Mediafax

Duminică și luni, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea a 20 de inculpați și măsura controlului judiciar față de alți 3 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc, trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, complicitate la trafic de droguri de risc și de mare risc în formă continuată, deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, luare și dare de mită și divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că, începând cu luna aprilie 2024, în Sectorul 5 al Capitalei, 3 inculpați, (doi dintre aceștia, cu vârstele de 55 și 36 de ani aflați în relații de rudenie și un agent de poliție cu vârsta de 57 de ani), au constituit un grup infracțional organizat, având ca scop obținerea de importante beneficii materiale din comercializarea de substanțe interzise.

Trei grupări infracționale unite sub un singur lider

„Începând cu luna mai 2024 la gruparea de criminalitate organizată inițială au aderat, în același scop, alte două grupuri infracționale organizate. Structura de criminalitate organizată de tip piramidal, compusă din aproximativ 30 de membri, a fost coordonată de inculpatul în vârstă de 55 de ani, care și-a asumat poziția de lider. Acesta și-a constituit și o celulă proprie de vânzare a drogurilor, modelul fiind preluat și de ceilalți membri cu rol de coordonatori, aflați în eșaloanele inferioare ale grupării. Procurarea drogurilor și colectarea sumelor obținute a fost realizată, în principal, de către lider și membrii palierului principal din fiecare ramificație (celulă), celorlalți membri aflați pe palierele doi și trei revenindu-le sarcini constând în depozitare, porționare, transport și comercializare. Procesul de cristalizare a grupului infracțional organizat extins a fost favorizat de posibilitatea de a obține, prin intermediul inculpatului ce deținea calitatea de agent de poliție judiciară în cadrul Serviciului Antidrog din structura specializată de la nivelul municipiului București, a unor informații privind atât anchetele penale aflate în derulare pe rolul DIICOT, cât și aspecte legate de tacticile și procedeele probatorii utilizate în cadrul acestor anchete”, transmite Poliția Română.

Informații privind anchete penale

Astfel, până în luna martie 2025, agentul de la Antidrog, în schimbul unor importante sume de bani primite de la lider, i-a divulgat acestuia informații privind anchete penale ce vizau membri ai grupării, data declanșării unor acțiuni de amploare ale DIICOT, mijloace speciale de investigații și alte aspecte referitoare la urmărirea penală.

În acest mod, agentul i-a înlesnit atât liderului, cât și altor membri ai grupării de criminalitate organizată, deținerea și ulterior comercializarea substanțelor interzise.

„Pe parcursul administrării probatoriului au fost indisponibilizate cantități de droguri de mare risc (heroină și cocaină) și au fost realizate, cu sprijinul polițiștilor din DGPMB și al jandarmilor din cadrul DGJMB, mai multe acțiuni de depistare și identificare a unor consumatori, care au achiziționat substanțe interzise de la membrii grupului infracțional organizat. În urma perchezițiilor efectuate în cursul zilei de ieri au fost găsite și ridicate aproximativ 2 kilograme de droguri de mare risc (cocaină și heroină), circa 1000 de comprimate din clasa opioidelor, obiecte purtând urme de substanță, o armă neletală, precum și alte mijloace de probă. De asemenea, au fost indisponibilizate 3 autoturisme de lux și suma de aproximativ 60.000 de euro”, mai arată IGPR.

Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților reținuți, pentru o perioadă de 30 de zile.

Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiști ai Brigăzii de Combaterea Criminalității Organizate București și Serviciului Grupuri Infracționale Violente din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Articolul Polițist de la Antidrog din Capitală, acuzat că vindea informații unei rețele de trafic de droguri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Luni dimineață, europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea a notat pe platforma X: „Noua valoare ueropeană, pusă în practică în Republica Moldova: trucăm alegerile pentru a evita să fie trucate de ruși”.

Tot luni, Alexandru Muraru, vicepreședintele Partidului Național Liberal, a răspuns, acuzându-l pe Piperea de „preluare directă a narativului Kremlinului”.

