Mediafax

Conform informațiilor ProSport, scandalul a izbucnit din cauza unei erori pe tabela electronică, unde în loc de „România – Ungaria” apărea „Ungaria – Ungaria”. Fanii Peluzei Sud au protestat violent, iar forțele de ordine au intervenit în tribună. Situația a degenerat, iar mai mulți suporteri au intrat pe teren, aprinzând torțe și confruntându-se direct cu jandarmii.

Arbitrii au trimis imediat jucătorii la vestiare, în timp ce ultrașii au continuat să creeze haos.

Meciul, decisiv pentru calificarea la Campionatul European din 2026, s-a reluat după aproape 45 de minute de pauză.

În tribune se află și președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu.

Articolul Partida de futsal România – Ungaria, din calificările EURO 2026, întreruptă după incidente violente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un nou raport publicat miercuri și preluat de AFP arată că acidifierea oceanelor se adaugă listei de procese critice afectate, alături de schimbările climatice, pierderea biodiversității, defrișări, epuizarea resurselor de apă dulce, folosirea excesivă a îngrășămintelor și poluarea cu substanțe artificiale și plastic.

„Punem în pericol stabilitatea întregului sistem de susținere a vieții pe Pământ”, a declarat Johan Rockstrom, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Raportul subliniază că activitățile distructive, în special arderea combustibililor fosili, împing aceste procese tot mai mult în afara zonelor de siguranță, efectele interacționând între ele și accentuând riscurile. O consecință majoră este acidifierea oceanelor, care absorb circa 30% din dioxidul de carbon emis, afectând coralii, moluștele și alte organisme marine.

Singurele evoluții pozitive semnalate sunt reducerea poluării aerului, odată cu scăderea emisiilor de aerosoli, și menținerea stratului de ozon în limite sigure – un exemplu al eficienței cooperării internaționale.

În schimb, biodiversitatea și productivitatea ecosistemelor rămân „mult peste nivelurile de siguranță”, avertizează cercetătorii, descriind situația drept o „plasă de siguranță a naturii care se destramă”.

Articolul Oamenii de știință avertizează asupra destabilizării Pământului: șapte „granițe planetare” depășite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a efectuat, miercuri, o vizită oficială în Marele Ducat al Luxemburgului, unde a avut o întrevedere cu omologul său, Yuriko Backes.

Discuțiile au vizat consolidarea cooperării bilaterale și aprofundarea colaborării în cadrul NATO și al Uniunii Europene, în contextul aniversării a 115 ani de relații diplomatice între cele două țări.

Ministrul Moșteanu a subliniat importanța menținerii relațiilor privilegiate cu Luxemburgul și angajamentul comun pentru o Europă sigură, prosperă și rezilientă. Cei doi oficiali au semnat o scrisoare de intenție prin care și-au exprimat deschiderea pentru colaborarea în domeniul apărării și au convenit continuarea discuțiilor pentru un acord bilateral adaptat la provocările actuale de securitate.

Agenda întrevederii a inclus aprofundarea cooperării dintre cele două armate, participarea trupelor luxemburgheze la exerciții și acțiuni multinaționale în România, dezvoltarea de capabilități moderne și sustenabile, precum și coordonarea politico-militară în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Ministrul Moșteanu a apreciat angajamentul solid al forțelor armate luxemburgheze pe flancul estic aliat și sprijinul consistent oferit de Luxemburg pentru Ucraina. De asemenea, a evidențiat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea Alianței și necesitatea unui efort susținut pentru sprijinirea Republicii Moldova.

În contextul aceleiași vizite oficiale, ministrul Moșteanu s-a întâlnit cu Stacy Cummings, managerul general al Agenției NATO de Sprijin și Achiziții (NSPA), discutând și cu românii care activează în cadrul agenției. Programul vizitei a inclus și discuții cu reprezentanți ai companiilor LUXUAV, Société Européenne des Satellites și LUXGovSat, privind posibile oportunități de colaborare în domeniul industriei de apărare.

