Mediafax

Anterior acestui pas, Ucraina, aflată într-o situație economică dezastruoasă, a cerut Uniunii Europene un ajutor consistent: 20 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și ajutoare directe. Dinspre Est, Rusia presa puternic: dublase prețul gazelor furnizate Ucrainei, chiar în pragul iernii, și majorase taxele vamale pentru produsele importate din Ucraina.

Uniunea Europeană a refuzat cererea de ajutor urgent și masiv venită de la Ucraina și a venit cu o contrapropunere: 610 milioane de euro și obligativitatea Kievului de a adopta un pachet important de legi și reglementări, precum și o campanie anticorupție după modelul DNA-ului românesc.

Președintele ucrainean Victor Ianukovici trimisese în Rada ucraineană pachetul de legi care răspundea cerințelor UE, iar majoritatea parlamentară era dispusă să-l voteze. Pe 21 noiembrie, însă, negocierile Ucraina-UE pe marginea ajutorului solicitat de către ucraineni au eșuat definitiv, iar Ucraina s-a retras din orice demers de aderare la UE.

În fața unei ierni pe care fără bani veniți din exterior nu credeau că pot să o traverseze, conducătorii de atunci ai Ucrainei au optat pentru ajutorul imediat oferit de Rusia, în schimbul renunțării la visul integrării în UE: 15 miliarde de euro și prețuri preferențiale pentru gaze.

Citește articolul integral pe Gândul.

Articolul Patrick André de Hillerin: Indiferent cine câștigă alegerile din Republica Moldova, democrația a fost învinsă de multă vreme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deși piața pare calmă și stocurile stocurile sunt consistente pentru iarna anului 2025, traderii de gaze din Europa încep deja să se pregătească pentru posibile creșteri de preț în vara următoare. Opțiunile tranzacționate recent sugerează că prețul gazelor ar putea ajunge la 50 de euro pe megawat-oră în vara lui 2026 – o creștere de aproximativ 60% față de nivelul actual, situat în jur de 32 EUR/Mwh.

„Opțiunile tranzacționate luni arată că prețul gazelor în Europa ar putea ajunge la 50 de euro vara viitoare”, notează Bloomberg, adăugând că perioada vizată este una în care, de regulă, traderii încep să umple depozitele pentru iarnă.

Pariu pe scumpirea gazelor în 2026

Marți, investitorii au cumpărat peste 2.000 de opțiuni pentru fiecare lună din perioada aprilie–septembrie 2026, prin care pariază că prețul gazelor va ajunge la 50 de euro pe megawat-oră. În total, au fost plasate peste 12.000 de astfel de pariuri, semn că piața se pregătește pentru posibile scumpiri, chiar dacă acum totul pare stabil.

Acest fel de opțiuni sunt instrumente financiare care le oferă investitorilor dreptul de a cumpăra gaz la un preț fix, la o dată viitoare. Dacă prețul real va fi mai mare, pot obține profit; dacă nu, pierd doar suma plătită pentru opțiune.

Criza care a schimbat piața gazelor

Piața europeană de gaze a fost profund marcată de criza energetică din 2022, provocată în principal de invadarea Ucrainei de către Rusia. În acel moment, livrările de gaze prin conductele rusești s-au redus drastic, iar Europa – puternic dependentă de aceste importuri – s-a văzut în fața unor dificultăți majore în alimentarea cu gaze. Prețurile gazelor au atins niveluri istorice, depășind în august 2022 pragul de 300 EUR/MWh, de 10 ori mai mare decât media istorică.

„Prețurile gazelor naturale din Europa sunt mai stabile acum decât au fost de la criza energetică din 2022 încoace”, potrivit analiștilor Bloomberg, care avertizează că acest calm ar putea fi doar temporar.

Criza a forțat Uniunea Europeană să accelereze diversificarea surselor de aprovizionare și să investească masiv în infrastructura de GNL (gaz natural lichefiat). Între timp, au fost demarate proiecte noi de producție de gaz lichefiat în SUA, Qatar și alte regiuni, care urmează să intre în funcțiune în 2026–2027.

Despărțirea de gazul rusesc vine cu riscuri

Chiar dacă depozitele de gaze sunt acum aproape pline și prețurile au scăzut față de vârfurile din criză, experții atrag atenția că piața europeană rămâne expusă unor factori imprevizibili: o iarnă severă, tensiuni geopolitice sau întârzieri în noile proiecte GNL: „Piața gazelor din Europa se confruntă cu numeroase incertitudini în lunile următoare, care ar putea afecta campania de umplere a stocurilor de anul viitor”.

