Mediafax

Confirmarea vine în urma unor rapoarte anterioare din mass-media locală rusă privind un atac cu drone asupra fabricii. Înainte de atac, guvernatorul regiunii Breansk, Alexander Bogomaz, a emis un avertisment cu privire la o posibilă amenințare cu rachete în zona Karachev.

Fabrica Elektrodetal produce o gamă de conectori electrici pentru uz militar și industrial. Produsele sale includ conectori de joasă frecvență, de înaltă frecvență și combinate, utilizați în sectoare precum aerospațial, electronic și instrumentație.

Aceste componente sunt utilizate în echipamente militare, aeronave, antene, stații de bază, plăci cu circuite imprimate și diverse sisteme de măsurare.

Se pare că atacul asupra facilității a provocat explozii și un incendiu la fața locului. Amploarea totală a pagubelor este încă în curs de evaluare.

Potrivit Statului Major General, atacul a fost efectuat de forțele de rachete și artilerie ale Ucrainei, în coordonare cu alte ramuri ale Forțelor Armate Ucrainene. Atacul a atins o țintă situată la aproximativ 240 de kilometri distanță.

Comandantul marinei ucrainene, Oleksii Neizhpapa, a confirmat că atacul a fost efectuat cu rachete de croazieră Neptune.

Regiunea Breansk se află de-a lungul frontierei nordice a Ucrainei cu Rusia. Karachev este situat la aproximativ 115 kilometri de graniță.

Duminică, rachetele ucrainene HIMARS ar fi lovit o centrală termică în apropierea orașului rus Belgorod, au raportat canalele rusești de Telegram. Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a confirmat un atac asupra infrastructurii critice a regiunii, precum și „întreruperi semnificative de energie electrică”.

Tot duminică, serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a afirmat că a ucis cel puțin patru operatori ruși de drone în orașul Melitopol din regiunea Zaporizhzhia ocupată de Rusia.

O explozie a zguduit o bază militară păzită pe un aerodrom din Melitopolul ocupat, distrugând o dubă UAZ-452 din era sovietică și ucigând cel puțin patru operatori, a afirmat HUR.

Articolul Ucraina a lovit o unitate industrială militară în regiunea Breansk apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pornind de la Programul de Relansare Economică propus de PSD, se poate contura o strategie de relansare economică care să stea la baza guvernării coaliției pe termen mediu. O viziune care să permită menținerea vitezei de convergență reală a României față de media UE27.

În această analiză încerc să aduc răspunsuri argumentate la câteva întrebări. Poate evita România recesiunea dacă nu implementează un Plan de Relansare Economică? Cât se va menține decalajul recesionist în care se află România acum? Care sunt principalele măsuri legate de stimularea investițiilor în Programul de Relansare propus? Ce presupun aceste măsuri în detaliu? Cum se aplică măsuri asemănătoare în principalele țări UE? De ce Programul de Relansare Economică este un bun punct de plecare și ce trebuie făcut în continuare?

În lipsa unui plan de relansare a economiei, consolidarea fiscal-bugetară va intra într-un cerc vicios, dificultatea de a atinge țintele angajate până în 2031 va fi din ce în ce mai ridicată. Monitorizarea țintelor de atins se face prin intermediul indicatorilor deficit bugetar în PIB, deficit bugetar structural primar în PIB și comparația între rata de creștere a cheltuielilor primare nete față de creșterea potențialului economiei. Pentru a avea succes în a reduce ponderea deficitelor bugetare în PIB, procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să conțină o combinație de măsuri – una care să reducă deficitul bugetar (numărătorul) și alta care să crească PIB (numitorul). A merge exclusiv pe reducerea deficitului bugetar în ton cu declarațiile apocaliptice nu face decât să reducă potențialul economic și să complice lucrurile, conducând mai departe la un proces asemănător Mitului lui Sisif în consolidarea bugetară.

1. Prognozele privind economia României arată un decalaj recesionist pe termen mediu

În ultima estimare a Comisiei Naționale de Prognoză, economia României va crește cu doar 0,6% în acest an, 1,2% în anul 2026, 2,5% în anul 2027 și 2,4% în anul 2028, sub potențialul ei economic, estimat la 3% anual pe termen mediu și 5% pe termen lung. Deci producem mai puțin decât am putea, având în vedere utilizarea la capacitate normală a factorilor de producție.

Ultima prognoză a Comisiei Europene (30 aprilie 2025) indică o creștere de 1,4% în acest an și una de 2,2% în anul 2026. Potențialul economic este, în opinia mea subestimat, cifra de 1,7% fiind mult sub estimările relevante privind dinamica potențialului economiei românești, de 3% pe termen mediu.

