Mediafax

Anunțul, făcut joi de către guvernul de la Varșovia, are loc după ce săptămâna trecută au fost identificate mai multe drone rusești în spațiul aerian polonez.

„Noaptea trecută, poliția de frontieră a observat o activitate intensificată a dronelor belaruse și ruse care încercau să traverseze spațiul aerian polonez”, a spus ministrul polonez de Interne Marcin Kierwinski. „Este clar că situația la frontiera polono-belarusă rămâne foarte, foarte tensionată”, a mai adăugat acesta.

Un purtător de cuvânt al ministerului polonez de Interne a afirmat, potrivit Reuters, că Polonia nu a intervenit și nu a încercat să doboare aceste drone identificate.

Polonia și-a închis frontiera cu Belarusul odată cu începerea exercițiilor militare Zapad dintre Rusia și Belarus. Întrebat de ce granița era încă închisă, având în vedere că exercițiile Zapad se încheiaseră, ministrul de interne Marcin Kierwinski a spus că Polonia o va redeschide când va fi sigur să o facă.

Există șase puncte de trecere a frontierei rutiere între Polonia și Belarus, dintre care patru au fost deja închise de Varșovia din cauza tensiunilor de lungă durată cu Minsk.

Aceste acțiuni raportate de Varșovia au loc la o săptămână după ce în noaptea de 9 spre 10 septembrie, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez. Acestea au fost doborâte, însă evenimentul a generat îngrijorări în rândul țărilor NATO, având în vedere că Polonia este un stat membru al Alianței.

Articolul Polonia raportează o activitate crescută a dronelor în timpul nopții în apropierea frontierei cu Belarus apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Prezidențială a anunțat că, Nicușor Dan, a aprobat desemnarea Oanei Clara Gheorghiu în calitate de reprezentant al Președinției în Colegiul director al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), conform prevederilor Legii nr. 185/2017.

Mandatul acesteia se va întinde pe o perioadă de cinci ani.

Oana Clara Gheorghiu, vicepreședinte al Asociației „Dăruiește Viață”, este o personalitate marcantă a societății civile și coinițiatoare a unor proiecte medicale majore: construcția primului Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România, în cadrul Spitalului Marie Curie din București, renovarea secțiilor de oncologie pentru adulți și copii în mai multe spitale din țară, precum și realizarea primului laborator de diagnosticare profundă a cancerului limfatic, la Timișoara.

De asemenea, a coordonat dotarea spitalelor din România cu echipamente și medicamente esențiale.

Numirea confirmă implicarea continuă a Oanei Clara Gheorghiu în proiecte dedicate îmbunătățirii calității serviciilor medicale din România.

Articolul Oana Clara Gheorghiu, director al Autorității de Management al Calității în Sănătate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că guvernul a înăsprit legislația fiscală pentru a combate evaziunea, după ani în care numeroase firme au profitat de excepții și lacune legale pentru a evita plata taxei pe valoare adăugată.

„Nu ne-am încasat TVA-ul decât într-o proporție inacceptabilă, din cauza sistemului de evaziune tolerat și a unei legislații defectuoase, dar și a autorităților care nu și-au făcut datoria”, a spus Bolojan la Euronews.

El a precizat că modificările adoptate în pachetele de reformă fiscală au dus deja la o îmbunătățire a colectării, chiar înaintea eventualelor majorări de taxe.

Premierul a atras atenția și asupra necesității reducerii risipei banului public: „Un contribuabil corect nu plătește cu inima deschisă când vede că banii lui sunt risipiți. Pentru conformare voluntară, statul trebuie să arate respect, să aibă cheltuieli calculate și servicii decente”.

Bolojan a mai spus că guvernul vizează atât companiile cu datorii mari care intră în insolvență, cât și „firmele-fantomă” create special pentru evaziune, iar obiectivul este ca bugetele publice să fie alimentate corect și predictibil.

Articolul Ilie Bolojan: Am închis portițele de evaziune și reducem risipa banului public apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania TAROM a decis să reducă semnificativ comanda de avioane Boeing 737 MAX 8 plasată în 2018, adaptându-se la contextul financiar și operațional actual.