„Cozile de topor rusești din România s-au activat din nou. Atunci când Rusia injectează milioane de euro în propagandă, inventează amenințări cu bombă și plănuiește destabilizarea unui stat vecin, domnul Piperea tace. Când Moldova interzice partide finanțate ilegal dinspre Moscova și apără democrația cu instrumente legale, domnul Piperea strigă că „nu mai e democrație”. Aceasta este preluare directă a narativului Kremlinului, distribuită de un europarlamentar român”, a notat Muraru pe Facebook.

Muraru a cerut României să manifeste solidaritate cu Republica Moldova în efortul său de integrare europeană și să nu fie „complice” la narativele promovate de Kremlin; „Nu a fost doar un vot. A fost o declarație de suveranitate democratică. A fost un NU ferm spus corupției, oligarhilor și influenței rusești. Moldova a arătat că se poate. Iar România trebuie să fie solidară cu acest efort. Nu complice la cei care, din fotolii europene, rostesc exact ce ar fi vrut să audă Lavrov și Putin”.

„Când „cozile de topor” din România atacă democrația moldovenească, nu putem rămâne tăcuți. Europa are nevoie de Moldova. Dar Moldova are nevoie de o Românie care să-i țină spatele, nu să-i submineze eforturile”, a încheiat liderul liberal.

Articolul Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru: Cozile de topor rusești din România s-au activat din nou apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Turcia a coordonat evacuarea mai multor activiști aflați pe o flotilă umanitară cu destinația Gaza, după ce una dintre nave, Johnny M, a început să ia apă din cauza unei defecțiuni tehnice, au anunțat organizatorii și agenția de presă turcă Anadolu.

Într-un comunicat publicat pe Instagram, organizatorii Global Sumud Flotilla au precizat că misiunea a fost temporar suspendată, iar toți participanții au fost transferați în siguranță pe alte nave.

O parte dintre activiști vor continua călătoria, iar alții vor fi aduși la țărm.

Potrivit Anadolu, incidentul a avut loc în apele internaționale, între Creta, Cipru și Egipt, în cursul nopții de luni, când nava a lansat un apel de urgență.

Autoritățile turce, inclusiv Semiluna Roșie Turcă, au coordonat operațiunea de salvare.

Articolul Turcia evacuează activiști ai unei flotile umanitare pentru Gaza după avaria unei nave apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Programul american dedicat angajării lucrătorilor străini calificați continuă să stârnească dezbateri aprinse în SUA. Criticii susțin că această viză „răpește” locuri de muncă cetățenilor americani, în timp ce susținătorii o văd ca pe o rampă de lansare a profesioniștilor străini care au contribuit decisiv la inovație și creștere economică.

Liderii de azi din domeniul tehnologiei au fost cândva deținători de viză temporară de muncă în SUA. Printre aceștia se numără și Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, citat de CNBC, care a declarat că viza H-1B a fost esențială pentru succesul său și al altor „specialiști care au construit SpaceX, Tesla și sute de alte companii care au făcut America puternică”.

Au început cu o viză temporară. Și au schimbat lumea

La fel și Eric Yuan, CEO-ul Zoom, care a emigrat din China în 1997. A reușit să obțină viza abia la a noua încercare, fiind sponsorizat de compania Webex. În ciuda dificultăților inițiale și a faptului că nu vorbea bine limba engleză, Yuan a fondat Zoom în 2011, iar IPO-ul companiei din 2019 l-a transformat în miliardar.

În 2019, compania și-a făcut debutul pe piața de capital. Listarea a crescut semnificativ valoarea Zoom, iar participația lui Yuan a fost evaluată la mai multe miliarde de dolari.

Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut un parcurs aparte: a trebuit să renunțe la dreptul de rezidență permanentă în SUA pentru a-i permite soției să obțină o viză H-1B, în 1994: „Ideea că trebuie să renunți la cartea verde pentru o viză H-1B este, în retrospectivă, absurdă”, a spus el într-un interviu, încurajând adaptarea programului la realitățile actuale ale pieței muncii.

