Mediafax

Pactul Hitler-Stalin și împărțirea Europei de Est

Invazia sovietică a Poloniei a fost precedată de înțelegerea semnată la Moscova pe 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică. Oficial, pactul Ribbentrop-Molotov era un tratat de neagresiune, dar protocolul său secret împărțea Europa Centrală și de Est. Astfel, Polonia urma să fie împărțită între cele două puteri totalitare, iar țările baltice intrau în zona de control sovietică.

La 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia din vest, declanșând cel de-Al Doilea Război Mondial. Trupele poloneze au rezistat eroic în primele zile, dar erau depășite numeric și logistic. În timp ce atenția era concentrată asupra frontului vestic, la est, Uniunea Sovietică se pregătea de ofensivă.

17 septembrie 1939 – lovitura din spate

În zorii zilei de 17 septembrie 1939, peste 600.000 de soldați ai Armatei Roșii au trecut granița de est a Poloniei, sprijiniți de câteva mii de tancuri și avioane. Moscova a justificat invazia prin pretextul protejării minorităților ucrainene și belaruse de pe teritoriul polonez, însă documentele istorice confirmă că acțiunea era parte a înțelegerii cu Germania nazistă.

Guvernul polonez, surprins de noul front, a fost pus într-o situație imposibilă. Mareșalul Edward Rydz-Śmigły a ordonat trupelor să evite confruntările directe cu sovieticii și să se retragă spre România și Ungaria, pentru a salva ce mai putea fi salvat din structurile statului. În multe regiuni însă, unități de grăniceri și voluntari au opus rezistență. Bătălii grele s-au dat la Grodno și Vilnius, unde tineri și civili au luptat cot la cot cu armata regulată.

Polonia sfâșiată între două imperii

În mai puțin de o lună, Polonia a fost practic ștearsă de pe hartă. Pe 6 octombrie 1939, ultimele unități poloneze capitulau, iar țara era împărțită în două zone de ocupație: vestul, sub control nazist, și estul, anexat de Uniunea Sovietică. Pentru populația civilă, urma o perioadă de suferință și represiune.

În partea ocupată de URSS, sute de mii de polonezi au fost deportați în Siberia și Kazahstan, iar elitele militare și intelectuale au devenit ținte ale epurărilor. Cel mai cunoscut episod este masacrul de la Katyn, din primăvara anului 1940, când aproximativ 22.000 de ofițeri, polițiști și funcționari polonezi au fost executați de NKVD.

România – refugiu pentru vecinul său polonez

Evenimentele din septembrie 1939 au avut un impact direct asupra României. După prăbușirea rezistenței poloneze, mii de civili și soldați au trecut granița sudică, găsindu-și adăpost pe teritoriul românesc. Autoritățile de la București au acceptat să primească refugiați, iar o parte din armata poloneză a fost primită, ulterior unii militari reușind să ajungă în Franța și Marea Britanie, unde au continuat lupta alături de aliați.

„La frontiera româno-polonă s-au luat măsuri ca trecerea eventualilor refugiaţi din Polonia să se facă în conformitate cu regulile neutralităţii şi cu interesele naţionale româneşti”, scria pe prima pagină din Timpul de pe 17 septembrie 1939. „Eventualii“ refugiaţi din Polonia care ar trece prin România vor fi sprijiniţi cu „azil impus de sentimentele de umanitate“, militarii străini care ar trece frontiera vor fi dezarmaţi iar cei care au avut funcţii politice vor fi trimişi să stea în anumite localităţi, arată o decizie a „preşedinţiei de Consiliu“, adică a premierului României, publicată pe prima pagină din ziarul Timpul din 17 septembrie 1939.

Tot în România și-a găsit refugiu guvernul polonez, care, de pe teritoriul românesc, a reușit să se reorganizeze și să continue activitatea în exil, devenind un punct de sprijin pentru rezistența poloneză din afara țării.

Pentru gestionarea fluxului masiv de oameni, România a creat un Comisariat general al polonezilor, care colabora cu Crucea Roșie și alte organizații. Refugiații primeau sprijin financiar lunar, provenit în mare parte din fonduri poloneze, inclusiv din tezaurul Băncii Poloniei, care fusese evacuat prin România spre Marea Britanie.