Comanda inițială și schimbările recente

În 2018, la Farnborough International Airshow, TAROM a anunțat o comandă fermă de cinci Boeinguri 737 MAX 8, însă aceasta va fi acum diminuată la doar două aeronave, conform Boarding Pass.

Restul de trei unități vor fi anulate, după ce compania nu a reușit să finalizeze livrările planificate și s-a confruntat cu schimbări interne majore.

Motivele reducerii

Decizia vine pe fondul dificultăților financiare și al restructurării interne a TAROM, dar și al întârzierilor de producție și al problemelor de imagine pe care modelul 737 MAX 8 le-a avut la nivel global.

În plus, compania urmărește să-și ajusteze flota în funcție de cerințele pieței și de planul de reorganizare susținut de Comisia Europeană.

Cele două avioane 737 MAX 8 rămase în comandă sunt așteptate să fie livrate în anii următori, însă nu există încă un calendar ferm.

Această ajustare ar face parte dintr-o strategie mai amplă prin care TAROM își dorește să reducă costurile, să crească eficiența și să stabilizeze operațiunile înainte de a lua noi decizii privind extinderea flotei.

Articolul TAROM renunță la trei Boeinguri 737 MAX 8 din comanda făcută în 2018 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Forțele de Apărare ale Israelului au transmis că au identificat lansarea unei rachete din Yemen către Israel și că sistemele de apărare antiaeriană au fost activate pentru a intercepta amenințarea.

Potrivit Al Jazeera, sirenele de raid aerian au răsunat în mai multe zone, inclusiv în Ierusalim.

Potrivit postului de radio al armatei israeliene, cu aproximativ o oră înainte aviația a interceptat o dronă venită tot din Yemen.

Anterior, o altă dronă a vizat orașul Eilat, în sudul Israelului, lovind în apropierea intrării unui hotel, conform imaginilor difuzate de presa locală.

Până în prezent, nicio grupare nu a revendicat atacurile.

Articolul Rachetă lansată din Yemen către Israel, interceptată de sistemele de apărare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu despre provocările mandatului său și despre modul în care înțelege responsabilitatea publică.

„Am fost 20 de ani la Primăria Oradea, la Consiliul Județean și la Prefectură și am încercat să fac tot ce este posibil gândindu-mă cum mă duc pe stradă când nu mai sunt pe funcție. E foarte important să te poți duce pe stradă în comunitatea ta când nu mai ești pe funcție, nu doar când ești în mașină sau însoțit”, a spus Bolojan.

El a subliniat că lucrul cu o coaliție formată din patru partide, cu abordări diferite, nu este ușor și nici popular.

„Nu este comod să lucrezi cu patru partide, să iei măsuri care nu sunt populare, să ne înțelegem foarte bine și niciun partid nu are un entuziasm să facă acest lucru. Dar nu putem să trecem peste aceste greutăți decât făcând acest efort, și asta încerc să fac și eu la Palatul Victoria”, a afirmat premierul.

Bolojan a adăugat că, deși situația nu este „totdeauna comodă”, rămâne hotărât să continue acest efort de guvernare comună.

Articolul Ilie Bolojan, despre negocierile cu partidele: Nu e comod să lucrezi cu patru partide, dar trebuie să facem acest efort apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Invitat la Euronews, premierul Ilie Bolojan a anunțat că o decizie cu privire la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază în cursul săptămânii viitoare.

„De la data 1 octombrie ar urma să expire această plafonare și la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni de zile, discuția pe care am avut-o în Guvern la data respectivă a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire”, a declarat premierul la Euronews.

Premierul spune că din perspectiva plafonării unor prețuri la produsele alimentare sunt trei aspecte de fond pe această problemă.

„În primul rând, măsura de a interveni în piaţă în general nu este o măsură care rezolvă lucrurile, pentru că orice fel de intervenţii în piaţă generează perturbaţii de tipul în care, dacă limitezi, de exemplu, într-o zonă, un preţ, exact ca la o saltea de apă pe care sari, cei care vor să îşi recupereze adaosul pot să mute pierderile de adaos în creşteri la alte produse”, a spus Bolojan.

