Mediafax

Președintele american Donald Trump a declarat că țările membre NATO ar trebui să ia măsuri decisive, inclusiv să doboare aeronavele rusești care intră în spațiul lor aerian fără permisiune, semnalând o abordare fermă față de tensiunile în creștere, scrie CNN.

În timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurate separat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Trump a subliniat sprijinul său pentru țările NATO în apărarea frontierelor lor, evitând totuși să angajeze direct forțele americane în operațiuni de doborâre a aeronavelor.

Poziția lui Trump privind măsurile de apărare NATO

„Da, cred că da,” a spus Trump când a fost întrebat despre interceptarea aeronavelor rusești de către NATO, subliniind că alianța trebuie să reacționeze ferm la încălcările spațiului său aerian, deși implicarea SUA ar depinde de circumstanțe.

El a afirmat: „Suntem foarte puternici față de NATO,” evidențiind importanța ca aliații europeni să își protejeze spațiul aerian independent, menținând în același timp strategii de apărare coordonate.

Încălcările recente ale Rusiei și răspunsurile NATO

În ultimele săptămâni, mai multe țări NATO au mobilizat avioane de luptă ca răspuns la aeronave și drone rusești care au traversat spațiul lor aerian.

Estonia a raportat recent intrarea a trei avioane MiG-31 rusești în spațiul său aerian de deasupra Golfului Finlandei, după incidente în Polonia implicând drone rusești și operațiuni de interceptare cu F-15 și F-35 de către forțele NATO.

Avertismentul aliaților europeni la ONU

Membrii europeni NATO au avertizat, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate ONU, că orice alte incursiuni vor fi întâmpinate cu acțiuni defensive imediate, inclusiv posibile doborâri, subliniind seriozitatea suveranității spațiului aerian și pregătirea NATO de a reacționa decisiv.

Articolul Trump susține doborârea aeronavelor rusești care intră în spațiul NATO apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

AC Milan și Inter Milano au anunțat că au încheiat acorduri cu firmele de arhitectură Foster + Partners și Manica pentru a proiecta un nou stadion, dacă Consiliul Local își va da acordul pentru vânzarea stadionului San Siro către cele două cluburi, scrie AP.

Decizia, făcută publică marți, vine după ce cluburile aleseseră în 2021 o altă firmă, Populous, în defavoarea proiectului propus de Manica-Cmr Sportium.

Consiliul Local a dat săptămâna trecută o aprobare preliminară pentru vânzare, iar stadionul San Siro, vechi de 99 de ani, împreună cu zonele adiacente, au fost evaluate la 197 de milioane de euro (233 de milioane de dolari), potrivit agenției fiscale din Italia.

„Standarde înalte de accesibilitate”

Noul stadion, cu o capacitate de 71.500 de locuri, va face parte dintr-un proiect de regenerare urbană ce se va întinde pe aproximativ 281.000 de metri pătrați, au precizat cluburile într-un comunicat comun, fără a prezenta însă planuri vizuale.

„Noul stadion va avea două tribune mari, cu o înclinație gândită astfel încât să asigure vizibilitate optimă din fiecare sector”, au adăugat cluburile.

„Va respecta, de asemenea, cele mai înalte standarde de accesibilitate, oferind experiențe dedicate tuturor fanilor și secțiuni cu prețuri accesibile”.

Obiectivul este 2032

Ambele cluburi au planuri de rezervă pentru construirea unor stadioane noi la periferia Milanului, în cazul în care acordul cu orașul privind San Siro nu se concretizează.

San Siro urmează să găzduiască ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice Milano-Cortina din februarie.

Obiectivul este ca noul stadion să fie gata până când Italia va găzdui, alături de Turcia, Campionatul European din 2032.

„UEFA ne spune că nu ia în considerare Milano”, a declarat primarul Giuseppe Sala, „dacă San Siro rămâne în forma actuală”.

Printre proiectele realizate de Foster + Partners și Manica se numără stadionul Wembley din Londra, Chase Center din San Francisco și stadionul Lusail din Qatar.

Articolul AC Milan și Inter anunță planurile de proiectare pentru un posibil stadion care va înlocui San Siro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Românii vor avea, în continuare, acces la 17 alimente de bază la prețuri mai mici! Coaliția a decis astăzi menținerea plafonării adaosului comercial pentru aceste alimente. Mă bucur că argumentele specialiștilor PSD au fost ascultate și înțelese de partenerii de guvernare”, a transmis Sorin Grindeanu.