Efectele pactului Ribbentrop-Molotov s-au simțit și asupra României

Un an mai târziu însă, România însăși avea să simtă consecințele directe ale pactului Ribbentrop-Molotov. În iunie 1940, Uniunea Sovietică a emis un ultimatum prin care cerea cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, teritorii românești care intrau în sfera de influență sovietică potrivit înțelegerii cu Germania. După deliberări în cadrul statului roman s-a decis că o rezistență armată nu era posibilă și armata română a fost obligată să se retragă, iar URSS a ocupat rapid regiunile vizate, dar și Ținutul Herța, care nu fusese menționat în pact.

O rană care a marcat secolul XX

Invazia sovietică a rămas multă vreme un subiect tabu. În perioada de început a comunismuli, autoritățile de la Varșovia, aflate sub sfera de influență Moscovei, au evitat să discute deschis despre 17 septembrie 1939. Narativul oficial prezenta Uniunea Sovietică drept „eliberatoare” a populației din estul Poloniei. Abia mai târziu odată cu o distanțare de Mosvova și mai ales odată cu prăbușirea comunismului, Polonia a putut aborda liber acest capitol dureros al istoriei.

Astăzi, pentru mulți polonezi, ziua de 17 septembrie simbolizează nu doar pierderea independenței, ci și trădarea din partea unei puteri care pretindea că apără interesele populațiilor slave. Trauma deportărilor, execuțiilor și ocupației a fost transmisă din generație în generație.

Memorie și actualitate

Parlamentul Poloniei a condamnat oficial invazia sovietică, iar anual, pe 17 septembrie, au loc ceremonii de comemorare la nivel național. Monumente, expoziții și producții cinematografice, precum filmul „Katyn” al regizorului Andrzej Wajda, mențin vie memoria evenimentelor din 1939.

Istoricii subliniază că 17 septembrie 1939 reprezintă o lecție despre fragilitatea statelor mici în fața înțelegerilor dintre marile puteri. Pactele secrete și interesele geopolitice pot decide destinele unor națiuni întregi, fără ca acestea să aibă posibilitatea de a se apăra.

Ecourile invaziei sovietice se resimt și astăzi în relațiile polono-ruse. Varșovia rămâne una dintre cele mai vocale capitale europene în ceea ce privește critica la adresa politicii externe a Moscovei. Pentru Polonia, memoria lui 1939 este un avertisment constant asupra riscului imperialismului și al agresiunilor militare.

Articolul 17 septembrie. Acum 86 de ani rușii invadau Polonia. România avea să cadă pradă la rândul ei pactului Ribbentrop-Molotov apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, implementată de guvernul din iunie 2023, a redus inflația de la 18% la 1,1% și a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. PSD avertizează că eliminarea măsurii ar duce la creșterea prețurilor și tensiuni sociale.

Datele statistice oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Consiliului Concurenței arată că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, implementată de guvernul din iunie 2023, a redus semnificativ inflația și a protejat puterea de cumpărare a populației, susțin social-democrații într-un document care va fi prezentat în ședința de miercuri a coaliției de guvernare, document obținut de MEDIAFAX.

În perioada mai–iulie 2023, inflația la bunurile alimentare a atins 18%, iar prețurile au înregistrat creșteri dramatice: pâine și lapte +15%, brânză +27%, ouă +29%, carne de pui +14%, carne de porc +16%, fructe +20%, cartofi +33%, zahăr +55%, unt +31%. Puterea de cumpărare pe coșul alimentar scăzuse cu 15% în medie și cu 22% pentru persoanele cu venituri reduse.

Un an mai târziu, după plafonarea adaosului comercial, prețurile alimentelor plafonate s-au stabilizat, inflația la bunuri alimentare scăzând la 1,1%, iar puterea de cumpărare a crescut. În combinație cu plafonarea prețului la utilități, inflația generală a coborât de la 10,3% la 4,9%, iar BNR estimează că, fără aceste măsuri, ar fi urcat la 15%.

La doi ani de la aplicarea plafonării, producția națională de carne, lapte și alte alimente de bază a crescut semnificativ, iar măsurile de sprijin au fost susținute prin programe de finanțare de peste 22,4 miliarde lei pentru agricultură, pescuit și industria alimentară.