Cel mai semnificativ risc îl reprezintă însă posibilitatea ca Europa să interzică complet importurile maritime de gaz din Rusia începând cu anul 2027. Această măsură ar putea pune din nou presiune pe ofertă, mai ales dacă noile capacități GNL din alte regiuni nu vor fi gata la timp.

Orice iarnă rece poate crește prețurile

În prezent, variațiile de preț sunt minime, iar piața pare stabilă, dar tocmai această liniște ar putea atrage traderi care mizează pe schimbări bruște.

Europa pare mai bine pregătită decât în trecut, dar amintirea crizei energetice din 2022 este încă proaspătă. Comercianții de gaze știu un lucru clar: pe piața gazelor, o singură iarnă rece sau o criză geopolitică pot răsturna toate previziunile.

Articolul Investitorii de pe piața gazelor europene pariază pe posibile scumpiri în vara viitoare. Prețurile ar putea crește cu 60% apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia a lansat trei rachete şi 115 drone împotriva Ucrainei în timpul nopţii.

Un civil a fost ucis în regiunea sudică din Zaporojie şi altul în regiunea de coastă Odessa, conform Forţelor Aeriene din Kiev citate de agenţia ANSA.

Prim-ministrul ucrainean Yulia Svyrydenko a declarat că „Rusia a continuat să terorizeze poporul ucrainean, vizând civilii din diferite regiuni ale ţării”.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susţine că a distrus 69 de drone ucrainene pe teritoriul său, fără a raporta pagube.

Peste 20 de drone au vizat capitala Moscova, a declarat primarul Serghei Sobianin.

Articolul Două persoane au fost ucise în noile atacuri ruseşti nocturne din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Radu Petrescu va conduce partida dintre Steaua Roșie Belgrad (Serbia) și Celtic Glasgow (Scoția), de miercuri, de la ora 22:00.

Asistenții săi vor fi Radu Ghinguleac și Mircea Grigoriu, iar Andrei Chivulete va fi al patrulea oficial. În camera VAR vor activa Michael Fabbri (Italia) și Marcel Bîrsan.

De asemenea, Horațiu Feșnic va arbitra jocul dintre Utrecht (Țările de Jos) și Lyon (Franța), programat joi, de la ora 22:00.

Brigada sa va fi completată de asistenții Valentin Avram și Alexandru Cerei, cu Rareș Vidican ca al patrulea oficial, iar în camera VAR vor fi prezenți Benjamin Brand (Germania) și Momcilo Markovic (Serbia).

Articolul Două brigăzi de arbitri români, delegate la debutul UEFA Europa League apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Investițiile pe termen lung, pe cicluri de 10 ani, în benchmark, fără lucruri sofisticate, prin ETF-uri, reprezintă una dintre alternativele bune”, subliniază Chirilă. În opinia sa, investițiile simple și pe termen lung pot aduce rezultate consistente, fără a necesita cunoștințe complexe de tranzacționare.

Bursa, o piață reglementată și supravegheată

Chirilă atrage atenția că percepția publică asupra bursei a rămas blocată în anii ’90, când cadrul legislativ era aproape inexistent. „Nu mai suntem în anii 90, când nu era legislație. Suntem într-o perioadă în care infrastructura este reglementată pentru investitori, pentru brokeri, pentru societăți de administrare a investițiilor. Totul este reglementat. Și o piață supravegheată de către ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiară”, explică el.

Această supraveghere, spune specialistul, asigură un grad ridicat de protecție pentru investitori, cu condiția ca aceștia să înțeleagă mecanismele de funcționare ale bursei și să ia decizii informate.

Bursa – oglinda economiei

Un alt aspect evidențiat de Chirilă este relația dintre economie și piața de capital: „Bursa este oglinda economiei. Asta înseamnă că dacă am o economie bună, bursa va avea creșteri”.

Exemplul concret vine chiar din România. În ultimii patru ani, deși creșterea PIB-ului a fost modestă – în jur de 0,7% – 1% anual –, indicele BET a înregistrat o dublare, de la 10.000 de puncte la 20.000 de puncte. „Asta înseamnă că mi-aș fi dublat valoarea banilor, valoarea investițiilor, dacă aș fi ales acest vehicul”, arată Chirilă.