Pentru a ajunge la potențial și a minimiza efectele negative ale austerității, România trebuie să implementeze un program economic de relansare, bazat pe investiții în domenii cu valoare adăugată ridicată  și mai ales în regiunile / județele rămase în urmă în ceea ce privește dezvoltarea economică.

2. Programul de Relansare Economică trebuie bazat pe investiții. Care sunt principalele măsuri?

Calea optimă de relansare economică presupune stimularea investițiilor greenfield (de la zero), care să creeze noi locuri de muncă și reducerea decalajelor regionale. Fără implementarea strategiei Productivism, fără a produce mai mult aici, în România, nu se va reuși reducerea simultană a deficitelor gemene – bugetar și de cont curent.

Voi detalia principalele măsuri din planul de relansare pe componenta stimulării investițiilor.

Prima măsură se referă la Creditul fiscal pentru investiții strategice greenfield. Se propune acordarea unei facilități fiscale (deducere din impozitul pe profit) pe 10 ani pentru investiții de la zero de peste 20 mil. €, în industrii strategice (alimentară, chimică, farmaceutică, auto,  industria de apărare, industria construcțiilor metalice, construcția de mașini și instalații, fabricarea de utilaje și echipamente) și parcuri industriale (cu posibilitatea reportării dacă nu există profit în primii ani). Măsura include și alte tipuri de stimulente precum teren concesionat gratuit pe 30 de ani, utilități publice asigurate până la poarta investiției, proceduri accelerate pentru avize, amortizare accelerată pentru echipamente și garanții de stat pentru creditele de investiții. Scopul este atragerea de investiții majore, crearea de locuri de muncă și reducerea deficitului comercial.

Unde se mai aplică măsuri similare în țările UE? Câteva exemple

1. În Polonia, s-au creat așa numitele Zone de Investiții, în care se acordă scutiri de impozit pe profit pentru investiții noi semnificative, de până la 35% din valoarea costurilor eligibile ale proiectului pentru companiile mari și până la 50% pentru IMM-uri, cu maximum în regiunile defavorizate. Acest credit fiscal (realizat sub forma unei scutiri de impozit pe profit) poate fi utilizat pe o durată de până la 12 ani, autoritățile oferă terenuri în parcuri industriale cu infrastructura de utilități deja dezvoltată, iar procedurile de autorizare sunt simplificate pentru investitorii care obțin statutul de proiect de importanță națională.
2. În Cehia, sistemul de Stimulente pentru Investiții prevede facilități similare. Investitorii greenfield în sectorul producției beneficiază de scutire de impozit pe profit pe până la 10 ani, transferul de terenuri ale statului la preț preferențial și granturi pentru crearea de locuri de muncă sau formare profesională. Condiția este realizarea unei investiții noi peste un prag minim (de exemplu 10 mil. USD redus ulterior la 5 mil. USD în zone defavorizate) în sectoare industriale considerate prioritare.
3. În Slovacia, guvernul a oferit/ oferă un sistem mixt de stimuli pentru investițiile private, de la pachete de ajutor de stat pentru investiții strategice majore – vezi ajutorul ad-hoc acordat investițiilor majore în industria auto până la credite.

A doua măsură presupune acordarea de Stimulente pentru investiții de producție în regiunile slab dezvoltate. Se propune acordarea de facilități fiscale sub forma unui credit fiscal regional (deducere din impozitul pe profit) de până la 50% din valoarea investiției de producție, pentru proiecte peste 5 mil. € realizate în regiunile slab dezvoltate (de ex. Nord-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest etc.). Nivelul creditului fiscal este gradat în funcție de gradul de dezvoltare al zonei, în conformitate cu Harta intensităților de ajutor regional aprobată de UE. Se adaugă și alte beneficii: amortizare accelerată pentru echipamente, garanții de stat pentru creditele de investiții. Scopul este stimularea creșterii economice în zonele defavorizate, crearea de locuri de muncă și reducerea decalajelor regionale.