De asemenea, premierul a subliniat că pentru a avea prețuri bune, pentru a avea produse de calitate, este necesară susținerea creșterii producției agroalimentare în România. „Trebuie să susținem procesarea în așa fel încât să avem mai multe produse românești. Mai multe produse de calitate, companiile noastre să fie mai competitive, să susținem industria agro-alimentară”, a adăugat Bolojan.

Premierul a completat faptul că „în ceea ce priveşte o decizie, după discuţia de mâine şi după discuţiile pe care le vom avea săptămâna viitoare, vom lua o decizie cu privire la acest aspect (plafonarea sau nu a adaosului comercial la alimentele de bază – n.r.)”.

Articolul Când se va lua o decizie privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază? Anunțul făcut de Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan a explicat că, în 2024, aproximativ 62% dintre elevii din România primeau burse, deși numărul total al elevilor scăzuse la puțin peste 2,2 milioane.

„Am ajuns ca 1,4 milioane de elevi să primească burse, iar valoarea totală a ajuns la aproape 1 miliard de euro, 4,7 miliarde de lei”, a spus premierul.

El a precizat că doar în 2021 volumul burselor era sub 200 de milioane de lei, adică aproximativ 40 de milioane de euro, iar în 2015 doar 4% dintre elevi primeau sprijin financiar.

„Nu poți să crești în trei ani de zile de 25 de ori suma de burse, nici să le acorzi pe perioada de vară, pentru că nu se întâmplă nicăieri”, a adăugat Bolojan.

Alte măsuri de reducere a cheltuielilor

Premierul a mai menționat și alte măsuri de reducere a cheltuielilor: eliminarea a aproximativ 15.000 de posturi plătite cu ora și reducerea degrevărilor, astfel încât directorii și inspectorii școlari vor preda mai multe ore.

„Nu mai putem susține aceste costuri atâta timp cât nu avem acești bani. Dobânzile plătite pentru împrumuturi reprezintă într-un an valoarea unei autostrăzi spre Moldova”, a subliniat Bolojan.

Articolul Bolojan spune că reducerea burselor și a posturilor din educație aduce economii de 4-5 miliarde lei pe an apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Joi, ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat o vizită la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

Cei doi oficiali s-au întâlnit cu comandanții unității și cu militari români și aliați implicați în activități de instruire, subliniind modernizarea accelerată a bazei și importanța sa strategică pentru România și NATO.

„Escadrila 48 Aviație de Vânătoare, echipată cu aeronave F-16, reprezintă o capabilitate esențială pentru siguranța spațiului aerian și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul NATO. Forța reală a acestei baze aeriene este însă dată de oamenii săi, o echipă de comandă tânără și un corp de cadre dedicat, care îmbină tradiția cu profesionalismul și inovația”, a declarat ministrul Ionuț Moșteanu.

La rândul său, generalul Gheorghiță Vlad a evidențiat că „militarii Bazei 71 Aeriene confirmă, prin nivelul ridicat de pregătire și prin misiunile îndeplinite zilnic, capacitatea României de a acționa integrat alături de aliați și de a asigura securitatea spațiului aerian național”.

Articolul Ministrul Apărării și șeful Statului Major al Apărării, vizită la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tăierea salariilor și a numărului de angajați din salarii în cadrul a trei autorităților naționale – ANRE, ASF și ANCOM, dar și a indemnizațiilor șefilor și reducerea numărului de membri și modificarea criteriilor de numire în consiliile de administrație din companiile de stat sunt principalele măsuri incluse în „noua OUG 109” care au declanșat o serie de controverse în spațiul public și care nu au fost bine primite de multe entități vizate, din domeniile energiei, comunicațiilor, poștă, aviației, transporturilor, apă – canal, chiar bancar și din administratea fondurilor.

Este vorba de proiectul de lege elaborat de Executiv pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice și unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome, care a stârnit numeroase controverse după ce a publicat în transparență decizională la jumătatea lunii trecute.

Forma propusă inițial la SGG – și pe baza căreia s-au trimis propuneri – s-a împărțit înainte de a ieși din Guvern, astfel că măsurile referitoare la ANRE, ASF și ANCOM au fost incluse în Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (L212/2025).