Potrivit acestuia, Guvernul urmează să adopte rapid măsurile necesare pentru ca plafonarea să fie prelungită și după 1 octombrie, data la care expira actuala reglementare.

„Este o decizie corectă pe care noi am susținut-o, având în vedere că plafonarea a contribuit la menținerea unor prețuri mai mici la alimente și a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii”, a adăugat liderul interimar al PSD.

Grindeanu a avut și un mesaj critic la adresa celor care au contestat această decizie.

„Mă întreb dacă cei care au adus public, chiar și astăzi, argumente împotriva acestei măsuri dorm bine când știu clar ce impact negativ ar aduce stoparea ei. De aceea, le reamintesc: în condițiile creșterii explozive a prețurilor, eliminarea plafonării la alimentele de bază ar reprezenta o lovitură grea pentru puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și ar arunca peste un milion de români în risc de sărăcie și excluziune socială în 2026”, a subliniat Grindeanu.

Alimentele vizate de măsură

Lista alimentelor vizate de plafonare cuprinde:

• pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi;
• lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT;
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
• făină albă de grâu „000” până la 1 kg;
• mălai până la 1 kg;
• ouă de găină calibrul M;
• ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
• carne proaspătă pui;
• carne proaspătă porc;
• legume proaspete vrac;
• fructe proaspete vrac;
• cartofi proaspeţi albi vrac;
• zahăr alb tos până la 1 kg;
• smântână – 12% grăsime;
• unt până la 250 grame;
• magiun până la 350 grame.

Articolul Sorin Grindeanu: Românii vor avea, în continuare, acces la 17 alimente de bază la prețuri mai mici apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Referitor la obiecțiile formulate în procesul de elaborare a proiectului, Marinescu a explicat, la gândul.ro, că „am avut în vedere ceea ce decurge din jurisprudența Curții Constituționale, din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Am avut în vedere aspectele care țin de predictibilitate, aspectele care țin de proporționalitate între indemnizație și respectiv pensie. Am avut în vedere existența unor reguli tranzitorii, pentru ca aceia care sunt pensionabili sub actuala lege să rămână sub imperiul legii care le este aplicabilă”.

Ministrul a subliniat că toate aceste aspecte au fost semnalate autorităților competente

„În mod onest, în mod corect, în mod profesionist, am semnalat aceste aspecte pentru a fi avute în vedere de către inițiatorul actului normativ, în speță Cancelaria Domnului Prim-Ministru și, respectiv, Ministerul Muncii”. Totuși, rezultatul final al proiectului reflectă doar parțial aceste recomandări.

Întrebat despre motivele pentru care nu s-a optat pentru o abordare care să vizeze toate pensiile speciale, nu doar pe cele ale magistraților, Marinescu a precizat limitele competenței sale instituționale:

„Această discuție a fost purtată principial la discuțiile portate inclusiv cu reprezentanții magistratorii. Răspunsul nu mi-l pot da eu din simplu motiv că nu gestionăm noi, Ministerul Justiției, acest jalon. N-am portat discuțiile cu Comisia și nu știm acolo efectiv cum s-au început așa sau cum a fost gândită această strategie”.

În ceea ce privește consecințele unei eventuale decizii de neconstituționalitate, ministrul a adoptat o perspectivă instituțională. „Aș privi toate aceste lucruri ca ținând cumva de firescul democrației sau a statului de drept. Există evaluări diferite, există opinii diferite, pot exista și momente în care un demers să fie corijat de către o altă instituție, cum ar fi, de exemplu, Curtea Constituțională. Toate acestea țin de mecanismul firesc al mersului treburilor publice, atâta timp cât nu se ajunge la o situație de conflict care să dizolve statul de drept”.

Articolul Marinescu: Am semnalat de la început probleme de constituționalitate la pensiile magistraților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul a fost încheiat în august, potrivit documentelor judiciare făcute publice luni.

Maurice Hastings, în vârstă de 72 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitate de eliberare condiționată în legătură cu agresiunea sexuală și uciderea din 1983 a Robertei Wydermyer, care a fost ucisă cu un singur glonț în cap.