Unde se mai aplică măsuri similare în țările UE? Câteva exemple

1. Italia este exemplul ilustrativ, acordând un credit fiscal pentru investiții în Sud (Zone Economice Speciale din Mezzogiorno), cu procente diferite de sprijin pe regiuni. Pentru companiile mari, creditul fiscal este de 15% în Abruzzo, 30% în Molise, Basilicata și Sardinia, respectiv 40% în regiunile cel mai puțin dezvoltate: Campania, Puglia, Calabria, Sicilia. La aceste procente se adaugă bonusuri pentru firmele mai mici (+10pp pentru întreprinderi mijlocii, +20pp pentru întreprinderi mici), astfel încât, de exemplu, o firmă mică ce investește în Sicilia poate beneficia de un credit fiscal de 60% din valoarea investiției eligibile! Această măsură, combinată cu înființarea de zone economice speciale unificate în Sud, oferă și proceduri administrative simplificate (autorizații accelerate) și acces prioritar la fonduri europene pentru proiecte inovative. Italia folosește astfel schema de ajutor regional maxim permisă pentru a atrage investiții în sudul țării, măsura fiind considerată ca având o performanță ridicată.
2. În Spania, autoritățile regionale (de exemplu din Extremadura) oferă ajutoare de investiții cu intensitate ridicată (25-30% pentru companii mari, mai mult pentru IMM-uri) conform hărții aprobate, sub formă de credit fiscal și alte forme de sprijin.
3. În Polonia, intensitatea sprijinului este gradată pe județe (voievodate) conform hărții regionale: aceasta variază aproximativ de la 30-35% din costurile investiției pentru companiile mari în regiunile cu dezvoltare medie, până la 50% în regiunile cel mai slab dezvoltate (estul Poloniei), la care se adaugă +10pp sau +20pp pentru IMM-uri. De exemplu, pentru o investiție într-un județ din est realizată de o IMM, sprijinul total (credit de impozit) poate ajunge la circa 60-70% din cheltuieli. Aceste facilități fiscale (scutiri de impozit pe profit pe o durată de 10-15 ani) se acordă automat investitorilor care îndeplinesc criteriile de locație și valoare, fără a mai fi limitate la micro-zone, ceea ce a extins atractivitatea întregii țări.
4. În Cehia și alte țări din Centru și Estul Europei, schemele de sprijin sunt și ele calibrate regional – valoarea totală a sprijinului oferit (scutiri de taxe + granturi) nu poate depăși 20% – 50% din costurile eligibile ale proiectului, procentul maxim (50%) aplicându-se doar în zonele cu cea mai joasă dezvoltare economică. În practică, investițiile în zonele rurale sau foste industriale din Cehia pot primi scutiri de impozit substanțiale combinate cu ajutoare pe capital (subvenții pentru active fixe) și ajutoare pentru locuri de muncă, până la atingerea plafonului de 40-50%. Țări precum Slovacia, Ungaria, Bulgaria urmează modele similare de ajutor regional – oferind fie scutiri de impozit, fie granturi co-finanțate prin fonduri europene (schemă de finanțare regională), cu intensități în jur de 25-50% din cheltuieli, mai ridicate pentru IMM-uri și zone foarte slab dezvoltate. Aceste intensități respectă strict regulile UE (liniile directoare privind ajutorul de stat regional), fiind ajustate în funcție de PIB-ul regional pe cap de locuitor.

A treia măsură principală prevede un Pachet integrat de stimulente pentru cercetare-dezvoltare, cu scopul de a transforma România într-un pol regional de cercetare-dezvoltare și inovare. Măsurile propuse includ un credit fiscal de max. 50% pentru investiția inițială în centre de date și infrastructură de inteligență artificială; creșterea deducerii fiscale a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la 150% în 3 ani și 200% în 5 ani; credit fiscal condiționat de până la 30% din cheltuielile de C&D (posibil sub formă de credit de impozit pe profit) pentru companiile care investesc în cercetare, plus garanții de stat pentru creditele de finanțare a cercetării. De asemenea, se propune finanțarea de proiecte: granturi post-doctorale (minimum 2000 granturi pentru absolvenți de doctorat cu performanțe deosebite) și un buget dedicat (40 -50 milioane €) pentru investiții în domeniul tehnologiilor cuantice. Sunt prevăzute și mecanisme de susținere a firmelor ce aplică la programe internaționale (acceleratorul NATO DIANA, EIC sau Horizon Europe).

Unde se mai aplică măsuri similare în țările UE? Câteva exemple.

