Mediafax

Președintele Nicușor Dan a răspuns întrebărilor unui grup de copii români din diaspora, participanți la cea de-a XVI-a ediție a Programului de Tabere „ARC”.

„Noi nu avem o strategie pentru diaspora, intuitiv trebuie să ajungem la momentul în care orice cetățean din diaspora să știe că se poate bizui pe statul său (…) și fiecare comunitate trebuie să aibă acces la cultura română”, a răspuns președintele.

Nicușor Dan s-a referit și la înființarea unor instituții de tipul interfață pentru cetățenii români care vor să revină în țară.

Luni, grupul de copii români din diaspora, participanți la cea de-a XVI-a ediție a Programului de Tabere „ARC”, a vizitat Palatul și Grădina Cotroceni.

Articolul Nicușor Dan a fost întrebat de un copil ce face statul român pentru Diaspora: nu avem o strategie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului curent s-a încheiat cu un
deficit de 69,8 miliarde de lei, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2024, acesta era de 63,67 miliarde de lei.

Veniturile în prima jumătate a anului 2025

Veniturile totale s-au ridicat la 310,52 miliarde de lei în primele șase luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 12,7% (an/an), susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit s-au ridicat la 30,34 miliarde de lei, adică o
creștere de 21,8% (an/an). În privința contribuțiilor de asigurări s-au înregistrat venituri de 103,46 miliarde de lei, adică o creștere de 11,6% (an/an).

Potrivit raportului publicat luni de Ministerul Finanțelor, încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an). Pe de altă parte, încasările nete din TVA s-au ridicat la 59,27 miliarde de lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 28,68 miliarde de lei, în creștere cu 7,7%. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 miliarde de lei, în creștere cu 30,9% (an/an).

Cheltuielile în prima jumătate a anului 2025

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 380,32 miliarde de lei, marcând o creștere în termeni nominali cu 12,1% față de același interval al anului trecut.

Prezentat defalcat, cheltuielile de personal au crescut cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului 2024 și au însumat 85,46 miliarde de lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 miliarde de lei, în creștere cu 1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai mari cheltuieli – cu asistența socială

În prima jumătate a anului 2025, cele mai mari cheltuieli au fost cele legate de asistența socială, care s-au ridicat la 126,57 miliarde de lei, în creștere cu 15,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest lucru s-a produs în urma măsurilor de recalculare a pensiilor, dar și a compensării facturilor de energie electrică și gaze naturale.

Printre altele, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile
(inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 29,91 miliarde de lei,
în creștere cu 22,19% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, s-au ridicat la 50,44 miliarde de lei, cu 9,03% mai mari față de aceeași perioadă a anului 2024.

Articolul Deficitul bugetar în primele șase luni din 2025 este mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Având în vedere dezbaterea din spaţiul public revin cu aceleaşi precizări pe care le-am făcut de fiecare dată, în mod transparent, răspunzând întrebărilor reprezentanţilor mass-media. De fiecare dată când am fost numit în funcţii publice a apărut întrebarea referitoare la calitatea mea de inculpat într-un dosar de evaziune fiscală”, se arată în mesaj.

Oprea declară că „acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunţat prin două hotărâri judecătoreşti, fond si contestaţie, menţinând un punct de vedere unitar că se impune desfiinţarea actelor de urmărire penală şi restituirea cauzei la PÎCCJ”.

„Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Aşa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale. Niciodată nu am fost sancţionat si nu am plătit vreo amendă penală”, precizează politicianul.

El menţionează, de asemenea, „că în anul 2012 când am fost ales senator am renunţat atât la calitatea de administrator al companiilor (lucru impus de lege), cât şi la cea de acţionar (calitate admisă de lege)”.

Articolul Radu Oprea îşi prezintă cazierul juridic: Niciodată nu am fost sancţionat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mai mulţi bărbaţi înarmaţi au ucis cel puţin 17 persoane şi au rănit alte 11 într-un atac asupra unui bar din provincia Guayas a Ecuadorului, potrivit Reuters.

Anunţul a fost făcut luni de biroul procurorului general al ţării, care investighează incidentul.

Biroul procurorului a declarat că peste 40 de probe au fost recuperate la faţa locului. Imaginile din bar au prezentat mai multe cadavre întinse pe jos, unele acoperite cu cearşafuri albe.