PSD afirmă că nu susține eliminarea plafonării, subliniind că aceasta protejează românii cu venituri mici. Eliminarea măsurii ar putea duce la creșterea inflației la 13–15% și la o scădere drastică a puterii de cumpărare, riscând să afecteze peste 1 milion de români, cu posibile tensiuni sociale și instabilitate politică în 2026.

„În condițiile creșterii explozive a prețurilor (dramatic la energie, plus 66%) și a măsurilor de austeritate pe venituri (tăieri sau înghețări), eliminarea plafonării la alimentele de bază ar face ca scăderea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici (care au o pondere ridicată în coșul de consum pentru alimente și energie) să ajungă la 30%. Această scădere dramatică va arunca peste 1 milion de români în risc de sărăcie și excluziune socială în 2026 și ar accentua grav tensiunile sociale și instabilitatea politică”, potrivit documentului PSD obținut de MEDIAFAX.

Articolul PSD: Plafonarea prețurilor la alimente a redus inflația și a protejat puterea de cumpărare românilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un accident rutier grav a avut loc pe DN7, la ieșirea din comuna Bascov, implicând un autoturism și un autocamion, anunță IPJ Argeș. Polițiștii Serviciului Rutier Argeș sunt la fața locului pentru primele măsuri și cercetări.

ISU Argeș informează că la locul accidentului intervin pompierii de la Detașamentul Pitești cu o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat, alături de două echipaje SAJ.

Forțele de intervenție au identificat trei victime: două persoane au decedat, iar o a treia victimă, inconștientă, este încarcerată și primește asistență medicală de urgență.

Misiunea de salvare este în desfășurare.

Articolul Accident grav pe DN7, la Bascov: Două persoane decedate și una încarcerată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia a fost adoptată în Consiliul UNESCO Global Geoparks, care și-a desfășurat cea de-a 11-a sesiune în Geoparcul Kutralkura, din Chile, unde Ținutul Buzăului a fost reprezentat oficial.

Membrii Consiliului au analizat dosarele a 9 geoparcuri aspirante, 2 cereri de modificare de arie (peste 10%), 3 geoparcuri aspirante amânate și 44 de rapoarte de revalidare pentru geoparcuri UNESCO, printre care și Ținutul Buzăului.

Într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Buzău se precizeză că decizia confirmă impresia excelentă pe care evaluatorii UNESCO ce au vizitat Ținutul Buzăului anul acesta au avut-o cu privire la calitatea rezultatelor obținute și de managementul eficient al geoparcului, a cărui echipă a reușit să optimizeze folosirea resurselor și să implice activ comunitățile locale.

„Acest rezultat este o încoronare a muncii susținute din ultimii 4 ani, a echipei și a comunității, și a unei implicări pline de entuziasm în acest proiect de succes și de viitor. E o validare internațională, la cel mai înalt nivel, a rezultatelor și abordării noastre în dezvoltarea și managementul acestui Geoparc. O poveste de succes care se bazează pe un parteneriat solid cu autoritățile regionale și locale, cu școlile, cu antreprenorii și cu locuitorii Ținutului”, a declarat Răzvan Gabriel Popa, managerul Geoparcului.

Scrisoarea oficială care confirmă revalidarea va fi emisă după 43-a sesiune a Conferinței Generale UNESCO, ce va avea loc între 30 octombrie și 13 noiembrie 2025, în Uzbekistan. Următoarea vizită de revalidare a statutului UNESCO pentru Geoparcul Ținutul Buzăului este programată pentru 2029.

Revalidarea cu „cartonaș verde” confirmă că Ținutul Buzăului deține resurse naturale și culturale valoroase și că le gestionează exemplar, într-un mod care a devenit model de bune practici la nivel internațional. Acest succes deschide noi perspective pentru dezvoltarea durabilă, atragerea de fonduri și consolidarea identității locale.

Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului este rezultatul parteneriatului dintre Asociația Ținutul Buzăului (ONG), Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București, fiind o inițiativă de dezvoltare durabilă care beneficiază de experiență din mediul social, business, administrativ și academic.

După peste un deceniu de colaborare, în perioada 2020-2022 partenerii au realizat demersurile pentru dobândirea statutului de Geoparc Internațional UNESCO pentru acest teritoriu. Statutul a fost obținut în anul 2022, fiind o recunoaștere internațională a valorilor locale, naturale și culturale, dar și a eforturilor echipei de a folosi aceste valori pentru dezvoltarea locală. Ținutul Buzăului este acum membrul unei rețele internaționale exclusive, din care fac parte circa 230 de teritorii din toată lumea, care pun accentul pe educație, cercetare, turism și dezvoltare economică în armonie cu mediul.

