Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a spus că pensia medie în sistemul de justiție ajunge la 5.000 de euro net, cu mult mai mari decât pensia medie din România, care este între 500 și 600 de euro.

„Am avut ani, înainte de 2020, în care practic datorită formulei prevăzută în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, sublimiez brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afară a unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el un fond de pensie pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puțin pe componenta de a necontributiv nu există astfel de situație”, a spus Ilie Bolojan, marți, în cadrul unei conferințe de presă pe tema reformei pensiilor speciale.

El a spus că ulterior s-a pus „o frână” în această prevedere.

„Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, ceea ce înseamnă că, practic, în acești ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu și suntem în situația în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiție, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu”, a adăugat premierul.

Articolul Bolojan, despre pensiile în justiție: Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit mesajului public, operațiunea ar fi fost „de lungă durată și la scară largă”, iar sistemele IT ale Aeroflot ar fi fost „complet distruse”.

„Am paralizat complet cea mai mare companie aeriană din Rusia. Vom publica datele personale ale tuturor rușilor care au zburat vreodată cu Aeroflot”, au scris hackerii de la Silent Crow, încheindu-și mesajul cu sloganul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarusul!”

Atacul, confirmat de autoritățile ruse, a dus la anularea a peste 40 de zboruri, majoritatea interne, dar și către Belarus și Armenia. Sistemele informatice ale companiei au fost grav afectate, iar numeroase zboruri au avut întârzieri, potrivit anunțului oficial al Aeroflot.

Procuratura rusă a anunțat că a deschis o anchetă penală pentru atac cibernetic. Oficialul rus Anton Gorelkin a declarat că Rusia se confruntă cu „un război pe toate fronturile, inclusiv cel digital”.

Atacurile informatice din partea unor grupuri pro-ucrainene sau pro-ruse s-au intensificat de la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022, însă rareori produc efecte vizibile imediate. Cazul Aeroflot este una dintre puținele excepții, cu impact direct asupra zeci de mii de pasageri.

Articolul Hackerii pro-ucraineni din gruparea Silent Crow revendică atacul asupra Aeroflot și amenință cu publicarea datelor pasagerilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu a fost semnată marți de premier și pleacă la Administrația Prezidențială, a anunțat Ilie Bolojan.

Întrebat la conferința de presă de marți dacă demisia lui Anastasiu a fost înregistrată, premierul a spus: „Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri, a parcurs procedura obișnuită și astăzi, chiar înainte de a veni la conferința de presă, mi s-a adus documentul pentru semnare, pentru a pleca la Administrația Prezidențială în vederea închiderii acestei proceduri”.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat duminică întreg contextul dosarului în care este implicat „ca martor” și și-a anunțat demisia.

„Aveam de ales între faliment sau să dau curs șantajului”, spune Anastasiu. El a afirmat că funcționarul de la ANAF îi teroriza colaboratorii.

Articolul Ilie Bolojan anunță că a luat marți la cunoștință demisia lui Dragoș Anastasiu: „Înainte de a veni la conferința, mi s-a adus documentul pentru semnare” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În 2023 am făcut un studiu la nivel național, în publicul digitalizat, din mediul urban, practic pe clasa asta medie despre care discutăm. Datele arată nasol. 45% din populația țării nu poate supraviețui mai mult de o lună dacă își pierd veniturile. Asta înseamnă că nu au un fond de rezervă. Nu au un fond de urgență”, a spus Chirilă.

Potrivit acestuia, 10% din populația României, echivalentul a aproximativ 1,9 milioane de persoane, nu pot accesa rapid nici măcar 500 de lei.

„Astea au fost niște cifre care, fiind descoperite de noi, ne-au îngrozit. Și atunci înțeleg că, de fapt, discutăm despre investiții, dar avem probleme fundamentale în managementul veniturilor”, a precizat el.

Întrebat ce ar trebui să facă o familie cu venituri medii în cazul unei crize bruște, Chirilă a subliniat că prioritatea este recâștigarea capacității de a genera venituri: „Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să-și recâștige posibilitatea de generare de venituri. Cel mai simplu lucru care se poate face este Uber, Glovo, Wolt și așa mai departe, care îți generează venituri rapid. Al doilea lucru este generarea de comisioane din vânzări. Vânzările sunt joburi lichide care, prin comisioane, pot să ne aducă venituri”.

El atrage atenția și asupra necesității reducerii rapide a cheltuielilor.

„Neapărat trebuie făcută curățenie în bugetul de venituri și cheltuieli, pentru că în momentul în care au dispărut veniturile, ecuația dintre nevoi, dorințe și economii trebuie regândită. Trebuie să renunți la dorințe. Asta înseamnă că adio cafele, adio țigări, adio alcool, adio ieșit în oraș, adio multe lucruri care îmi hrănesc emoțiile”, a adăugat acesta.

Emisiunea integrală:

Articolul Alexandru Chirilă: „45% dintre români nu pot supraviețui mai mult de o lună fără venituri” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani”, spune Ilie Bolojan.

El precizează că magistrații pot ieși la pensie anticipat, în pierd pentru fiecare an 2% din pensie.

„Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activității de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și în general prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm”, încheie Bolojan.

Articolul „Propunem creșterea vârstei de pensionare în sistemul de justiție la 65 de ani”, anunță premierul Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În al doilea trimestru al anului 2025, AstraZeneca a raportat rezultate financiare peste estimări, având o creștere a veniturilor de 11%, la 14,46 miliarde USD, comparativ cu estimările analiștilor de 14,15–14,2 miliarde de dolari.

Profitul ajustat pe acțiune a fost de 2,17 USD, ușor peste așteptările de 2,16 USD, potrivit Reuters.

O componentă majoră a acestei performanțe a fost creșterea cu 18% a vânzărilor de medicamente oncologice, care au ajuns la 6,31 miliarde USD, reprezentând aproape jumătate din veniturile totale.

În ciuda incertitudinilor comerciale, compania ș-a crescut profitul și are ambiții mari până în 2030

Piața din Statele Unite, principala zonă geografică a companiei, a raportat un avans cu două cifre, chiar în contextul unor tensiuni comerciale și amenințări privind tarifele la importuri farmaceutice. AstraZeneca a făcut investiții semnificative — planifică să investească 50 de miliarde USD în SUA până în 2030, pentru extinderea operațiunilor de producție și cercetare, ca răspuns la amenințările tarifare ale președintelui Trump.

În ciuda incertitudinilor comerciale, compania și-a menținut obiectivele pentru întregul an 2025 și a majorat dividendele intermediare cu 3%.

AstraZeneca și-a reiterat strategia de a atinge o cifră anuală de afaceri de 80 de miliarde USD până în 2030, sprijinită de lansarea a 20 de noi medicamente și de consolidarea poziției pe piața americană.

Specializată în cercetarea de medicamente inovatoare

Compania a fost fondată în 1999, prin fuziunea companiei suedeze Astra AB cu britanica Zeneca Group și are sediul la Cambridge.

AstraZeneca este specializată în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice: oncologie, boli cardiovasculare, vaccinuri, boli respiratorii și imunologie.

Cu operațiuni în peste 100 de țări și centre de cercetare în Marea Britanie, Statele Unite, Suedia și China, AstraZeneca este una dintre cele mai importante companii farmaceutice din lume.

Articolul AstraZeneca, profituri uriașe, peste așteptări, pe piața din SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Până acum se credea că educația te protejează de declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă și că traiectoriile sunt diferite – cei cu mai puțină educație ar avea un declin mai accentuat. Dar studiul nostru arată că nu este așa”, a declarat pentru EFE Javier Solana, director de cercetare la Institutul Guttmann.

Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în revista Nature Medicine, coordonat de Universitatea din Oslo (Norvegia), în cadrul consorțiului european Lifebrain, cu participarea Institutului Guttmann și a Universității din Barcelona (UB).

Potrivit cercetătorilor, educația oferă doar un avantaj la start – o „rezervă cognitivă” mai mare – dar nu împiedică apariția declinului cognitiv. „Traiectoriile sunt paralele: atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu studii mai puține ajung, în final, la un nivel similar de deteriorare cognitivă”, a adăugat Solana.

Unul dintre cele mai ample studii privind îmbătrânirea cognitivă

Studiul, intitulat „Reevaluarea rolului educației în declinul cognitiv și îmbătrânirea cerebrală”, a analizat date longitudinale de la peste 170.000 de persoane din 33 de țări occidentale – una dintre cele mai mari cercetări realizate până acum în acest domeniu, potrivit Institutului Guttmann, un centru de referință în sănătatea cerebrală și neuroreabilitare.

Au fost procesate peste 420.000 de teste neuropsihologice și imagistice, provenite de la participanți din cohortele europene, americane, asiatice și australiene.

Au fost incluși 170.795 de participanți cu vârste peste 50 de ani, monitorizați până la 28 de ani. UB a contribuit cu 161 de subiecți, iar cohorta BBHI cu alți 966.

Participanții au fost supuși unor teste de memorie, raționament, viteză de procesare și limbaj. În plus, 6.472 dintre ei au fost evaluați și prin RMN cerebral, pentru a analiza volumul total al creierului și dimensiunea unor regiuni cheie, cum ar fi hipocampul sau cortexul prefrontal.

Așadar, rezultatele arată că un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o memorie mai bună, un volum intracranian mai mare și dimensiuni puțin mai ridicate ale regiunilor cerebrale implicate în memorie.

Totuși, declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului s-au produs în mod similar în toate grupurile analizate, indiferent de nivelul de educație.

Așadar, un nivel educațional ridicat nu oferă o protecție absolută în fața declinului cognitiv, dar oferă o poziție de avantaj inițial în procesul de îmbătrânire, conchide Solana.

Articolul Mit demontat: declinul cognitiv apare indiferent de nivelul de educație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți noi propuneri privind reforma pensiilor din magistratură. Printre acestea se numără și plafonarea pensiei la de 70% din ultimul salariu net.