Articolul Atac armat într-un bar din Ecuador. 17 persoane au murit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie criptată Telegram, a fost audiat luni la Tribunalul Judiciar din Paris, pentru a treia oară, în cadrul anchetei privind posibila complicitate a platformei sale cu rețele infracționale, potrivit Le Figaro. Miliardarul rus, naturalizat francez în 2021, este pus sub acuzare din august 2024 pentru o serie de infracțiuni legate de criminalitatea organizată.

Durov a admis că prezența infractorilor pe Telegram a crescut

Durov a fost citat să răspundă în fața celor doi judecători de instrucție care conduc investigația, fiind însoțit de patru avocați. El a sosit la tribunal îmbrăcat complet în negru și a refuzat orice declarație publică.

Justiția franceză îl acuză pe Durov că nu a intervenit suficient pentru a împiedica distribuirea de conținuturi infracționale prin intermediul Telegram. Într-un interogatoriu anterior, care a avut loc în decembrie, el a recunoscut: „Am realizat gravitatea faptelor doar când am fost reținut de autoritățile franceze”, și a adăugat că Telegram „nu a fost creat pentru infractori”, dar a admis că prezența acestora pe platformă „a crescut”, deși reprezintă „o fracțiune minoră”. El a promis atunci să „îmbunătățească procesele de moderare” pentru a preveni utilizarea abuzivă a aplicației.

Plasat control judiciar, cu permisiune limitată de călătorie

Pavel Durov a fost reținut temporar în august 2024, la sosirea sa pe aeroportul Le Bourget, pentru a fi interogat de autoritățile franceze. După aceea, a fost pus sub acuzare pentru presupusă complicitate cu criminalitatea organizată, dar nu a fost încarcerat, ci plasat sub control judiciar.

Între timp, autoritățile franceze au remarcat o colaborare mai mare din partea Telegram, inclusiv în cazuri legate de crima organizată. Ca urmare, Curtea de Apel din Paris a decis, la 10 iulie, să îi permită deplasări de până la 14 zile în Dubai, orașul în care locuiește, cu condiția notificării prealabile a instanței.

Avocații contestă procedura

Avocații lui Durov au inițiat mai multe demersuri judiciare: cereri de anulare a procedurii, recursuri și o întrebare prioritară de constituționalitate adresată justiției franceze, împreună cu o alta preliminară trimisă Curții de Justiție a Uniunii Europene, ambele instrumente juridice speciale prin care avocații pot contesta legalitatea sau constituționalitatea unei proceduri sau a unei norme aplicate într-un proces.

Cazul atrage o atenție deosebită asupra responsabilității platformelor de comunicare digitală în combaterea fenomenului infracțional online, punând presiune asupra Telegram pentru a-și adapta politicile de moderare la cerințele legale tot mai stricte.

Articolul Justiția franceză l-a interogat pe fondatorul Telegram pentru tolerarea conținutului infracțional apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legat de procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Dan a transmis: „Ce poate să facă România? România poate, pe de-o parte, în formatul ăsta diplomatic, la nivel de președinte, la nivel de miniștri de Externe, să preseze pentru continuarea acestui proces, când apar diferite chestiuni tehnice”.

„Din punct de vedere practic, România a trecut acum 20 de ani prin același proces. Și în măsura în care se solicită, avem experți care au trecut prin toți pașii ăștia, pe toate cele 33 de capitole de negocieri. A făcut și foarte multe greșe în România, evident, și tocmai din perspectiva asta știe să dea niște sfaturi competente, cum să folosești banii care vin, fondurile preaderare. Deci în măsura în care ni se solicită ajutorul, avem oarecare expertiză”, a declarat președintele.

El a primit, luni, la Palatul Cotroceni, un grup de copii români din diaspora, participanți la cea de-a XVI-a ediție a Programului de Tabere „ARC”.

Articolul Dan: Există multă apreciere pentru ceea ce fac autoritățile din Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit informațiilor inițiale, Plahotniuc nu și-a dat consimțământul pentru extrădare, ceea ce obligă autoritățile elene să urmeze procedura clasică, mai îndelungată, ce implică decizii ale instanței și ale Ministerului Justiției din Grecia.

Totuși, avocatul său neagă că oligarhul s-ar fi opus extrădării, declarând că Plahotniuc este pregătit să facă uz de toate căile legale disponibile pentru a reveni în Republica Moldova. Apărătorul subliniază că clientul său urmărește să-și demonstreze nevinovăția și respinge acuzațiile de blocare a procedurii.

Contextul reținerii

Plahotniuc a fost reținut pe 21 iulie 2025, pe Aeroportul Internațional din Atena, în timp ce se deplasa spre Dubai. El este acuzat de fraudă bancară, spălare de bani și conducerea unei organizații criminale, în legătură cu „jaful secolului” – furtul a aproape un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Ce urmează?