Procesul i-a acuzat pe doi ofițeri ai Departamentului de Poliție din Inglewood și pe anchetatorul procurorului districtual din Los Angeles de la acea vreme că l-au înscenat pe Hastings.

„Nici o sumă de bani nu ar putea să-mi restituie cei 38 de ani din viață care mi-au fost furați”, a declarat Hastings într-un comunicat. „Dar această înțelegere este un final binevenit al unui drum foarte lung și aștept cu nerăbdare să-mi continui viața”.

Avocații pârâților și un purtător de cuvânt al orașului Inglewood nu au răspuns marți la solicitările de comentarii trimise prin e-mail. Alte detalii ale acordului nu au fost făcute publice.

Acordul vine după zeci de ani de bătălii legale în care Hastings și-a susținut nevinovăția

La momentul autopsiei victimei, medicul legist a efectuat o examinare pentru agresiune sexuală și a colectat fluide corporale ale autorului, potrivit biroului procurorului districtual.

Hastings a solicitat testarea ADN a probelor respective în 2000, dar la acea vreme, procuratura a respins cererea. Hastings a depus o cerere de nevinovăție la Unitatea de Integritate a Condamnărilor a procuraturii în 2021, iar testarea ADN a arătat că sperma nu era a lui. În 2022, la vârsta de 69 de ani, condamnarea lui Hastings a fost anulată la cererea procurorilor și a avocaților săi.

Profilul ADN a fost introdus într-o bază de date a statului și a fost identificat ca aparținând unei persoane condamnate pentru o altă răpire armată și copulație forțată cu o victimă de sex feminin care a fost plasată în portbagajul unui vehicul, detalii cutremurătoare care seamănă foarte mult cu uciderea lui Wydermyer.

Articolul Un bărbat primește 25 de milioane de dolari pentru o condamnare pe nedrept apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Udrea a declarat că decizia CCR pe pensiile magistraților, așteptată miercuri, va da câștig de cauză Guvernului, deși în alte cazuri acest lucru nu s-a întâmplat.

„Altă Curte Constituțională. Știți că lucrul acesta se practică la noi… erau alți judecători, instituția nu are neapărat o continuitate. Vedem această explicație, erau alți judecători. Asta este o altă viziune a Curții Constituționale. Eu cred că va da dreptate Guvernului. Nu e niciun pericol să plece domnul Bolojan, pentru că încă nu s-au făcut jocurile de schimbare a domnului Bolojan”, a declarat Elena Udrea la Antena 3 CNN.

Udrea a mai spus că „va veni un moment” când Bolojan va pleca, pentru a-i face loc unui om impus de Nicușor Dan

„Eu cred că va veni un moment când domnul Bolojan va trebui să plece, să lase loc liber domnului Nicușor Dan să poată să își impună și omul la guvern, să-și facă și guvernul dânsului, așa că guvernul dânsului va face parte din partidul dânsului. (…) Eu m-am mirat că domnului Nicușor Dan, Curtea Constituțională i-a respins o cerere, cred că în prima lună de mandat. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în România, ca un președinte la începutul mandatului să aibă un insucces, un eșec la Curtea Constituțională. Dar asta arată că domnul Nicușor Dan nu are susținere din toate zonele de putere. Însă, analizând niște informații de pe piață care sunt publice și trăgând niște concluzii, cred că se pregătește formarea unui partid pentru domnul Nicușor Dan, din care nu va face parte, evident, domnul Bolojan. Ca urmare, părerea mea este că va veni și momentul când domnul Bolojan va trebui chiar să plece de la guvern, nu acum când spune dânsul că dacă nu trece pachetul de măsuri de Curtea Constituțională, Pachetul va trece și dânsul, părerea mea, va rămâne la acest moment”, a mai spus Udrea.

Potrivit acesteia, ca să se mențină la putere, Nicușor Dan „va trebui să-și facă un partid politic”, pentru că a venit la Palatul Cotroceni fără partid politic.

Articolul Premoniția Elenei Udrea: CCR va da câștig de cauză Guvernului. Încă nu e vremea să plece Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Justiției Radu Marinescu a subliniat importanța independenței sistemului judiciar pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), menționând că ministerul pe care îl conduce gestionează mai multe obiective cheie în acest sens.

„Am dorit foarte mult să avem independența justiției. Independența justiției constituie și în momentul de față un repert, de exemplu, pentru aderarea României la OCDE.