Articolul Moșteanu, în vizită oficială în Luxemburg: consolidarea cooperării în domeniul apărării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Conducerea unui spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate față de pacienți, față de personalul medical și față de banii publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată. Va fi vizibilă, în mod transparent, în rapoartele publicate online”, a scris Rogobete pe rețelele de socializare.

Potrivit ministrului, informațiile care vor fi publicate includ:

Indicatori de calitate:
– rata infecțiilor asociate asistenței medicale
– procentul de reinternări la 48 de ore după externare
– procentul de pacienți internați și apoi transferați într-un alt spital în primele 72 de ore
– gradul de satisfacție al pacienților

Date financiare:
– venituri totale ale spitalului
– venituri realizate în baza contractului cu CNAS
– venituri de la bugetul de stat
– venituri din proiecte cu finanțare nerambursabilă
– venituri din servicii medicale acordate contra cost
– cheltuieli totale, cheltuieli de personal, cheltuieli cu medicamente, cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi și dezinfectanți

Date de utilizare a serviciilor:
– numărul de spitalizări continue
– numărul de spitalizări de zi
– durata medie de spitalizare
– rata cazurilor internate prin transfer dintr-un alt spital
– indicele de complexitate a cazurilor (ICM)
– numărul de consultații efectuate în ambulatoriul integrat
– meniul zilnic, detaliat pe regimuri

Rogobete a precizat că acești indicatori nu vor fi doar simple statistici, ci instrumente pentru evaluarea obiectivă a activității managerilor și a șefilor de secție.

„Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu”, a conchis ministrul.

Articolul Datele activității și performanța managerilor de spitale, disponibile online de la 1 octombrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilan Șor – condamnat la Chișinău, protejat la Moscova

Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță.

Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova.

Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă.

Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră.

Armata digitală a Kremlinului

Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram.

Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău.

Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând.

Promisiuni uriașe pentru proteste

Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului.

Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale.

Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii.

Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori

În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă.

Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice.

Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși.

Prețul loialității

Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale.

Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele?

Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău.

Moldova își alege drumul

Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei.

Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.

Articolul Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Invazia rusă în Ucraina în 2022 a repus pe agenda discuțiilor un subiect la fel de fierbinte: liderii pro-europeni ai Republicii Moldova sunt conștienți de eforturile Moscovei de a recompune fostul spațiu sovietic, anexând fostele republici sovietice.

Având în vedere alegerile parlamentare de duminică, toată lumea se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice.

Se nasc, prin urmare, întrebări-cheie: cât este Moldova de vulnerabilă în fața Rusiei și ce tactici implementează Moscova, deja, în această țară?

Faptul că Moldova nu are graniță directă cu Rusia îl obligă pe Putin să acceseze constant narativul transnistrean pentru a-și justifica ambițiile neo-imperiale din regiune.

Pentru el, Moldova este „un teritoriu istoric rus” și punct!

Ce ar însemna pentru Rusia aderarea Moldovei la UE?

Ne amintim, de altfel, și de definiția dată de Putin, la sfârșitul anului 2023, potrivit căreia Moldova se încadrează în mod special în definiția Lumii Ruse (Russkiy Mir), care cuprinde teritoriile Rusiei Antice, Marele Ducat al Moscovei, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă contemporană.

Dacă Moldova ar adera la UE, aceasta ar fi o lovitură masivă pentru eforturile Kremlinului de destabilizare a țării și de preluare a controlului.

De asemenea, ar zgudui din temelii stabilitatea regimului lui Putin, pentru că acest lucru ar fi un exemplu de cum poate arăta un fost stat sovietic care beneficiază de aderarea la valorile Occidentului – reformat și prosper.

După Moldova, ar urma Ucraina și Armenia, ceea ce, pentru reputația Moscovei în calitate de garant de securitate în zonă, ar fi zdrobitor.