Articolul Ținutul Buzăului a fost revalidat pentru încă patru ani cu statutul de Geoparc Internațional UNESCO apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Țările care oferă cele mai generoase subvenții guvernamentale pentru achiziționarea de vehicule electrice (EV) în 2025 sunt Italia, care își lansează programul la jumătatea lunii octombrie, urmată îndeaproape de Polonia și Grecia, potrivit cercetării Euronews Business.

Deoarece vânzările de vehicule electrice sunt încă limitate de prețurile ridicate și de lipsa stațiilor de încărcare în Europa, țările au implementat o mare varietate de scheme. Acestea vizează stimularea vânzărilor de vehicule cu emisii zero, în efortul de a îndeplini obiectivele UE privind emisiile de carbon. Obiectivele impun ca flota de autoturisme noi să își reducă emisiile de CO2 cu 55% până în 2030.

Deși au existat schimbări de când Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) a publicat raportul său pe această temă în aprilie, folosind cele mai recente informații publicate de guvern, am stabilit unde în Europa persoanele fizice pot obține cel mai mare sprijin pentru achiziționarea unui vehicul electric, potrivit Euronews.

Cercetarea nu include stimulente pentru întreprinderi și nu ia în considerare subvențiile regionale sau locale, ci ia în considerare numai programele care au fost lansate pentru a începe până în octombrie 2025.

Italia a lansat un nou stimulent

Italia a anunțat recent lansarea unui nou stimulent, care oferă aproximativ 11.000 de euro persoanelor fizice, acoperind până la 30% din prețul total de achiziție al unui autoturism electric nou. Valoarea stimulentului depinde de venit, iar autoturismele cu un preț mai mare de 42.700 de euro, inclusiv TVA, sunt excluse din acest program.

Vânzările de vehicule electrice în Italia sunt deosebit de scăzute, potrivit ACEA. Vehiculele electrice cu baterie (BEV) au avut o cotă de piață de 5.2% între ianuarie și iulie 2025. Media UE a fost de aproximativ 15%.

Alte țări care oferă subvenții substanțiale

Grecia și Polonia oferă fiecare aproximativ 9.000 de euro în subvenții pentru persoane fizice.

În Grecia, la această sumă se adaugă încă 2.000 de euro pentru casarea unui vehicul vechi poluant și 1.000 de euro dacă cumpărătorul are sub 29 de ani. În plus, țara oferă stimulente fiscale generoase. Vehiculele electrice cu baterie (BEV) sunt scutite de taxa de înmatriculare, iar vehiculele cu cele mai scăzute emisii sunt, de asemenea, scutite de taxa de circulație. Grecia a avut o cotă de piață de 5.3% pentru vehiculele electrice cu baterie (BEV) între ianuarie și iulie.

Polonia impune, de asemenea, o taxă de înmatriculare zero pentru vehiculele electrice cu baterie, unde cota de piață a acestor vehicule a fost de 5.4 % în primele șapte luni ale anului.

Alte țări cu subvenții guvernamentale foarte generoase includ Slovenia, unde oamenii pot obține până la 7.200 de euro pentru a ajuta la achiziționarea unui BEV nou cu un preț de până la 35.000 de euro (inclusiv TVA). Stimulentul este completat cu o taxă minimă de înmatriculare pentru BEV-uri. Această categorie reprezintă 9.2% din piața țării.

Spania oferă un ajutor direct puțin mai mic la achiziție, între 4.500 și 7.000 de euro pentru vehiculele electrice cu baterie (2.500-5.000 de euro pentru vehiculele electrice hibride), dar acesta este combinat cu o serie de stimulente fiscale. Acestea includ o reducere a impozitului pe venit cu 15% din costul de achiziție, până la maximum 3.000 de euro, și o reducere de 75% a taxei de drum în principalele orașe, potrivit ACEA. Vehiculele electrice cu baterie au reprezentat 7,8% din piață între ianuarie și iulie.