Argumentele premierului Ilie Bolojan pentru reducerile de posturi și de salarii la ANRE, ASF şi ANCOM

Între timp, proiectul de modificare a OUG 109 șu cel care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară ANRE, ASF şi ANCOM au fost adoptate de Parlament, prin asumarea răspunderii Guvernului, pe 1 septembrie, dată la care premierul Ilie Bolojan l-a prezentat în fața Legislativului.

„Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”, a spus atunci premierul.

Cu o zi înainte, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, anunțat că propunerea de lege pentru reforma autorităților de reglementare vine să reducă din inechități și să contribuie la efortul de consolidare fiscală prin trei măsuri principale.

„Această propunere de lege vine să contribuie și să reducă din inechități și să contribuie la efortul pe care atât companiile cât și populația îl fac în această perioadă”, declara Jurca pe 29 august, după ședința extraordinară a Guvernului.

Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri.

„Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei.

A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. „Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie”, a precizat Jurca.

Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor.

„Până acum nu exista un plafon și conducerea acestor companii avea dreptul să propună bonusurile. Noi stabilim astăzi un quantum de maxim în două salarii brute pentru aceste bonusuri”, a spus Jurca.

Referitor la condițiile de acordare, oficialul a menționat că bonusurile „se pot și se vor acorda în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația în care există condiții bugetare corecte la nivel național”.

„Este un pachet de lege simplu, dar care vine cu niște propuneri foarte clare de reducere a unor cheltuieli, de reducerea personalului astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de consolidare fiscală și de reechilibrare bugetară”, a conchis Mihai Jurca.

Vizate de moțiunile de cenzură

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L211/2025) adoptat de Parlament a fost vizat de moțiunea de cenzură Moțiunii de cenzură – „Opriți politizarea companiilor publice! Opriți batjocorirea proprietății statului!”, Iar al doilea proiect privind eficientizarea autorităților naționale, de moțunea „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă” – inițiate de senatori și deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale AUR, SOS România, POT și neafiliați, dar care nu întrunit majoritarea de voturi necesară pentru adoptate, în urma votului din 7 septembrie.

Traseul legislativ al proiectului nu s-a încheiat. Aceste două proiecte au fost trimise la promulgare pe 9 septembrie, dar au fost atacate Curtea Constituțională a României , unde au fost trimise două sesizări de neconstituționalitate, una din partea unor senatori apartinând Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Românilor, iar a doua, din partea unor parlamentari apartinând Grupurilor parlamentare ale S.O.S. România, ale Alianței pentru Unirea Românilor și ale Partidului Oamenilor Tineri.

Potrivit adresei transmise de președinta CCR, dezbaterile Curții Constituționale vor avea loc miercurea viitoare, pe 24 septembrie.

400 de pagini cu observații și propuneri de modificare

Aproape 50 de persoane fizice și juridice au trimis la Secretariatul General al Guvernului observații și propuneri de ajustare a schimbărilor incluse în controversatul său proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Acesta a fost publicat pe 14 august în transparență decizională pe platforma Secretariatului General al Guvernului (SGG), unde părțile interesate au fost invitate să transmită observații și propuneri, până la data de 25 august.

Într-o rară poziție publică după publicarea în transparență, pe 22 august, ASF și-a exprimat îngrijorarea față de eventualele măsuri ce ar putea să deprecieze actul de supraveghere a piețelor financiare non-bancare, subliniind importanța rolulului și a funcționarării ASF.

La solicitarea transmisă de Mediafax la Secretariatul General al Guvernului (SGG) în 26 august, Serviciul Comunicare cu Cetățenii a transmis, pe 1 septembrie, că au fost primite propuneri de la 46 persoane fizice și juridice, iar toate acestea vor fi publicate, inclusiv cu informații cu privire la emitenții acestora, în termenul prevăzut de legislația în vigoare, de 10 zile calendaristice de la data încheierii procedurii de transparență decizională.

Registrul cu toate propunerile trimise, publicat zilele acestea pe platforma SGG, acoperă aproape 400 de pagini.

Documentul include și stadiul propunerii, preluată sau nepreluată, precum și justificarea nepreluării.

Observațiile autorităților, asociațiilor și companiilor

Dată fiind amploarea documentului, rezumatul Mediafax include doar pozițiile entităților publice, nu persoane private.