Dar care sunt vulnerabilitățile Moldovei?

Potrivit unei analize Chathamhouse.org, cea mai importantă este interferența electorală malignă a Rusiei, urmată de presiunea economică, operațiunile informaționale, atacurile cibernetice, destabilizarea internă, corupția și utilizarea grupurilor de intermediari.

Acestea fac parte din așa-numitele „măsuri-hibride”, foarte iubite de Moscova și în a căror competență, de altfel, excelează.

Mizele Rusiei în ecuația cu Moldova

Așa se face că miza mizelor în dinamica Rusiei cu Moldova este împiedicarea cu orice preț a aderării acesteia la UE – o extindere a UE în acest spațiu și o orientare pro-NATO a țării sunt respinse categoric de Moscova.

O altă miză extrem de importantă a Rusiei în ecuația cu Moldova este menținerea Transnistriei ca punct vital de presiune.

Potrivit understandingwar.org, Kremlinul valorifică foarte bine exclava sa militară de 30 de ani din Transnistria, prin adâncirea, în timp, a legăturilor politice și economice în Republica Moldova, în efortul de prevenire a aderării la Vest. Și nu se va opri!

Folosirea oligarhilor pentru amestecul în treburile interne e un exercițiu vechi, dar eficient

Ne amintim de rolul extrem de important jucat de opozantul moldovean pro-Kremlin, Ilan Șor, în extinderea operațiunilor de influență malignă ale Rusiei în Moldova și în special în Găgăuzia.

Deși partidul lui Șor a fost declarat neconstituțional, multiplele sale influențe continuă să se facă simțite în Moldova și oferă Kremlinului instrumente variate de influență în societatea și politica moldovenească, in extenso, europeană.

Serviciul Național de Securitate al Republicii Moldova l-a acuzat pe Ilan Șor și pe alți oligarhi pro-ruși că plătește milioane de euro pentru a organiza proteste antiguvernamentale și compromite desfășurarea alegerilor.

O altă miză extrem de importantă este demonstrativ-politică.

Prin menținerea constantă a influenței asupra Moldovei, Rusia demonstrează putere, influență și transmite mesajul țărilor dimprejur (Georgia, Ucraina, România) că nu doarme.

Dar există pericolul ca Moldova să devină o a doua Georgia?

Ar exista două variante de scenariu: Moscova alege varianta militară, întreprinde o incursiune rapidă, după modelul din 2008 în Georgia, lucru costisitor și riscant, pentru că ar putea să implice o reacție locală mai largă, iar războiul din Ucraina a uzat suficient armata rusă.

Scenariu al doilea, descris mai sus – politic hibrid, pe termen scurt – manipularea alegerilor, sprijinirea candidaților pro-ruși, dezinformare, coerciție economică, ample campanii media, lucruri la care, cum spuneam, Moscova e premiantă.

Articolul Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei? / Care sunt mizele Rusiei în ecuația cu Moldova? / Poate ajunge Moldova o nouă Georgia? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele două proiecte strategice ale României ce vizează creșterea capacităților de producție de la Cernavodă vor fi finanțate prin credit sindicalizat. Reactoarele 1 și 2 produceau luni seara, la ora 19:30, 1353 MW, respectiv 22,2% din producția totală de 6.097 MW, conform datelor în timp real ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrica, Transelectrica.

Nuclearelectrica este compania națională românească producătoare de energie electrică, termică și combustibil nuclear care funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deținând 82,49% din acțiuni, iar alți acționari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013.

Ce bănci fac parte din sindicat

Potrivit comunicatului transmis de companiei, sindicatul este format din următoarele bănci, enumerate în ordine alfabetică: Banca Comercială Romană SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC,  Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4.

Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane de euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavodă. Nuclearelectrica a început recent lucrările de construcții civile pentru acest proiect.

Retehnologizarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare, arată compania.