Altfel de stimulente

Cu toate acestea, cele mai eficiente scheme nu sunt neapărat cele care oferă cele mai mari stimulente directe la preț.

Țările nordice, inclusiv Norvegia și Danemarca, cu cea mai mare proporție de vehicule electrice cu baterie pe șosele (cote de piață de 94.1% și, respectiv, 64.3%), nu oferă stimulente directe la achiziție.

Vehiculele electrice cu baterie din Norvegia sunt scutite de TVA, taxe de import și taxe de înmatriculare și beneficiază de reduceri la taxa anuală de drum și la costurile de taxare și transport cu feribotul. În Danemarca, vehiculele cu emisii zero plătesc 40 % din taxa de înmatriculare, cu o deducere suplimentară de 22.170 EUR. Cetățenii acestei țări plătesc taxe de proprietate pe autovehicule în funcție de emisiile de CO2 ale vehiculului.

Unele țări, printre care Austria, tocmai au eliminat stimulentele pentru persoanele fizice care achiziționează vehicule electrice cu baterie, în timp ce altele, printre care Suedia, propun noi stimulente. Țara propune o subvenție în valoare de 4.938 EUR pe o perioadă de 36 de luni, exclusiv pentru familiile cu venituri mici din zonele rurale, pentru achiziționarea de vehicule electrice. Se preconizează că prima va intra în vigoare în ianuarie 2026.

Franța și-a redus bugetul pentru subvenționarea vehiculelor electrice, dar oferă în continuare un pachet considerabil de stimulente. A doua cea mai mare economie a UE este pe cale să adauge 1.000 de euro pentru fiecare achiziție de vehicul electric produs în Europa, cu condiția ca prețul acestuia să fie sub 47.500 de euro.

Finlanda are în vedere un nou program de stimulente pentru casarea vehiculelor, care ar putea oferi un sprijin de până la 2.500 de euro celor care adoptă un vehicul cu emisii reduse și casă un autoturism vechi de peste zece ani.

Articolul Țara europeană care oferă cele mai mari subvenții guvernamentale pentru achiziționarea de vehicule electrice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Prahova au efectuat miercuri dimineață trei percheziții domiciliare în București și Ploiești, într-un dosar penal privind înșelăciune și fals informatic.

În perioada mai – iulie 2025, o persoană este bănuită că ar fi falsificat mai multe extrase de cont, pe care le-a prezentat unui operator economic pentru a induce în eroare cu privire la efectuarea unor plăți. În urma acestei metode, ar fi fost livrate mărfuri, prejudiciul fiind estimat la 114.000 lei.

Două persoane suspecte au fost duse la audieri. Acțiunea a fost sprijinită de luptătorii Serviciului de Acțiuni Speciale și de Serviciul Criminalistic. Cercetările continuă, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.

Articolul Percheziții în Prahova și București: extrase de cont falsificate, prejudiciu de 114.000 lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Este aproape sigur că banca centrală americană va reduce dobânda după reuniunea sa de două zile, iar piețele anticipează o scădere de 0,25 puncte procentuale, pe fondul slăbirii pieței muncii, notează AFP.

Rămân însă incertitudini legate de ritmul și amploarea reducerilor viitoare, în condițiile în care decizia este complicată de presiuni politice și diviziuni interne.

În prezent, dobânda-cheie se află în intervalul 4,25%–4,50%, nivel menținut din decembrie, în timp ce inflația rămâne peste ținta de 2% a Fed.

Președintele SUA, Donald Trump, exercită de luni de zile presiuni asupra băncii centrale pentru reduceri semnificative ale dobânzilor.

În august, Trump a demis-o pe guvernatoarea Lisa Cook, declanșând un proces juridic care risca să o împiedice să participe la reuniunea privind politica monetară. Însă o curte de apel americană a decis luni că Lisa Cook își poate păstra deocamdată funcția.

În paralel, Trump l-a numit în Consiliul guvernatorilor pe Stephen Miran, consilierul său economic de la Casa Albă, într-o procedură finalizată chiar înainte de începerea ședinței Fed.

Confirmarea rapidă a lui Miran ridică semne de întrebare privind independența Fed.

Economiștii anticipează o ședință tensionată, cu opinii divergente între guvernatori. Unii ar putea susține o reducere mai mare, de 0,50 puncte procentuale, în timp ce alții ar putea vota pentru menținerea dobânzii, invocând inflația încă ridicată.