ETF-uri și companii solide cu dividende

Pentru investitorul obișnuit, care nu dorește să depună eforturi mari pentru a analiza piețele, soluțiile sunt simple: ETF-uri care urmăresc indici bursieri majori precum BET, DAX, FTSE 100, S&P 500 sau Dow Jones.

În același timp, există și varianta companiilor mari, cu tradiție în plata dividendelor, cum sunt Coca-Cola, Pepsi, Johnson & Johnson sau Procter & Gamble. Acestea reprezintă opțiuni mai sigure, pentru cei care preferă stabilitatea și recompensele anuale oferite investitorilor.

„Alternative există – unele care nu necesită eforturi și nici cunoștințe extraordinare, altele care necesită mici eforturi în a înțelege mecanismele”, conchide Alexandru Chirilă.

Întreaga emisiune poate fi urmărită aici.

Articolul Alexandru Chirilă: „Investițiile pe termen lung prin ETF-uri sunt una dintre cele mai bune alternative pentru români” – Pastila Financiară by Mediafax apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La exerciţiu participă reprezentanţi din 15 ţări, 5 organizaţii internaţionale de securitate şi peste 500 de militari români şi străini.

Scopul este consolidarea cooperării internaţionale în domeniul securităţii şi perfecţionarea capacităţii de intervenţie a forţelor de ordine.

În perioada menţionată se vor desfăşura simulări tactice şi scenarii specifice unor intervenţii în situaţii de criză. Acestea pot implica deplasări de trupe, utilizarea echipamentelor speciale şi prezenţa sporită a forţelor de ordine în zonă.

Jandarmeria face apel la populaţie să nu intre în panică, precizând că toate activităţile sunt planificate şi controlate, fără să existe vreun pericol real pentru cetăţeni. Exerciţiul face parte din pregătirea de rutină a forţelor de ordine.

Populaţia din zonă poate observa o activitate militară intensă, dar aceasta este programată şi se desfăşoară în condiţii de siguranţă.

Articolul Jandarmeria Română organizează un exercițiu militar internaţional în Dâmboviţa cu 500 de militari din 15 ţări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mijlocaşa Barcelonei s-a impus în faţa compatrioatei sale Mariona Caldentey şi a englezoaicei Alessia Russo, confirmându-şi statutul de lider al fotbalului feminin mondial.

În sezonul trecut, Bonmatí (27 ani) a câştigat Liga, Cupa Reginei şi Supercupa Spaniei, bifând şi titlurile de MVP atât în finala Champions League, cât şi la Euro 2025, chiar dacă echipa sa a pierdut ambele trofee.

„Să primesc acest premiu trei ani la rând şi să fiu alături de legendele fotbalului este incredibil. Acest trofeu aparţine întregii echipe şi sper ca generaţiile viitoare de fete să viseze la acelaşi lucru”, a declarat jucătoarea din Sant Pere de Ribes, care a primit trofeul din mâinile lui Andrés Iniesta.

Articolul Balonul de Aur. Aitana Bonmatí îi egalează pe Platini şi Messi, cu trei trofee consecutive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu de la Universitatea din California, Berkeley arată că creierul are un sistem complex care controlează eliberarea hormonului de creștere – substanța care construiește și repară mușchii și oasele în timp ce dormim.

Prin monitorizarea directă a activității neuronale la șoareci, echipa a descoperit că hormonul de creștere funcționează diferit în somnul REM față de cel non-REM.

S-a identificat un sistem de feedback care implică neuronii din locus coeruleus, zona cerebrală responsabilă cu starea de veghe.

Neuroscientistul Daniel Silverman afirmă că somnul și hormonul de creștere formează „un sistem strâns echilibrat”.

Somnul insuficient reduce eliberarea hormonului, iar un nivel prea ridicat poate împinge creierul spre starea de veghe.

Descoperirea este importantă pentru că hormonul de creștere nu doar promovează creșterea, ci gestionează și procesarea glucozei și grăsimilor. Fără cantitatea potrivită din cauza lipsei de somn, crește riscul de obezitate, diabet și boli cardiovasculare.