„Valoarea totală a investiției în Proiectul Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă este de 2.998.141.442 euro fără TVA (overnight), la care se adaugă cheltuieli cu finanțarea (374.000.000 euro), rezervă de implementare pentru ajustarea de preț, respectiv inflația (182.084.294 euro), rezultând astfel o valoare actualizată a Devizului General, în scenariul recomandat, de 3.554.225.737 EUR; suplimentar aceastei valori, se vor înregistra, până la distribuirea, în mod proporțional, către proiectul Retehnologizare Unitate 2 și cheltuielile în valoare nominală de 239.888.756 euro, rezultând astfel o valoare actualizată a investiției la momentul aprobării de 3.794.114.493 euro”, potrivit documentelor oficiale ale companiei.

Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice To Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda.  Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica.

În același timp, proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție).

„Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă”

„Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.

„Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte”, a precizat Daniel Adam, directorul financiar al Nuclearelectrica.

Potrivit companie, ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU, cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare, și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă.

Articolul Nuclearelectrica a semnat două acorduri de finanțare pentru reetehnologizarea Unității 1 și pentru proiectul Unităților 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ce comunitate incredibilă am construit aici”, a scris Zuckerberg pe canalul său de Instagram, evidențiind importanța acestui moment pentru aplicația de partajare foto achiziționată de Meta în 2012 pentru 1 miliard de dolari.

Instagram se alătură astfel altor două aplicații Meta care au depășit pragul de 3 miliarde de utilizatori lunar: Facebook și WhatsApp. Compania Meta a dezvăluit ultima dată cifrele pentru Instagram în octombrie 2022, când numărul de utilizatori activi lunar depășea 2 miliarde.

În prezent, Meta raportează lunar numărul de utilizatori activi ai tuturor aplicațiilor din cadrul său, iar în luna iulie 2025 totalul ajunsese la 3,48 miliarde de utilizatori activi.

Articolul Instagram ajunge la 3 miliarde de utilizatori activi lunar, spune Mark Zuckerberg apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat deschiderea unui dosar penal ca urmare a mesajelor cu caracter de amenințare primite pe adresele oficiale de corespondență electronică ale mai multor unități spitalicești și de învățământ. Cercetările se desfășoară în regim in rem, cu privire la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 32 alin. 4, raportat la art. 32 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Urmărirea penală este realizată împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

DIICOT subliniază că această etapă a procesului penal stabilește cadrul legal necesar pentru strângerea probelor și clarificarea completă a situației, în vederea adoptării unei soluții legale și temeinice.

În ultimele zile mai multe instituții de învățământ și unități medicale din România au primit mesaje de amenințare. Mesajele au fost trimise pe e-mail.

Articolul DIICOT a dechis dosar penal după mesajele de amenințare către spitale și școli din România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La un eveniment de nivel înalt dedicat protecției copiilor palestinieni din Gaza și Cisiordania, ministrul belgian de externe Maxime Prevot a declarat că suferința acestora „nu este inevitabilă, ci rezultatul unor alegeri, al acțiunilor și inacțiunilor, iar alegerile pot fi schimbate”.

Prévot a făcut apel la comunitatea internațională să asigure protecția copiilor, să respecte dreptul umanitar și să garanteze un acces umanitar sigur și neîngrădit în teritoriile afectate.

„Copiii nu ar trebui niciodată să fie daune colaterale. Totuși, astăzi, în Gaza și Cisiordania, ei plătesc cel mai mare preț”, a spus oficialul belgian.

El a respins ideea că sistemul umanitar ar fi „rupt”, subliniind că adevărata problemă este refuzul deliberat al accesului: „Este accesul care lipsește. Este decizia deliberată de a refuza accesul”.

În încheiere, Prevot a cerut acțiune imediată: „Dacă acești copii găsesc încă curajul de a vorbi, ce scuză mai avem să nu acționăm?”

Articolul Ministrul de Externe din Belgia: Suferința copiilor palestinieni nu este inevitabilă, este rezultatul unor alegeri apare prima dată în Mediafax.