O percepție de politizare a Fed ar putea duce la volatilitate mai mare pe piețele financiare, la o creștere economică mai slabă și la inflație mai ridicată, avertizează analiștii.

Articolul Fed pregătește prima reducere a dobânzii din 2025, pe fondul presiunilor exercitate de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ruta va fi disponibilă doar 48 de ore, potrivit purtătorului de cuvânt Avichay Adraee, citat de AFP.

Măsura vine după bombardamente intense asupra principalei zone urbane din enclava palestiniană, pe fondul escaladării violențelor în regiune.

Autoritățile israeliene încurajează populația să folosească această rută pentru a se deplasa în siguranță, în timp ce operațiunile militare continuă.

Organizațiile umanitare au emis un avertisment sever cu privire la amploarea crizei, subliniind că infrastructura existentă în zonele sudice destinate persoanelor strămutate, precum Mawasi, este deja suprasolicitată și deficitară. Pentru mulți, opțiunea evacuării este imposibilă din cauza unor factori precum distanțele semnificative, starea precară de sănătate și lipsa acută a accesului la necesități fundamentale precum apa, hrana și securitatea.

UNICEF, împreună cu alte agenții, a descris condițiile cu care se confruntă copiii din orașul Gaza ca fiind „inumane”, subliniind că nu există alternative cu adevărat sigure. Cei care încearcă să plece ajung de cele mai multe ori în locuri supraaglomerate și la fel de periculoase. În schimb, persoanele care aleg să rămână se confruntă cu bombardamente continue, o penurie critică de resurse vitale și distrugeri pe scară largă.

Articolul O rută temporară pentru evacuarea locuitorilor din orașul Gaza deschisă de Israel apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oana Țoiu este mama a două fetițe și partenera de viață a lui Ciprian Stănescu, care este menționat și în ultima declarație de avere a șefei Externelor.

Înainte de nașterea primei sale fetițe, Oana Țoiu și Ciprian Stănescu au încheiat cu o firmă, în septembrie 2015, un contract prin care s-au angajat să plătească lunar costurile pentru un pachet premium privind stocarea pe o perioadă de 25 ani în condiţii de criogenie a celulelor stem din sângele sau ţesutul din cordonul ombilical.

Câțiva ani după semnarea contractului, Oana Țoiu și partenerul său de viață au achitat la timp prețul stabilit cu firma aleasă de ei să recolteze, după prima naștere, și să stocheze celulele stem. Prețul pentru aceste servicii a fost stabilit la 115 euro pe an, la care s-a adăugat TVA de 19%, ajungându-se la o plată de aproximativ 135 de euro.

În 2019, însă, vicepreședinta USR și Ciprian Stănescu nu și-au mai onorat obligațiile contractuale, deși firma le-a trimis, la începutul lunii octombrie, factura pentru plata celor 115 euro, plus TVA. Conform contractului, factura trebuia achitată până la 31 octombrie.

În decembrie 2020, Oana Țoiu a fost aleasă deputat USR și până în noiembrie 2021 a condus Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaților. În primii doi ani din mandatul de deputat, actualul ministru de Externe și partenerul său de viață au adunat alte restanțe de plată la firma care s-a angajat prin contract să stocheze celulele stem prelevate la nașterea primei fetițe a cuplului.

Așa s-au adunat în trei ani restanțe de plată de 1.995,41 lei. În condițiile în care Oana Țoiu și partenerul său de viață nu au cerut suspendarea contractului, dar facturile au rămas neplătite, firma s-a adresat instanței pentru recuperarea banilor. În aprilie 2022, compania a cerut, printr-o acțiune introdusă la Judecătoria Sectorului 1, obligarea Oanei Țoiu și a lui Ciprian Stănescu la plata datoriilor.

Deși pe portalul instanțelor de judecată sunt nenumărate procese civile de recuperare a datoriilor – trecute ca și ”cereri de valoare redusă” – în care pot fi văzute părțile din dosare și deciziile instanțelor, dosarul în care Oana Țoiu a fost dată în judecată, respectiv 14526/299/2022, a fost anonimizat.