• Asociația Română a Apei

Oficialii Asociației Române a Apei avertizează că proiectul sa duce la deprofesionalizarea sectorului de apă din România și va avea impact privire la impactul negativ al propunerilor asupra proiectelor majore în derulare, asupra salariaților și implicit asupra bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale.

Asociația Română a Apei (ARA) care reprezintă cei 46 de operatori regionali de apă – canalizare (OR) din România, Federația Sindicatelor Apă – Canal din România (FSACR) care reprezintă interesele a peste 30.000 de angajați din sectorul apei din România și Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară din Domeniul Apei care reprezintă autoritățile publice tutelare din sectorul apei din România susțin că aperatorii regionali sunt societăți comerciale care nu sunt finanțate de la bugetul public, se finanțează din propriile fonduri și nu sunt pe pierdere. Salariile angajaților și indemnizațiile managerilor sunt plătite din serviciile prestate.

Adoptarea modificărilor propuse de SGG și AMEPIP va avea un impact negativ asupra salariaților din intregul sector de apă precum și a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale, și anume, s-a calculat impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, cât și pe termen lung (pe 5 ani), așa cum este prevăzută în secțiunea a 4-a din Expunerea de motive aferente propunerilor de modificare a OUG 109/2011, și anume:

Prin aplicarea modificărilor propuse, Statul nu va încasa în următorii 5 (cinci) ani la bugetul național de stat și la bugetul asigurărilor sociale suma de 603.016.535 lei, respectiv de 120.603.307 lei/an, fapt care ar contraveni scopului unic și unitar instituit inclusiv prin OUG 156/2024 și a Legii 296/2023, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea deficitului bugetar.

Dacă va fi aprobat proiectul de lege în forma aflată în dezbatere nu se va putea aplica textul de lege pentru că prevederile din Legea nr.48/2025 și din normele de aplicare ale OUG nr.109/2011 sunt contrare;

Statul nu va mai încasa contribuție de asigurări sociale (CAS) în valoare de 344.580.875 lei în 5 ani, respectiv 68.916.175 lei anual;

Statul nu va mai încasa contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) în valoare de 137.832.350 lei în 5 ani, respectiv 27.566.470 lei anual;

Statul nu va mai încasa impozit pe venit (IV) în valoare de 89.591.030 lei în 5 ani, respectiv 17.918.206 lei anual;

Statul nu va mai încasa contribuție asiguratorie de muncă (CAM) în valoare de 31.012.280 lei în 5 ani, respectiv 6.202.456 lei anual;

Analiza punctuală a unui operator regional de apă de mărime medie din România, prin aplicarea modificărilor OUG 109 în forma propusă, va avea ca rezultat afectarea salariilor a 101 angajați din cei 425 efectiv angajați.

Astfel, susține entitatea, ca rezultat ar aplicării modificărilor OUG 109, se va ajunge la deprofesionalizarea sectorului de apă din România, cu impact imediat asupra implementării proiectelor din fonduri europene și asupra activității de operare a uzinelor de apă și stațiilor de epurare. Operatorii regionali de apă implementează investiții din fonduri europene de peste 7 miliarde de EURO, fiind un sector performant în atragerea fondurilor europene.

„Pentru fiecare caz de infringement riscăm amenzi de 1,7 milioane de euro, plus penalită ți de până la 124.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere până la respectarea normelor europene. Aceasta înseamnă amenzi de sute de milioane de euro anual până la conformare. Pentru rezolvarea acestor probleme, singurii care au capacitatea tehnică de a acționa sunt companiile de apă sau operatorii regionali care în acest moment gestionează sau au în pregătire fonduri europene de aproximativ 7 miliarde Euro”, arată entitatea citată.

• Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)

Și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), direct vizată de proiectul de act normativ privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome subliniază necesitatea revizuirii mai multe dispoziții din proiect.

1) Mecanismul reglementat de dispozițiile art.VIII alin.(2) din proiect nu produce, doar prin el însuși, efecte juridice în sensul reducerii salariilor individuale ale salariaților

Articolul citat precede ca până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive vor prezenta în ședința de Guvern o grilă de salarizare care să prevadă o scădere de 30% a tuturor salariilor și/sau indemnizațiilor personalului cuprins în statele de funcțiuni la data de 1 iulie 2025.