Chiar și elitele au stat la coadă pentru viză

Alți lideri din industria tehnologiei au trecut prin experiențe similare, care arată atât impactul pozitiv al vizei H-1B, cât și obstacolele birocratice ale sistemului. Jayshree Ullal, CEO-ul companiei Arista Networks, este una dintre puținele femei imigrante care a devenit miliardară în SUA. Într-un interviu acordat în urmă cu doi ani, ea a atras atenția asupra dificultăților din sistemul de imigrație american, afirmând că procesul a devenit „mult prea complicat”, cu perioade de așteptare care pot ajunge până la 15 ani pentru obținerea reședinței permanente.

Jeffrey Skoll, primul președinte al eBay și actual filantrop, a relatat că a fost aproape nevoit să părăsească Statele Unite după ce i s-a refuzat prelungirea vizei. „Pentru mine a fost o luptă de viață și de moarte să obțin și să păstrez viza”, a scris el pe platforma X (fost Twitter). Deși era absolvent al Stanford Business School și lucra împreună cu fondatorul eBay, Pierre Omidyar, Skoll s-a confruntat cu riscul real de expulzare, în ciuda contribuției sale majore la dezvoltarea companiei.

Trump impune 100.000 $ pentru fiecare cerere

Programul H-1B a fost lansat în 1990 și permite companiilor americane să angajeze lucrători străini în domenii de înaltă calificare, precum IT, inginerie și sănătate. Viza este valabilă inițial pentru 3 ani, cu posibilitatea de prelungire până la 6 ani.

Printre vocile cele mai vehemente împotriva programului este chiar cea a președintelui SUA. Trump a propus reforme drastice, inclusiv o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare cerere de viză, punând o povară semnificativă asupra angajatorilor americani. El acuză că viza a fost „deliberat exploatată pentru a înlocui, mai degrabă decât a suplimenta, lucrătorii americani cu forță de muncă mai slab calificată și mai prost plătită”, potrivit proclamației pe care a semnat-o în septembrie.

Accesul la mințile strălucite devine un lux

Giganți tech americani precum Google, Amazon, Meta sau Microsoft s-au bazat istoric pe angajați H-1B, iar taxele uriașe le afectează acum poziția competitivă pe piață. Până acum, angajatorii plăteau între 4.000 și 6.000 de dolari per aplicație, în funcție de mărimea companiei.

„Să reformăm astfel încât să funcționeze pentru noi – atât din perspectiva securității, dar și a competitivității”, a indicat CEO-ul Microsoft, explicând că trebuie sprijinită securitatea pieței interne, dar și accesul la talente din întreaga lume.

Articolul Viza care stârnește dispute în SUA a adus miliarde economiei americane. Printre beneficiari: Elon Musk, Satya Nadella și Eric Yuan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit inițiativei, care a fost adoptată cu 104 voturi pentru și 12 abțineri, operatorii economici unde statul sau autoritățile locale dețin majoritatea acțiunilor și care înregistrează restanțe fiscale nu vor mai putea majora remunerațiile fixe ale membrilor consiliilor de administrație, de supraveghere sau ale directorilor peste nivelul stabilit în ultimul buget aprobat.

„Prin această inițiativă se urmărește responsabilizarea managementului companiilor de stat și oprirea unor practici abuzive, prin care șefii beneficiază de bonusuri, în timp ce compania înregistrează pierderi și restanțe la plata taxelor și impozitelor”, se arată în comunicatul de presă emis de USR.

Inițiatoarea legii, Oana Țoiu a declarat: „Legea noastră aduce o regulă simplă: performanță înainte de privilegii. Trebuie să restabilim încrederea în deciziile statului, iar acest lucru nu este posibil atunci când principalii datornici sunt companii unde statul este acționar majoritar. Odată cu adoptarea legii pe care am propus-o, conducerile companiilor de stat nu își vor mai putea mări salariile în timp ce au datorii la bugetul asigurărilor sociale, la sănătate sau alte impozite neplătite. Efectul nu este doar unul bugetar, ci și moral”.

Inițiativa urmează să fie dezbătută și votată, în Camera Deputaților, care este forul decizional.