Dosarul nr. 14526/299/2022, în care Oana Țoiu și partenerul ei de viață figurează ca pârâți, a fost secretizat, motiv pentru care nu apare ca înregistrat pe portalul instanțelor

MEDIAFAX a aflat că, în dosarul deputatei USR, instanța a dat dreptate firmei și i-a obligat pe Oana Țoiu și pe Ciprian Stănescu să plătească:
• 1.995,41 lei, reprezentând debit principal,
• penalităţi de întârziere de 0,4% pe zi calculate de la scadenţele facturilor care compun debitul principal şi până la data plăţii,
• 50 de lei cheltuieli de judecată ale firmei, respective taxa judiciară de timbru.

Interesant este faptul că, în dosar, Ciprian Stănescu a fost menționat cu numele Ciprian Alexandru Țoiu, ca și cum s-ar fi căsătorit cu șefa Externelor și i-ar fi preluat numele de familie.

La solicitarea MEDIAFAX, Oana Țoiu a transmis că numele partenerului său este Ciprian Alexandru Stănescu, nu Ciprian Alexandru Țoiu, singura explicație pe care o are pentru apariția acestui nume fiind o posibilă eroare de grefă, de transcriere, în documentele procesului civil.

Țoiu este, din ianuarie 2025, ministru de Externe în Guvernul Bolojan. În 2020, ea a obținut primul mandat de deputat USR, la finalul căruia a fost, timp de trei luni, vicepreședinta Camerei Deputaților. Ulterior, la alegerile din decembrie 2024, a fost aleasă deputat pentru al doilea mandat.

Ministrul de Externe are, potrivit ultimei declarații de avere, din ianuarie 2025, un apartament în Grecia, iar în conturi a adunat aproape 120.000 de lei. În 2024, șefa Externelor a împrumutat USR cu 50.000 de lei. Din indemnizația de deputat, Țoiu a primit în 2024 peste 140.000 de lei, adică aproape 12.000 de lei pe lună.

Ciprian Stănescu, președintele unei organizații care oferă consultanță și susținere pentru ONG-uri și companii, are, potrivit mențiunilor făcute de ministra de Externe în declarația de avere, un teren intravilan de 270 mp, un apartament și o casă, toate în București. Acesta a încasat anul trecut 28.000 de lei din drepturi de autor și peste 470.000 de lei din dividende.

Articolul Am găsit dosarul pe care Oana Țoiu l-a vrut ”la secret”! Șefa Externelor și partenerul ei de viață, dați în judecată pentru o datorie de 135 de euro/an apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat o nouă etapă de reformă administrativă, care vizează Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava. După ce a redus cu peste 20% aparatul propriu al CJ – de la 220 la 175 de posturi –, Șoldan spune că reorganizarea continuă, fără a aștepta indicații de la București.

Noua organigramă a DGASPC presupune eliminarea a 75 de posturi la nivelul instituției și a 13 în aparatul propriu, precum și reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere. Astfel, din cele 14 funcții de șef existente, vor dispărea șapte. În plus, mai multe servicii vor fi comasate sau integrate, pentru a simplifica structura și a reduce birocrația.

Vor fi înființate compartimente noi, precum Echipa Mobilă Suceava, pentru intervenții rapide în situații de urgență. Totodată, centrele de asistență pentru persoane adulte cu dizabilități din Zvoriștea, Mitocul Dragomirnei, Pojorâta, Fundu Moldovei și Siret vor fi reorganizate prin comasare.

„Nu trebuie să vină cineva de la București să îmi spună cum să fac reforma. Este doar primul pas, vom analiza și organigramele celorlalte instituții din subordinea Consiliului Județean. Important este ca reforma să aducă mai multă eficiență, mai puțină birocrație și servicii mai bune pentru copii, vârstnici și persoane cu dizabilități”, a declarat Gheorghe Șoldan.

Premierul Ilie Bolojan își dorește o reducere cu 10% a posturilor ocupate din administrație. În traducere, aceasta ar însemna concedierea a aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală.

De cealaltă parte, însă, PSD nu este de acord cu concedierile, ci cu reducerea cheltuielilor. Mai exact, social-democrații miează pe o reducere a anvelopei de cheltuieli cu personalul, lăsând la decizia instituțiilor cum să se realizeze aceste reduceri.

Articolul Șoldan: Fac reforma la Suceava. Nu trebuie să vină cineva de la București să-mi spună cum apare prima dată în Mediafax.