Procedura de extrădare, declanșată de autoritățile moldovenești, ar putea dura luni de zile. În acest interval, avocații lui Plahotniuc pot invoca argumente legate de drepturile omului sau presupuse motivații politice, în timp ce Chișinăul insistă pe necesitatea aducerii lui în fața justiției.

Articolul Vladimir Plahotniuc contestă extrădarea în Republica Moldova. Avocatul său susține contrariul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Google admite faptul că sistemul său de avertizare pentru cutremure nu a reușit să alerteze în timp util localnicii înainte de cutremurul devastator din februarie 2023, scrie Euronews.

Sistemul are potențialul de a trimite alerte de nivel înalt către 10 milioane de persoane aflate la o distanță de 158 de kilometri de epicentru. Cu toate acestea, gigantul tehnologic a afirmat că doar 469 de alerte „Take Action” („Luați măsuri” – trad.) au fost trimise înainte de primul cutremur cu magnitudinea de 7,8. Acesta este nivelul de avertizare conceput pentru a trezi utilizatorii adormiți și a-i îndemna să caute imediat un loc sigur.

Google a mai recunoscut faptul că sistemul de alertă a subestimat gravitatea cutremurului, calculând inițial magnitudinea la doar 4,5-4,9, cu mult sub magnitudinea reală de 7,8. În plus, a trimis notificarea mai puțin severă „Be Aware” (Fiți atenți!” – trad.) pentru 500.000 de utilizatori, care anunță cutremure ușoare și nu poate trece de setarea „Nu deranjați” a dispozitivului.

Rapoartele inițiale ale Google indicau că sistemul „funcționase bine”

Recunoașterea acestui eșec vine în contextul în care inițial, Google susținuse că sistemul „funcționase bine”.

După incident, Google și-a revizuit algoritmii de detectare și a rulat o simulare a primului cutremur. Potrivit companiei, sistemul actualizat, dacă ar fi fost funcțional la momentul respectiv, ar fi trimis 10 milioane de alerte „Take Action” și încă 67 de milioane de notificări „Be Aware”.

În data de 6 februarie 2023, peste 55.000 de persoane au murit după ce două cutremure majore au lovit sud-estul Turciei. Alte peste 100.000 de persoane au fost rănite. La momentul producerii seismelor, mulți dormeau în clădirile care s-au prăbușit.

Articolul Google admite că nu a reușit să alerteze la timp milioane de persoane înaintea seismului din Turcia din 2023. Sistemul subestimase gravitatea lui apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit specialiștilor, este vorba despre „averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 50…60 km/h, grindină de 1-2 cm”.

Fenomenele vizate vor afecta următoarele zone:

– Județul Covasna: Ozun, Vâlcele, Dobârlău, Hăghig, Ilieni, Chichiș;

– Județul Braşov: Brașov, Predeal, Bran, Moieciu, Vulcan, Poiana Mărului, Șinca Nouă, Holbav, Fundata;

– Zona depresionară a județului Braşov, respectiv zona localităților: Brașov, Săcele, Zărnești, Codlea, Râșnov, Prejmer, Predeal, Tărlungeni, Feldioara, Bran, Ghimbav, Dumbrăvița, Hărman, Bod, Vulcan, Hălchiu, Cristian, Teliu, Sânpetru, Budila, Apața, Măieruș, Crizbav, Ormeniș.

Avertizarea rămâne în vigoare până luni, ora 19:00.

Articolul METEO. Averse torențiale, descărcări electrice și grindină în Transilvania. A fost emis cod galben apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 100 de persoane au fost ucise în Fâșie în ultimele 24 de ore, potrivit Sky News. De asemenea, 382 de persoane rănite au fost internate în spitale din Gaza.

Palestinienii mai transmit că 25 de persoane au murit în timp ce căutau hrană ceea ce duce numărul total al victimelor de acest tip la 1.157.

Ministerul din Gaza a mai arătat că s-au înregistrat încă 14 decese din cauza foametei și a malnutriției, totalul ajungând la 147, inclusiv 88 de copii.

Palestinienii estimează că numărul total de morți „din cauza agresiunii israeliene” începând din 7 octombrie 2023 este de 59.921.

Ministerul Sănătății din Gaza este condus de Hamas, iar statisticile nu conțin luptători.

Articolul Gaza. În ultimele 24 de ore, 100 de oameni au murit, aproape 400 au fost răniți apare prima dată în Mediafax.