2) Măsura privind scăderea salarială prevăzută la art.VIII alin.(2) și (4) are un character permanent, nefiind limitată în timp;

La art. VIII alin (4) se arată că noile organigrame, state de funcții și niveluri de salarizare stabilite conform alin. (1)-(3) vor intra în vigoare începând cu data la care vor intra în vigoare noile organigrame dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026

3) Actul normativ nu cuprinde norme privitoare la situația titularilor funcțiilor de conducere ale structurilor destructurate ca urmare a reducerii de posturi din subordine;

4) Diminuarea salarială avută în vedere de dispozițiile art.VIII alin.(2) din proiect (30% din salariul individual) are un cuantum ridicat, având potențialul de a afecta capacitatea instituțională a ANCOM de a îndeplini atribuțiile conferite de cadrul legal;

5) Reducerea de personal avută în vedere de art.VIII alin.(1) nu ține cont de specificul ANCOM;

6) Actul normativ nu cuprinde norme de protecție socială cu privire la personalul disponibilizat.

• Societatea Națională a Apelor Minerale S.A. (SNAM)

„Cel mai nefast impact al limitării indemnizației fixe brute lunare la nivelul a de 2 (două) ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, constă în inevitabilele disfuncții în activitate. Astfel, în urma simulărilor realizate la nivelul SNAM, rezultă un venit maxim net, pentru șefii structurilor operaționale, coordonatorii de compartimente și birouri de circa 6500 de lei, iar pentru funcțiile de execuție, proporțional, de cel mult 4000 de lei.

Pe lângă faptul că majoritatea celor în cauză lucrează în București și sunt, integral, absolvenți de studii superioare persoane cu experientă în cadrul SNAM (geologi, ingineri geologi, chimiști, microbiologi, ecologi, juriștii și economiști), există riscul iminent să asistăm la un veritabil exod al personalului, fapt ce va însemna, în mod real, blocarea activității din punct de vedere operațional și economic”, arată compania.

• Sindicatul Independent al Aeroportului International Avram Iancu – Cluj

În poziția propusă SGG, organizația sindicală a transmis SGG o serie de riscuri asociate, în situația în care domeniul aviației civile nu va fi exceptat de la modificările propuse pentru OUG nr. 109/201 1 (pct.6 ref. modificarea alin. 2 alin.4 de la art.8), respectiv:

Afectarea performanței umane organizaționale prin:

a) blocarea activitäții aeroportuare,

b) demisii în bloc,

c) prestarea unei activități la standarde de calitate redusä, conform remunerațiilor primite,

d) restrângerea activității în raport de personalul redus în urma demisiilor previzibile),

e) lipsa de personal calificat pe piață forței de muncă, motivat la nivelul salarial, să ocupe pozițiile rămase libere.

f) Diminuarea standardelor de siguranță, securitate calitate, conexe activității aeroportuare.

Distorsionarea pieței concurențiale la nivel european, afectând în acest sens competiția între aeroporturile internaționale din România celelalte aeroporturi din Europa.

Inducerea unui stres suplimentar angajaților, mai ales a celor care desfăşoară activități cu impact asupra siguranței și securității aeronautice care se află sub incidența prevederilor normelor de securitate siguranță naționale internaționale, sens în care trebuie luat în considerare aspectul cä stresul, că particularitate psihosocială, reprezintă unul dintre cei mai frecvenți factori umani generatori de incidente accidente în domeniul aviației.

„În raport cu cele prezentate mai sus, va adresăm imperios rugămintea de a excepta întregul domeniu aeroportuar de la aplicabilitatea proiectului de lege de modificare și completare a O.U.G. nr. 109/2011. și în special pct. 6, respectiv propunerea de modificare a prevederilor art. 8 alin. (4), sau cel puțin acei operatori economici care au înregistrat și au prognozat profit din activitatea economică atât pentru anul curent, cât și pentru următorii ani”, se arată în document.