1. Franța este exemplul ilustrativ. De peste 40 de ani are unul dintre cele mai generoase sisteme de stimuli pentru cercetare, oferind companiilor un credit fiscal egal cu 30% din cheltuielile anuale de cercetare-dezvoltare (salarii cercetători, consumabile, amortizarea aparaturii de laborator etc.) până la plafonul de 100 milioane € cheltuieli și 5% pentru cheltuieli ce depășesc acest prag. Dacă creditul depășește impozitul datorat, companiile pot reporta suma în următorii 3 ani, iar IMM-urile, startup-urile inovative și firmele nou-înființate pot obține rambursarea imediată a creditului neutilizat. Franța oferă și facilități pentru firmele noi inovative: scutire 100% de impozit pe profit în primul an de activitate și 50% în al doilea an pentru start-up-urile care investesc masiv în cercetare (min. 15% din cheltuieli), precum și scutiri de contribuții sociale pentru personalul de cercetare. În urmă cu 5 ani, Franța și-a propus să devină lider global în tehnologie cuantică – prin Planul Național Quantum, lansat în 2021, alocă 1,8 miliarde € pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice (calculatoare cuantice, comunicații, criptografie). Sunt finanțate achiziția de echipamente, parteneriatele industrie-universități, dar și formarea de resurse umane: se preconizează finanțarea a 100 de burse de doctorat și 50 de contracte postdoctorale pe an, plus atragerea unor cercetători de top în Franța.
2. Polonia a introdus treptat facilități fiscale foarte similare cu cele propuse pentru România. Din 2018, Polonia are deducere suplimentară de 100% din baza impozabilă pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare (pe lângă deducerea normală contabilă), procentul fiind mărit la 200% pentru anumite categorii (ex. costurile salariale ale cercetătorilor și, din 2022, pentru toate costurile de cercetare-dezvoltare efectuate de centre de cercetare acreditate). Practic, cheltuielile eligibile de cercetare se scad de două ori: o dată ca și costuri obișnuite, a doua oară ca deducere specială – ceea ce echivalează cu o deducere fiscală totală de 200% și astfel, se reduce proporțional profitul impozabil.
3. Spania utilizează un sistem interesant de credite fiscale pentru cercetare-dezvoltare. Spania acordă un credit fiscal de 25% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare efectuate într-un an. Dacă însă firma își crește investițiile față de media ultimilor doi ani, pentru partea suplimentară se acordă un credit mai mare, de 42%. Mai mult, pentru costurile de personal dedicate exclusiv activităților de cercetare-dezvoltare, se adaugă un bonus de +17pp, astfel că în situații favorabile creditul total poate ajunge la 59% din cheltuielile de R&D suplimentare față de media istorică. Spania mai are un regim separat pentru „inovație tehnologică”, care acordă un credit fiscal de 12% pentru dezvoltarea de prototipuri, software avansat și alte activități inovative.
4. Germania sprijină cercetarea mai mult prin finanțare directă, însă recent a introdus și un stimul fiscal generalizat. Din 2020, Germania are un credit fiscal de 25% din cheltuielile salariale și de contractare aferente proiectelor de R&D, aplicat până la un plafon de 4 milioane € cheltuieli pe an (deci maximum 1 milion € credit pe an per firmă). Germania oferă și garanții de stat și împrumuturi cu dobândă redusă pentru proiecte inovative prin banca KfW și a lansat inițiative majore precum Programul Național de Inteligență Artificială (care include finanțări și crearea de centre de AI la nivel regional).
5. Ungaria și Cehia permit deduceri suplimentare de 100% respectiv 110% ale cheltuielilor de cercetare din baza impozabilă.

3. De ce Programul de Relansare Economică este un bun punct de plecare și ce trebuie făcut în continuare?

România trebuie să-și folosească întreaga expertiză economică pentru a căuta măsuri care să aibă efecte de multiplicare ridicate în condițiile unui impact bugetar marginal, măsuri care să nu pună presiune pe termen scurt. Sunt necesare măsuri care să se autofinanțeze pe termen scurt și mediu, măsuri finanțate din fonduri europene și din alte surse, fără impact bugetar.

Planul propus de social-democrați este un punct de plecare. Măsurile pot și trebuie să fie îmbunătățite și completate. Măsurile de investiții noi aduc câștiguri nete per total la buget, garanțiile pentru IMM uri înscrise într-un program eficient (60% pentru investiții și 40% pentru capital de lucru) au o rată de default de sub 1% iar măsurile de stimulare în domeniul tehnologiei ridicate au randamente de scară pozitive ridicate.

România nu trebuie să facă o consolidare fiscal-bugetară exclusiv pentru a îmbunătăți unele cifre sau indicatori. Scopul final trebuie să fie o economie puternică, un model economic și tehnologic sustenabil precum și o societate incluzivă, echitabilă. Potențialul economic și social al României trebuie stimulat cât mai inteligen

Articolul Prof. univ. Cristian Socol: Despre Programul de Relansare Economică a României – analiza principalelor măsuri care pot evita recesiunea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O nouă tulpină de Covid numită Stratus, cu două versiuni identificate – XFG și XFG.3 – se răspândește în Marea Britanie și este monitorizată îndeaproape de Organizația Mondială a Sănătății.

Experții spun că Stratus este mai transmisibilă decât variantele anterioare, iar trăsătura distinctivă este răgușeala, care apare înaintea altor simptome, potrivit The Mirror.

Stratus și simptomele Covid

Potrivit medicilor, pacienții infectați cu Stratus prezintă frecvent dureri în gât și voce răgușită, pe lângă simptomele generale de Covid, precum febră, tuse persistentă – mai mult de o oră, sau să existe 3 sau mai multe crize de tuse în 24 de ore, pierderea gustului sau mirosului, dificultăți de respirație, oboseală, dureri musculare, dureri de cap, durere în gât, nas înfundat sau care curge, pierderea poftei de mâncare, diaree și greață sau vărsături.

Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a raportat recent o creștere de 7,6% a cazurilor. Medicii avertizează că Stratus poate ocoli imunitatea, făcând vaccinurile anterioare mai puțin eficiente și subliniind importanța vaccinărilor actualizate.

Cum se compară simptomele gripei

Simptomele gripei, care apar adesea brusc, includ febră mare, dureri musculare, oboseală, tuse seacă, durere în gât, dureri de cap, dificultăți de somn, pierderea apetitului, diaree sau dureri abdominale și greață sau vărsături.

Medicii atrag atenția că odată cu redeschiderea școlilor apar vârfuri sezoniere, ceea ce complică diferențierea dintre gripă și Covid.

Simptomele infecției VRS

Virusul respirator sincițial (VRS) provoacă, de obicei, simptome asemănătoare unei răceli, care încep în câteva zile de la infectare. Semnele comune includ rinoree sau nas înfundat, tuse, strănut, oboseal, febră cu transpirații și frisoane și respirație șuierătoare.

VRS poate fi deosebit de problematic pentru grupurile vulnerabile, deși majoritatea cazurilor rămân ușoare.

Experții subliniază că durerile în gât și vocea răgușită sunt cei mai fiabili indicatori care diferențiază Stratus de alte boli respiratorii.

Odată cu revenirea copiilor la școală și cu apropierea sezonului rece, varianta este așteptată să se răspândească pe scară largă.

Articolul Care sunt simptomele noii variante Covid, Stratus, și cum se diferențiază de gripă și VRS apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Apreciez foarte mult ideea unui zid de drone, dar ar trebui să fim atenți la gestionarea așteptărilor. Nu vorbim despre un concept care va fi realizat în următorii trei sau patru ani”, a declarat el în cadrul unei mese rotunde la Forumul de Securitate de la Varșovia, la care a participat și comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius.

„Trebuie să gândim și să acționăm în funcție de priorități, iar eu cred că există și altele. Avem nevoie de mai multe capacități și mai multe resurse”, a adăugat ministrul german.

„Apărarea împotriva dronelor, desigur, dar nu printr-un zid de drone”, a subliniat el, adăugând că prioritatea este să ne asigurăm că procesele de dezvoltare și achiziție sunt suficient de flexibile, având în vedere ritmul rapid de evoluție al tehnologiei.

Comentariile sale vin în contextul în care, în ultimele săptămâni, drone au încălcat spațiul aerian al Poloniei, României, Danemarcei și Norvegiei. Avioane de vânătoare rusești au traversat, de asemenea, spațiul aerian al Estoniei, înainte de a fi alungate. Acest lucru crește presiunea asupra NATO și UE pentru a reacționa, potrivit Politico.

Săptămâna trecută, Kubilius a găzduit o reuniune cu țările din flancul estic, inclusiv Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Ungaria și Slovacia, pentru a discuta despre un zid de drone.

El a declarat anterior că un astfel de proiect ar putea fi gata într-un an. Comisia lucrează la detaliile tehnice și financiare ale schemei.

Planul privind zidul de drone va fi pe agenda reuniunii informale de miercuri a liderilor europeni de la Copenhaga.

Investiții mai rapide

În ciuda îngrijorării legate de angajamentul excesiv față de un zid anti-drone, țările UE și NATO ar trebui să dezvolte și să achiziționeze rapid tehnologie anti-drone, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, vorbind în cadrul aceluiași panel.

„Ar trebui să investim cu toții în sisteme anti-drone mai eficiente [pentru a proteja] întreaga flancă estică”, a declarat el audienței. „Trebuie să cooperăm cu Ucraina și să fim mult mai rapizi decât suntem în prezent”.

„Vorbim despre luni și chiar ani: nu avem timp, deoarece incursiunile dronelor sunt deja aici”, a subliniat ministrul olandez, adăugând că doborârea dronelor rusești ieftine cu avioane de vânătoare scumpe nu este eficientă. Avioanele olandeze F-35 au fost implicate în doborârea vehiculelor aeriene fără pilot rusești în spațiul aerian polonez la începutul acestei luni.

El a fost susținut de Kubilius, precum și de alți miniștri ai apărării naționale prezenți la Varșovia și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina este dornică să contribuie la construirea unui scut comun de apărare aeriană

Ucraina este dornică să contribuie la construirea unui scut comun de apărare aeriană, a declarat Zelenski luni, la Forumul de Securitate de la Varșovia, adresându-se conferinței prin videoconferință. „Răspunsul trebuie să fie comun, rapid și să nu lase nicio oportunitate neexploatată. Suntem gata să împărtășim cunoștințele și experiența noastră”, a spus el.

Mulți dintre vorbitori au subliniat că Ucraina a construit un sistem formidabil de apărare aeriană, operat de trupe experimentate, și este angajată într-o cursă tehnologică a înarmării cu Rusia, ceea ce îi conferă avantaje cruciale față de armatele europene.