Ministerul Justiției gestionează câteva obiective cheie pentru aderarea la OCDE și în cadrul unei dintre aceste obiective avem exigențe cu privire la asigurarea deplină independența sistemului judiciar.

Independența înseamnă să nu existe imixtiuni din partea altor puteri în stat, inclusiv, în autoreglarea aceasta a justiției.

Dar ea trebuie să funcționeze”, a declarat ministrul la gândul.ro.

Mai sunt probleme de rezolvat pentru raportul de țară

Marinescu a recunoscut că există probleme identificate în raportul de țară privind funcționarea sistemului judiciar.

„Inclusiv în raportul de țară este semnalat faptul că în privința soluțiilor disciplinare există unele probleme, aici trebuie să lucrăm”.

Totuși, el a precizat că „ în privința prescripției, ceea ce trebuia făcut s-a făcut, s-a adoptat o normă prin care s-a corectat reglementarea în privința prescripției speciale”.

Pentru viitor, ministrul consideră că prioritatea rămâne eficiența sistemului.

„Ce trebuie făcut mai departe este să fie foarte eficiente organele judiciare în administrarea justiției”.

Articolul Radu Marinescu: Independența Justiției constituie un reper pentru aderarea României la OCDE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Elena Udrea a spus, marți seara, la Antena 3 CNN, că azi nu mai mai există un lider atât de puternic al sistemului ocult, cum a fost Florian Coldea, dar sunt „grupări care încearcă să joace”.

„Nu mai există un lider atât de puternic cum a fost Florian Coldea. Sunt mai multe grupări care fiecare încearcă să joace… cei care au fost cu domnul Hellvig, cei care sunt cu fostul director al SPP, sunt mai multe grupări care încearcă să joace. Nu mai există forța statului paralel pe care au avut-o și nici statul paralel așa cum era el gândit atunci. Mai există doamna Kovesi care mai are posibilitatea să influențeze justiția de la Bruxelles în continuare”, a spus Udrea.

Elena Udrea: Înseamnă că orice europarlamentar poate fi scos din Parlamentul European

Aceasta face referire la cazul Dianei Șoșoacă, pentru care Parchetul General a cerut Parlamentului European ridicarea imunității.

„Mă uitam la cazul Șoșoacă de astăzi. Eu nu o cunosc pe doamna Șoșoacă, nu știu foarte bine de ce este acuzată, însă mi se pare ciudat că la 10 zile după ce a strigat în Parlamentul European împotriva Maiei Sandu, și a strigat „Basarabia e România”, să se facă această cerere de a se ridica imunitatea unui europarlamentar român. Plus că e un precedent periculos dacă se întâmplă asta. Înseamnă că orice europarlamentar poate fi scos din Parlamentul European”, afirmă Udrea.

Elena Udrea a precizat că este curios că această ridicarea imunității este cerută pentru un europarlamentar român: „Vrem să spargem noi gheața și cerem ridicarea imunității unui europarlamentar român”.

Parchetul General cere Parlamentului European să-i ridice imunitatea Dianei Şoşoacă

Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus continuarea urmăririi penale împotriva europarlamentarului Diana Șoșoacă.

Aceasta este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, dar și de promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, idei fasciste, legionare, rasiste, xenofobe și antisemite. Printre acuzații se regăsesc și negarea Holocaustului, precum și fapta de ultraj.

În acest context, procurorul general al României a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, pentru ca investigația să poată continua fără restricții.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Diana Șoșoacă a fost chemată marți la Parchetul General să dea declaraţii într-un dosar cu 11 infracțiuni.

Articolul Elena Udrea, reacție în cazul Dianei Șoșoacă: „E un precedent periculos” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Referitor la planurile de actualizare a taxelor judiciare, ministrul a explicat, la gândul.ro, că „în programul de guvernare sunt două chestiuni care sunt înscrise și care sunt legate. Una este ca veniturile generate de activitatea de justiție să poată fi folosite într-un mod cât mai mare de către justiție, iar alt obiectiv este de a se actualiza taxele judiciare de timbru”.

Această abordare urmărește ca taxele să fie utilizate pentru „activitatea de justiție, pentru infrastructură, pentru digitalizare, pentru nevoi de personal, pentru tot ceea ce ține de calitatea actului de justiție”.

Marinescu a subliniat principiul care va ghida modificarea taxelor.