Studiul ar putea duce la noi tratamente pentru problemele de somn și afecțiunile asociate, inclusiv diabetul de tip 2 și boala Alzheimer. Deși cercetarea s-a făcut pe șoareci, există motive să credem că mecanismele sunt similare la oameni, scrie Cell.

Articolul Cum se repară organismul în timpul somnului? Mecanismul a fost descifrat pentru prima oară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit băncii centrale, masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârșitul lunii august 2025 un sold de 751 138 milioane lei. Aceasta a scăzut cu 0,1 la sută (-2,2 în termeni reali1) față de luna iulie 2025, iar în raport cu august 2024 s-a majorat cu 8,3 la sută (-1,4 la sută în termeni reali).

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit s-a majorat în luna august 2025 cu 0,4 la sută față de iulie 2025 (-1,7 la sută în termeni reali), până la nivelul de 440 650,6 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69,3 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, a crescut cu 0,2 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 30,7 la sută în totalul creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,7 la sută (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 8,0 la sută (-1,7 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 7,5 la sută a componentei în lei (-2,2 la sută în termeni reali) și cu 9,3 la sută a componentei în valută exprimată în lei (7,1 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro).

Soldul creditului guvernamental1 acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna august 2025 de 0,8 la sută față de luna iulie 2025, până la 256 112,8 milioane lei. În raport cu august 2024, acesta s-a majorat cu 16,3 la sută (5,8 la sută în termeni reali).

Articolul BNR: Creditul neguvernamental a crescut în august cu 8% față de luna similară din 2024 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Planul de achiziții consultat de jurnaliștii POLITICO arată că Germania se pregătește să încheie contracte în valoare de aproape 83 de miliarde de euro în cursul anului viitor. Lista detaliază 154 de achiziții majore în domeniul apărării între septembrie 2025 și decembrie 2026.

Germania va aloca, pentru achiziții privind armele americane, aproximativ 150 de milioane de euro destinate torpilelor atașate aeronavelor P-8A ale Boeing și alte aproximativ 5,1 miliarde de euro pentru rachetele și lansatoarele de apărare aeriană MIM-104 Patriot ale Raytheon, relevă sursa citată. Luând în calcul achiziția de rachete AMRAAM și ESSM și pachete radio, totalul se ridică la doar aproximativ 6,8 miliarde de euro, adică aproape 8% din planul Berlinului. Restul este destinat, în mare parte, industriei europene.

Schimbare de situație?

Acest lucru marchează o schimbare de situație, în condițiile în care în ultimii ani, Germania a fost unul dintre cei mai mari cumpărători de echipamente de apărare ai Washingtonului. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, membrii europeni ai NATO au cumpărat 64% din armele lor din SUA între 2020 și 2024.

Planul Germaniei vine într-un mod contradictoriu, după ce în luna iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat un acord comercial cu Trump, care anunța că UE va cumpăra „cantități uriașe” de arme americane în valoare de „sute de miliarde”.

Cheltuielile pentru apărare în Europa nu sunt decise la Bruxelles, ci de guvernele naționale, iar la Berlin, cifrele spun o altă poveste.

Ce cumpără Germania în materie militară

Cel mai scump element din planul de cumpărături militare ale Germaniei este programul de fregate F-127, care urmează să fie proiectat de gigantul german TKMS. Costul său estimat se ridică la 26 de miliarde de euro.

Un alt element central este Eurofighter Tranche 5, cu 4 miliarde de euro, care urmează să fie aprobate în octombrie 2025 pentru noi aeronave. Alte 1,9 miliarde de euro sunt alocate pentru modernizarea radarelor. De asemenea, planul arată că Berlinul își dublează flota europeană existentă de avioane de luptă pentru a compensa întârzierile de producție ale Future Combat Air System (FCAS), un avion de luptă de nouă generație care ar trebui construit de Germania, Franța și Spania.

Planul prevede bani și pentru dotarea armatei germane. În octombrie, sunt prevăzute cheltuieli de peste 3,4 miliarde de euro pentru achiziționarea de vehicule blindate.

Bani sunt alocați și pentru apărarea aeriană. Planul include peste 300 de milioane de euro pentru unități suplimentare IRIS-T SLM construite în Germania, 755 de milioane de euro pentru rachete lansate de pe nave și 490 de milioane de euro pentru noi rachete de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Articolul Planul de reînarmare al Germaniei lasă deoparte armele americane. Accentul va cădea pe industria europeană apare prima dată în Mediafax.