Cu toate acestea, nu va fi ușor pentru Europa să reproducă aceleași capacități fără a se afla la același nivel de amenințare ca Ucraina.

Hanno Pevkur, ministrul apărării din Estonia, a avertizat că, în ciuda eforturilor sale masive, Ucraina „nu poate doborî totul”, adăugând că, dacă Europa se îndreaptă în aceeași direcție, țările ar putea ajunge să cheltuiască 10% din bugetele de apărare pentru capacități de rezervă, într-un moment în care nu există stare de război cu Rusia.

Atât Kubilius, cât și Pistorius au afirmat că „provocările” Rusiei sunt din ce în ce mai frecvente. „Rusia devine o amenințare din ce în ce mai mare pentru NATO”, a subliniat Pistorius.

Acesta a fost susținut de avertismentul sever al lui Zelenski: „Rusia testează pentru a vedea cât de departe poate merge”.

Articolul Ministrul german al Apărării pune capăt conceptului de „zid de drone”: „Nu vorbim despre un concept care va fi realizat în următorii trei sau patru ani” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Anul Hidrei”. Astfel caracterizează ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, anul 2025, în „Raportul de ministru, în preajma intrării în cea de-a X-a lună de mandat”.

De ce „Anul Hidrei”? Pentru că, din cauza nereformării sistemice a societății, multiplele crize (politică, economică, fiscală) care apar pun țara și dezvoltarea ei într-o situație de risc – rezolvarea unei probleme duce la apariția sau la reapariția alteia, întocmai ca la personajul mitologic la care face referire.

Însă ministrul consideră că aceste crize pot deveni oportunități pentru progres, dacă sunt abordate corect.

„Am obținut pentru Educație cel mai mare buget de după 1989”

Daniel David scrie că Ministerul Educației și Cercetării este cel mai important minister al unei țări: cercetarea generează cunoaștere, iar cunoașterea se diseminează prin educație, „astfel încât poate fi utilizată de toți ceilalți, pentru a avea o societate bazată pe cunoaștere”.

Ministrul opune cunoașterea anticunoașterii și consideră, de altfel, că: „Fără cercetare, devenim o colonie științifică și fără educație, devenim o societate eșuată sub obscurantism”.

Potrivit lui David, condiția pentru preluarea portofoliului de ministru în primul mandat (dec. 2024 – iunie 2025) a fost reintegrarea cercetării în educație, lucru pe care l-a obținut.

Apoi, David spune că a obținut pentru Educație cel mai mare buget de după 1989.

Publicarea Raportului QX a arătat criza din educație și cercetare și a propus reforme profunde, bazate pe bune practici, în acord cu tezele UE/OECD.

„Educație pe tot parcursul vieții”

Primul mandat, scrie David, a fost definit de următoarele măsuri:

• Redefinirea arhitecturii învățământului superior și a cercetării
• Planuri-cadru noi pentru liceu, pentru combaterea analfabetismului funcțional
• Finalizarea procesului de aderare a României la OECD în Educație
• Ca măsuri punctuale, David reține: promovarea științei în societate, întărirea componentei de etică (permiterea de sesizări anonime, „butonul roșu”), reglementarea telefoanelor în școli, digitalizarea catalogului (a fost introdus catalogul electronic), siguranță și infrastructură antiviolență, consiliere școlară și universitară, întărirea componentelor de siguranță (prin reglementarea camerelor video și a unor programe anti-violență), clarificarea „Săptămânii Verzi” și a „Săptămânii Altfel”, legături mai strânse între educație și piața muncii din țară și din străinătate.

De asemenea, ministrul David este autorul conceptului de „educație pe tot parcursul vieții”, prin Autoritatea Națională pentru Calificări.

„Și așa am devenit, din „ministrul reformei”, „ministrul austerității-crizei”

„Am acceptat cu îndoială al doilea mandat, cu începere din 23 iunie 2025”, scrie Daniel David, care a acceptat, până la urmă, să revină la minister, sub imperativul „onoarei”, care „mă obliga să nu gândesc în formula „la bine înainte, la rău, înapoi”.

Și așa am devenit, din „ministrul reformei”, „ministrul austerității-crizei”.

David a subliniat că a acceptat în mod asumat sacrificiul personal de imagine, pentru a ajuta țara.

Așa se face că cel de-al doilea mandat al său este sub două motto-uri: Per Aspera Ad Astra și Sapere Aude, sintetizate bine de formula kantiană „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”.

„Altfel spus, da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem cu raționalitate și morală, prin asperitățile crizei de acum, vom ajunge la binele pe care ni-l dorim”, scrie David.

Măsuri fiscale, puternic criticate

Cel de-al doilea mandat, asumat, așadar, în condiții extrem de dificile și într-o perioadă de majoră criză bugetară a fost caracterizat de o gravă pierdere de imagine (asumată, după cum spunea).