„Unde taxa este mare, deja mare, deja pune cumva în discuție posibilitatea cetățenului de a o suporta, sigur n-o mărim. Unde taxa este mică pentru că nu s-a mai analizat această chestiune, cumva s-a mers așa la modul general, acolo taxa poate fi mărită. Tocmai pentru a realiza un echilibru între costul actului de justiție dar și dreptul cetățenului de a beneficia de justiție”.

În ceea ce privește calendarul implementării acestor modificări, ministrul a anunțat că nu va lua nicio măsură fără consultare prealabilă.

„Nu vom face niciun lucru fără să realizăm o consultare publică și o consultare cu toți participanții la actul de justiție”. El a menționat că încă de la preluarea mandatului a invitat toți factorii implicați în activitatea judiciară la discuții, dar magistrații nu au participat din cauza protestelor legate de legea pensiilor.

Articolul Marinescu, despre taxa de timbru: Unde taxa este mică, acolo poate fi mărită apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Misiunea va dura 10 zile și va trimite patru astronauți într-un zbor în jurul Lunii, fără să aselenizeze, doar pentru a testa sistemele esențiale ale navei și rachetei înainte de o revenire efectivă pe suprafața lunară. Artemis II este un pas esențial în pregătirea aselenizării planificate pentru 2027, în cadrul misiunii Artemis III.

Este vorba despre prima misiune lunară cu echipaj uman din 1972 încoace, având drept scop pregătirea pentru revenirea oamenilor pe suprafața Lunii, în misiunea Artemis III, planificată să fie lansată începând cu mijlocul anului 2027, a explicat NASA.

Artemis II ar putea decola la început de februarie

„Împreună avem un loc în primul rând la un moment istoric”, a declarat marți administratorul adjunct interimar al NASA, Lakiesha Hawkins, în cadrul unei conferințe de presă, citată de BBC. Agenția spațială americană se angajase anterior să lanseze misiunea cel târziu până la sfârșitul lunii aprilie 2026, dar a hotărât să o devanseze.

„Fereastra de lansare s-ar putea deschide chiar din 5 februarie, dar vrem să subliniem că siguranța este prioritatea noastră principală”, a explicat expertul NASA în inginerie aerospațială și planificare a misiunilor spațiale. Hawkins a fost implicată în dezvoltarea sistemelor de zbor pentru programul Artemis și a coordonat operațiuni tehnice pentru misiunile cu echipaj uman în cadrul NASA.

Tehnologie pregătită de lansare

Racheta Space Launch System, considerată cea mai puternică rachetă construită vreodată, este „aproape complet asamblată și gata de lansare”, potrivit directorului de lansare al misiunii Artemis, Charlie Blackwell-Thompson. Singurul pas rămas este integrarea capsulei Orion, în care vor călători astronauții, și finalizarea testelor la sol.

Misiunea anterioară, Artemis I, a avut loc în noiembrie 2022 și a durat 25 de zile. A fost o misiune fără echipaj, dar a validat cu succes traiectoria către Lună și reintrarea în atmosfera Pământului, cu toate că au existat mici probleme legate de scutul termic, care au fost remediate între timp.

Obiectivul final: planeta Marte

Artemis II este un pas crucial pentru ceea ce NASA numește „o prezență umană sustenabilă pe Lună”. Obiectivul pe termen lung nu este doar revenirea oamenilor pe Lună, ci și construirea unei infrastructuri care să susțină viitoare misiuni către Marte: „Este mai mult decât o simplă întoarcere. Este începutul unei noi ere a explorării spațiale”, a subliniat expertul NASA citat.

Echipajul Artemis II este format din americanii Reid Wiseman (comandant, NASA), Victor Glover (pilot, NASA), Christina Koch (specialistă de misiune, NASA) și canadianul Jeremy Hansen (specialist de misiune, Agenția Spațială Canadiană). Cei patru vor fi primii oameni care vor orbita Luna după o jumătate de secol, revenind pe Pământ la finalul unei călătorii de zece zile.

Ultima misiune cu echipaj uman care a orbitat Luna a fost Apollo 17, lansată pe 7 decembrie 1972 și încheiată pe 19 decembrie, același an.

Articolul NASA trimite din nou astronauți în jurul Lunii după o pauză de 53 de ani apare prima dată în Mediafax.