În cadrul unei conferințe de presă, desfășurate marți, pe tema reformei pensiilor magistraților, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că propune o limitare a pensiilor la 70% din valoarea ultimului salariu net „ Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net subliniez. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net”.

„Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a declarat premierul Bolojan.

Ilie Bolojan a declarat că schimbările din sistemul de pensii din magistratură ar „care aduce și acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate”.

Propunerile includ și măsuri tranzitorii pentru magistrații care au deja îndeplinite condițiile de pensionare. Aceștia vor avea posibilitatea de a rămâne activi în sistem, atât timp cât doresc sau cât le permite capacitatea profesională „încât să nu avem niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și a parchetelor să se desfășoare în condiții normale în perioada următoare”.

Bolojan a mai anunțat „Vom comunica în această după-amiază textele de lege cu toate detaliile, în așa fel încât să poată fi analizate. Vom purta discuții în zilele următoare cu toți cei interesați, în așa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observații, dacă sunt propuneri de îmbunătățire, în așa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat”.

Articolul Ilie Bolojan despre pensiile magistraților: Să fie de maximum 70% din ultimul salariu net apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul olandez a anunțat marți interzicerea accesului pe teritoriul său pentru doi miniștri israelieni de extremă dreapta: Itamar Ben-Gvir, ministrul Securității Naționale, și Bezalel Smotrich, ministrul de Finanțe, aceasta fiind cea mai recentă reacție oficială europeană la deteriorarea rapidă a situației din Gaza, potrivit ministrului de Externe Caspar Veldkamp.

Cei doi oficiali israelieni susțin extinderea așezărilor evreiești în teritoriile palestiniene ocupate și continuarea războiului în Gaza pentru ceea ce ei numesc „emigrarea voluntară” a populației palestiniene, o formulare politică folosită pentru a justifica alungarea palestinienilor.

„Războiul din Gaza trebuie să înceteze”, a transmis diplomatul olandez într-o scrisoare adresată parlamentarilor, citată de AP News, în care solicită Uniunii Europene suspendarea parțială a acordului comercial cu Israelul, propunere pe care parlamentarii olandezi urmează să o promoveze în cadrul Comisiei Europene, responsabilă cu gestionarea acestor acorduri.

Miniștrii sancționați acuză Europa că sprijină terorismul

Ben-Gvir a reacționat dur la această măsură, spunând că „un ministru evreu din Israel este indezirabil în Europa, teroriștii sunt liberi, iar evreii sunt boicotați”. El a precizat că va „continua să acționeze”, adică își va continua politica indiferent de sancțiuni.

La rândul său, ministrul israelian de finanțe a acuzat liderii europeni că „se predau minciunilor islamului radical” și a avertizat că, în viitor, evreii s-ar putea să nu mai poată trăi în siguranță în Europa.

Presiunea asupra guvernului olandez, care se pregătește pentru alegerile din octombrie, este în creștere, în special în privința politicii față de Israel. Săptămâna trecută, mii de oameni au protestat în gări din întreaga țară, bătând în oale și tigăi pentru a simboliza lipsa acută de alimente din Gaza.

Olanda presează Israelul pentru soluții umanitare

Guvernul olandez îl va convoca și pe ambasadorul Israelului în Țările de Jos, pentru a-i transmite apelul adresat premierului Netanyahu de a-și schimba direcția și de a „lua imediat măsuri care să ducă la o îmbunătățire substanțială și rapidă a situației umanitare din întreaga Fâșie Gaza”, a comunicat ministrul Veldkamp.

Deși Israelul a anunțat recent „pauze umanitare” și parașutări de ajutoare, ONU afirmă că impactul la sol este minim: „Când intră suficiente ajutoare, deturnările se reduc sau încetează complet”, susține agenția. Israelul, în schimb, acuză Hamas că sustrage ajutoarele pentru a-și menține controlul asupra teritoriului.

Haga: „Înfometarea, armă de război în Gaza”

Premierul Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant sunt vizați de mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională, fiind acuzați de crime împotriva umanității, inclusiv folosirea „înfometării ca armă de război”. Statele membre ale CPI, inclusiv Olanda, sunt obligate să îi rețină dacă pășesc pe teritoriul lor.

Singurul lider al unui stat membru al Curții Penale Internaționale de la Haga care s-a oferit public să îl găzduiască pe Benjamin Netanyahu fără a-l aresta este cancelarul Germaniei, Friedrich Merz.

Articolul Olanda impune sancțiuni pentru doi miniștri israelieni care susțin războiul din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, anunță aprobarea omologării și lansarea în România a noului său erbicid – Belkar® Super – bazat pe molecula inovatoare Arylex™ Active.

Dezvoltat pentru a veni în sprijinul cultivatorilor de rapiță, Belkar® Super oferă un control rapid și eficient supra principalelor buruieni cu frunză lată, inclusiv turița, romanița, traista-ciobanului, urzica moartă, specii de mușcate (Geranium spp.), macul sălbatic, albăstreaua și multe altele.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21139

Articolul Corteva Agriscience lansează Belkar® Super în România apare prima dată în Mediafax.