pentru 2026 face parte dintr-o strategie mai amplă de relansare economică.

Planul guvernamental include o investiții considerabile de capital prin fonduri speciale pentru infrastructură și apărare, menite să revitalizeze economia și să consolideze capacitățile strategice ale țării.

Investițiile vor fi susținute printr-un fond special, destinat infrastructurii, în valoare de 500 de miliarde de euro, lansat anterior și exceptat de la regulile privind limita datoriei publice la 0,35% din PIB. Acest fond va permite un împrumut suplimentar de 58,9 miliarde de euro în 2026.

În domeniul apărării, fondul special de 100 de miliarde de euro creat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, va contribui cu alți 25,5 miliarde de euro la împrumuturile din 2026.

În cadrul bugetului, împrumuturile vor crește de la 33,3 miliarde de euro în 2024 la 89,9 miliarde în 2026. Cumulat, în 2026, împrumuturile vor ajunge la 174,3 miliarde de euro.

Proiectul de buget urmează să fie dezbătut în Parlament la sfârșitul lunii septembrie, cu obiectivul de a fi aprobat în ambele camere ale parlamentului până la finalul anului.

Articolul Surse: Germania va aproba bugetul pe 2026 cu investiții record de peste 126 miliarde euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Politico, într-o declarație făcută la complexul Turnberry din Scoția, președintele american Donald Trump a spus că administrația sa „va analiza” impunerea unui tarif generalizat de 10% asupra majorității bunurilor importate din Marea Britanie.

Comentariul vine în contextul în care Washingtonul și Londra urmează să poarte discuții ample privind relațiile comerciale bilaterale.

Întrebat dacă ar fi dispus să reducă actualul tarif reciproc de 10%, cel mai scăzut aplicat de SUA vreunui partener comercial, Trump nu a dat un răspuns clar, dar a părut optimist cu privire la posibilitatea unei înțelegeri.

Articolul Trump anunță posibilitatea unui tarif de 10% pentru bunurile importate din Marea Britanie apare prima dată în Mediafax.