David introduce măsurile fiscal în Pachetul I al Guvernului, pentru a asigura plata salariilor și burselor din toamnă, puternic criticate, pe tot parcursul verii, de profesori și de studenți.

Măsurile concrete luate în cel de-al doilea mandat au avut ca obiective financiare păstrarea salariilor pe termen scurt, salariu decent pe termen mediu și atingerea țintelor 2030 (15% din bugetul consolidate pentru Educație și 1% din PIB pentru Cercetare).

David a explicat comasările unităților școlare

„Era nevoie de această măsură, în condiții de normalitate?

Parțial da, fragmentarea unităților școlare este un lucru observant de majoritatea analizelor internaționale, având impact și asupra organizării claselor și generând dificultăți de creare a normei didactice.

Aveam în țară unități școlare cu sub 10 copii și un director, precum și mai multe unități școlare cu personalitate juridică în aceeași comună (fiecare cu un număr mai mic de copii față de condițiile Legii 141/2025)”, arată David în raport, arătând că aceste comasări au afectat mai mult urbanul.

Comasările pot fi decise de autoritățile locale, care știu cel mai bine situația.

Ministerul este doar un mediator, în această ecuație.

„Mesajul că comasările au mutat copiii și au anulat posturi, ca fenomen de masă generat de măsurile fiscal-bugetare este un MIT”, atenționează David.

„Temerile că nu se va realiza norma didactică și se va pleca masiv din sistem sunt un „MIT”

Ministrul aduce clarificări în privința creșterii normei didactice cu două ore pe săptămână. Spune că nu era nevoie de o asemenea măsură, „în condiții de normalitate”, desi timpul de predare în preuniversitar este ușor sub media UE.

Acesta arată că: „Temerile legate de faptul că un număr mare dintre titulari nu își vor putea realiza norma didactică și/sau că vor pleca masiv din sistem, că nu vom mai avea suplinitori și că nu vom putea acoperi plata cu ora redusă ca sumă, ca fenomene de masă generate de măsurile fiscal-bugetare, sunt un MIT”!

Dimpotrivă, arată David, pentru anul școlar 2025 – 2026 numărul de profesori calificați titulari la care copiii au acces a crescut, a crescut timpul de interacțiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat.

Alte reforme

Dintre reformele mai mari, luate în decursul celor aproape zece luni de ministeriat, Daniel David mai notează:

• Planurile-cadru pentru învățământul liceal sunt cele mai avansate și merg înainte, în ideea reducerii analfabetismului funcțional
• Reforma în domeniul Cercetării și al inovării
• Regândirea Evaluărilor Naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a le face mai relevante prin diversitatea competențelor testate și prin adecvarea lor la viața cotidiană.

Ca planuri pe termen mediu și lung

• Stabilirea standardelor naționale de evaluare / notare
• Îmbunătățirea statutului cadrului didactic în învățământul preuniversitar
• Reorganizarea arhitecturii învățământului preuniversitar, cu accent specific pe mediul rural
• Atenție specifică la copiii cu cerințe educaționale speciale
• Stabilirea metodologiilor pentru concursurile de director
• Începerea anului universitar 2026 – 2027 cu o nouă arhitectură a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare

Articolul 2025 – „Anul Hidrei”. Raportul ministrului Daniel David la aproape 10 luni de mandat / „Am obținut pentru Educație cel mai mare buget de după 1989” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polițiștii din cadrul Secției Rurale Blejoi, alături de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, coordonează cercetările privind incendiul produs în dimineața zilei de luni la un imobil de tip hotelier din satul Tătărani, comuna Bărcănești.

Din primele constatări, flăcările au cuprins mansarda clădirii, unde au fost descoperite două victime carbonizate.

Pentru clarificarea cauzelor și a împrejurărilor, a fost constituită o echipă operativă complexă, aflată sub coordonarea inspectorului șef al IPJ Prahova și a unui procuror.

Ancheta presupune ridicarea și analizarea probelor materiale, audierea martorilor și examinarea imaginilor video. La investigație participă și experți de la INSEMEX Petroșani, chemați pentru sprijin tehnico-științific.

Articolul Incendiul de la hotelul din Prahova: Polițiștii și procurorii au deschis o anchetă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut în cadrul reuniunii inaugurale a Grupului de implementare a securității SUA-Mexic, format la începutul acestei luni în timpul vizitei secretarului Rubio în Mexic, cu scopul de a intensifica acțiunile comune împotriva traficului de droguri și contrabandei cu arme.

Ca parte a noii inițiative, Mexicul va extinde utilizarea instrumentelor de urmărire ale SUA, precum eTrace și tehnologia de imagistică balistică, la toate cele 32 de state, în timp ce ambele țări vor intensifica investigațiile comune, urmăririle penale și schimbul de informații, a declarat departamentul, potrivit Reuters.