• Sindicatul Salariaților în Autoritatea de Reglementare în Comunicații și Sindicatul salariaților din ANCOM, ASF, ANRE

„Examinarea proiectului relevă că dispozițiile sale centrale cu incidență asupra statutului reglementatorilor – în special prevederile art. VIII și art. IX – produc, în forma propusă, o afectare directă a arhitecturii de guvernanță, a autonomiei bugetare și a capacității de administrare a resurselor umane ale ANCOM. Această afectare deteriorează independența funcțională și financiară indispensabilă îndeplinirii obiective a atribuțiilor de reglementare, supraveghere și control, cu impact imediat asupra stabilității și bunei funcționări a piețelor pe care le deservim: administrarea spectrului de frecvențe radio, sectorul comunicațiilor electronice, infrastructura digitală și serviciile poștale, sectoare strategice pentru România, fundamentale pentru securitatea economică, progresul tehnologic și dezvoltarea societății în ansamblu, într-un context internațional marcat de accelerare digitală și tranziție către economia bazată pe inovare, concomitent cu o nevoie sporită de securitate”, arată organizația.

Potrivit reprezenanților ANCOM, „independența operațională și financiară a ANCOM nu reprezintă un privilegiu instituțional, ci o garanție de interes public pentru menținerea concurenței efective, protecția consumatorilor și a cetățenilor României și reziliența infrastructurilor esențiale. Orice limitare structurală a capacității noastre de a decide, în mod autonom, asupra resurselor, organigramei și mecanismelor interne de funcționare subminează premisele de imparțialitate, proporționalitate și eficacitate care guvernează reglementarea piețelor, aspecte dezvoltate pe larg în secțiunile juridice ale prezentei adrese. În plus, consecințele unei asemenea reconfigurări ar depăși nivelul strict instituțional, generând riscuri sistemice și de conformitate la nivelul angajamentelor europene și internaţionale ale României”.

Astfel, sindicaliștii solicităm Guvernului reconsiderarea soluțiilor propuse și eliminarea expresă a art. VIII și art. IX (incluse în al doilea proiectect de act normativ) din proiect, întrucât, în forma actuală, acestea afectează substanța independenței ANCOM și, implicit, capacitatea ANCOM de a -și îndeplini mandatul legal în interesul public.

„În subsidiar, având în vedere riscurile instituționale și de piață identificate, ne exprimăm opoziția față de continuarea demersului legislativ în forma supusă consultării publice”, arată aceștia.

Aceeași poziție a fost transmisă și de Sindicatul salariaților din ANCOM, ASF, ANRE.

• Autoritatea Aeronautică Civilă Română

În realitate, acest proiect de act normativ va genera un impact financiar asupra bugetului general consolidat, a transmis AACR, arătând că scăderea indemnizației fixe a membrului executiv al consiliului de administrație – director general are implicații și asupra salariilor angajaților regiei prin aplicarea art.XXXVII alin.6 din Legea nr.296/2023.

„Această diminuare, atât a remunerației membrilor Consiliului de Administrație/directorului general, cât și a salariilor angajaților regiei, conduce la diminuarea impozitului și a contribuțiilor lunare către bugetul de stat (CAS, CASS, CAM) și astfel are impact financiar negativ asupra bugetului de stat. Prin urmare, situația prezentată în expunerea de motive nu corespunde efectelor pe care le va genera actul normativ aflat în transparență decizională”, arată autoriatea.

• Reprezentanți salariați ANRE

„Prin prisma tuturor considerentelor expuse în prezența adresă, considerăm necesară revizuirea actualului Proiect de Lege, în sensul eliminării prevederilor art. VIll și IX care instituie reduceri de posturi și de salarii aplicabile personalului ANRE, fiind necesare inițierea unui dialog instituțional, pentru evaluarea nevoilor de eficientizare și elaborarea unui studiu de impact detaliat, specific fiecărei instituții vizate”, arată aceștia.

• Asociația Aeroporturilor din România

Reprezentanții asociației solicită exceptare prevederilor referitoare la calculul remuneraţiei membrilor neexecutivi ai consiliului de administraţie, menționând „crearea premiselor pentru apariția unor vulnerabilități și riscuri majore la adresa siguranței și securității civile din România”, dar și prezentarea Analizei de Impact asupra domeniului aeroportuar.