Inițiativa prevede, de asemenea, investigații bilaterale mai aprofundate, mai multe urmăriri penale și intensificarea inspecțiilor SUA pentru a opri contrabanda cu arme către sud, un factor cheie al violenței cartelurilor din Mexic.

„Pentru prima dată, SUA și Mexic pun în aplicare inspecții comune, schimbul de informații în timp real și investigații extinse pentru a opri armele care alimentează cartelurile. O cooperare istorică pentru a proteja ambele națiuni”, a declarat ambasadorul Statelor Unite în Mexic, Ronald Johnson, pe rețelele de socializare.

Articolul SUA și Mexic lansează o inițiativă comună pentru combaterea traficului transfrontalier de arme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Vietnam, tornadele provocate de taifun au devastat provinciile Ninh Binh, Thanh Hoa și Hue, distrugând case și provocând inundații. Cel puțin 20 de persoane sunt date dispărute, inclusiv nouă pescari, potrivit Le Figaro.

În Filipine, Bualoi a provocat cele mai multe victime în provinciile Biliran, Masbate și Samar, iar autoritățile au evacuat aproximativ 400.000 de locuitori. Școlile și centrele medicale au fost transformate în adăposturi temporare, iar peste 180 de zboruri au fost anulate sau întârziate.

Estimările preliminare indică pagube de aproximativ 316 milioane de euro în Vietnam, de aproape trei ori mai mari decât cele din aceeași perioadă a anului trecut. Experții avertizează că fenomenele meteorologice extreme, cum este taifunul Bualoi, sunt accentuate de schimbările climatice.

Articolul Taifunul Bualoi. 35 de persoane au murit în Vietnam și Filipine, mii au fost evacuate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Acest derbi este foarte important! CSM este una dintre cele mai bune echipe din Europa, construită pentru a câștiga Champions League. Sper să ridicăm nivelul și să rămânem constanți pe parcursul partidei pentru a le pune probleme”, a spus tehnicianul într-un interviu pentru clubul rapidist, luni.

Bezeau a subliniat, însă, importanța faptului că joacă pe teren propriu, spunând: „Faptul că jucăm acasă face meciul și mai important. Avem nevoie de fanii noștri alături de noi. Rapid înseamnă familie, iar împreună construim acest club”.

De asemenea, norvegianca Line Ellertsen a declarat: „Sunt conștientă de importanța acestui meci și abia aștept să intru pe teren. Mă aștept la o atmosferă fantastică în sală. Va fi o dispută plină de emoție și încrâncenare, așa că… va trebui să luptăm până la final”.

Partida este programată miercuri, de la ora 17:30, în Sala Rapid din Capitală, și contează pentru etapa a 4-a din Liga Florilor, Rapid având nevoie de un rezultat pozitiv, după ce a pierdut două dintre primele trei partide disputate, având o singură victorie, în vreme ce CSM București a câștigat toate cele trei meciuri anterioare.

Articolul Handbal: „Construită să câștige Champions League”. Antrenorul Rapidului laudă CSM înaintea derbiului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Agenția Europeană de Mediu a declarat că biodiversitatea din Europa este în declin din cauza producției și consumului nesustenabile, în special în sistemul alimentar, potrivit Reuters.

Din cauza supraexploatării resurselor naturale, a poluării și a speciilor străine invazive, peste 80% din habitatele protejate se află într-o stare precară, a afirmat agenția, în timp ce resursele de apă sunt, de asemenea, supuse unei presiuni severe.

„Degradarea mediului nostru natural pune în pericol modul de viață european”, a afirmat agenția în raportul său intitulat „Mediul în Europa în 2025”.

„Europa depinde în mod critic de resursele naturale pentru securitatea economică, iar schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa acestora”.

Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume și se confruntă cu secete tot mai grave și alte fenomene meteorologice extreme.

Însă guvernele se confruntă cu alte priorități, printre care competitivitatea industrială, iar negocierile privind obiectivele climatice ale UE au alimentat diviziunile dintre țările mai bogate și cele mai sărace.

Țările UE au confirmat că blocul nu va respecta termenul limită global pentru stabilirea de noi obiective de reducere a emisiilor, din cauza divergențelor dintre guvernele UE cu privire la aceste planuri.

„Fereastra de oportunitate pentru acțiuni semnificative se restrânge, iar consecințele întârzierii devin din ce în ce mai tangibile”, a declarat directorul executiv Leena Yla-Mononen.

„Ne apropiem de puncte de inflexiune – nu numai în ecosisteme, ci și în sistemele sociale și economice care stau la baza societăților noastre”.

Articolul Schimbările climatice și poluarea amenință resursele Europei, avertizează Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.