• Sindicatul Autorității Aeronautice

În calitate de organizație sindicală legal constituită și reprezentativă la nivelul Autoritatii Aeronautice Civile Romane, Sindicatul Autorității Aeronautice își  exprimăm îngrijorarea profundă cu privire la prevederile incluse în proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și asupra efectelor dezastroase asupra structurii de salarizare și a capacității instituționale a AACR, generate de aplicarea art. XXXVII, alin. (6) Legea nr. 296/2023, cu modificările și completările ulterioare.

„Concret, modificările propuse prin forma actuală a proiectului de lege afecteză negativ echilibrul salarial, motivația profesională și capacitatea AACR de a-și îndeplini funcțiile esențiale în domeniul siguranței și securității aviației civile”, se arată în poziția trimisă.

• CEC Bank

Și banca de stat propune ca instituțile de credit să fie exceptate de prevederile propuse.

„Exceptarea instituților de credit de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011, în formă propusă a articolului 1, alin. 9, este motivată de necesitatea punerii în aplicare a principiului conform căruia regulile speciale (în speță cele ce reglementează instituțiile de credit) ar trebui să prevaleze asupra normelor generale. În acest sens, instituțiile de credit ce au că acționar Statul Român, la fel că toate celelalte instituții de credit, trebuie să aplice reglementările speciale incidente (OUG nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și legislația incidența în materie bancară, precum și Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit) sub supravegherea Băncii Naționale a României”, arată oficialii CEC Bank.

• Federația Transportatorilor Urbani, Suburbani și Metropolitani de Călători din România (F.T.U.S. M.C.)

„Înțelegem pe deplin necesitatea responsabilității bugetare și suntem pregătiți să contribuim la acest efort național. În acest spirit de solidaritate, propunerile noastre nu urmăresc menținerea status quo-ului, ci reprezintă un compromis rezonabil, care reduce plafoanele maxime posibile sub legislația actuală, asigurând în același timp un sistem de remunerare motivant și sustenabil, capabil să prevină colapsul unui serviciu public vital”, arată reprezentații federației.

Potrivit federației, problema este că proiectul de lege, coroborat cu Legea 296/2023, impune o plafonare salarială nerealistă, care va crea o situație disfuncțională în care personalul de conducere (directori, șefi  de departamente) va avea un nivel de salarizare inferior angajaților din subordine, anulând ierarhia, responsabilitatea și motivarea.

Riscuri imediate meționate sunt:

• Blocaj operațional: Proteste sindicale și un exod al personalului calificat.
• Paralizie juridică și managerială: Modificarea unilaterală a contractelor de mandat va declanșa un val de litigii în instanță.

„Mai mult, va fi aproape imposibilă numirea unor manageri interimari competenți, ceea ce va duce la un vid de putere și la un blocaj decizional”; arată aceștia.

• Compania Municipală Termoenergetica București

Aplicarea măsurilor din proiect va afecta în mod semnificativ, negativ, ireversibil activitatea Companiei, cu impact major asupra resursei umane, arată Termoenergetica.

„Deși a fost înființată în baza Legii 31/1990, Compania nu poate funcționa pe principiul realizării de profit din cauza factorilor independenți de această, respectiv de: starea tehnică a rețelei pe care o exploatează, prevederile legislative restrictive, factorii conjuncturali, condițiile meteorologice. Este important de reamintit faptul că acest serviciu public de alimentare cu energie termică reprezintă un serviciu public de interes general, un serviciu social face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice. CM TEB SA, prin obiectul de activitate, are caracter strategic, iar realizarea acestui serviciu nu se poate face prin interzicerea unor drepturi sau plafonarea acestora”, arată compania.

Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), Fondul Proprietatea, Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Asociația Română pentru Relația cu Investitorii, Asociația Administratorilor Independenți (AAI) Asociația Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR), Depogaz Ploiești și Compania Națională „Poșta Română” S.A. se numără de asemenea, printre entitățile care au trimis observații.

REGISTRUL INTEGRAL, AICI.

Articolul Noua OUG 109, criticată de zeci de autorități, instituții, asociații, sindicate și persoane fizice. Cine vrea să fie exceptat de la tăierile de salarii, personal și indemnizații ale șefilor apare prima dată în Mediafax.