Articolul Senatul a aprobat legea USR care blochează majorarea salariilor șefilor companiilor cu datorii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

MAE felicită, de asemenea, forțele politice pro-europene pentru această victorie clară și convingătoare, obținută în condițiile unor presiuni, amenințări și ingerințe externe fără precedent, din partea vectorilor susținuți direct sau indirect de Federația Rusă.

„În acest context complicat, autoritățile Republicii Moldova au demonstrat o reziliență exemplară și și-au îndeplinit responsabilitățile față de cetățeni – în primul rând răspunderea de a asigura integritatea democratică a alegerilor și de a organiza scrutinul la înalte standarde democratice. Alegerile legislative din 28 septembrie, soldate cu o majoritate parlamentară pro-europeană clară, dau un mandat puternic viitorului Guvern să accelereze eforturile de integrare europeană și reformele asociate acestuia. Parlamentului rezultat din aceste alegeri îi revine înalta responsabilitatea de a face ca obiectivul integrării europene să devină realitate”, transmite MAE, luni, într-un comunicat de presă.

De asemenea, MAE mai arată că România rămâne cel mai puternic și statornic partener al Republicii Moldova în drumul său către integrarea în Uniunea Europeană.

„Sprijinul României va urmări deopotrivă avansarea procesului politic și a negocierilor aferente, integrarea cât mai profundă a Republicii Moldova în Piața Unică, susținerea reformelor și consolidarea instituțiilor statului, precum și multiplicarea beneficiilor concrete pe care procesul integrării europene le aduce pentru toți cetățenii Republicii Moldova”, potrivit documentului citat.

Articolul Ministerul Afacerilor Externe salută rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Presată de scumpirile la carburant și de retragerea companiilor petroliere, California – considerată multă vreme un model în politici climatice – face un pas înapoi și caută compromisuri. În locul unei tranziții accelerate spre energia verde, statul se orientează acum spre soluții de avarie, menite să evite o criză energetică iminentă.

Guvernatorul democrat Gavin Newsom, cunoscut pentru pozițiile sale dure împotriva combustibililor fosili, a schimbat radical direcția. În ciuda faptului că anul trecut denunța industria petrolieră drept „inima poluată a acestei crize climatice”, acum inițiază o colaborare discretă cu marile companii petroliere, pentru a evita o criză economică și socială.

„Aceasta nu este o inițiativă ideologică. Suntem în domeniul aplicării practice”, a declarat Newsom, citat de Bloomberg, justificând un pachet legislativ care relaxează procesul de autorizare pentru forajul de petrol.

Compromis legislativ în sectorul petrolier

Pachetul invocat de guvernator vizează simplificarea procedurilor pentru acordarea permiselor de foraj și întreținerea infrastructurii petroliere, pentru a preveni închiderea unor rafinării esențiale și a stabiliza piața internă de carburant. În ciuda opoziției din partea grupurilor ecologiste, autoritățile susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a evita o criză energetică de proporții și că vor avea un caracter temporar.

California se confruntă cu un deficit tot mai accentuat de producție internă de combustibili, iar importurile nu pot acoperi acest gol suficient de repede. Statul riscă să piardă aproape 20% din capacitatea sa de rafinare – rafinării importante, precum cele operate de Valero și Phillips 66, și-au anunțat închiderea în următorii ani, iar companii precum Chevron și-au mutat deja operațiunile din stat.

Comunități dependente de rafinării

Impactul este deja vizibil în orașe precum Benicia, unde rafinăria Valero, aflată în funcțiune de peste 50 de ani, aducea 10% din veniturile locale: „Această rafinărie oferea acea plasă de siguranță economică pentru a rămâne o comunitate mică. Ei bine, acum acea plasă a dispărut”, a explicat administratorul orașului, Mario Giuliani.

Pe lângă riscurile economice, autoritățile se confruntă și cu presiuni din partea cetățenilor, exasperați de prețurile ridicate la pompă: cu peste un dolar mai mari decât media națională.

Democrații reevaluează prioritățile

Criticile nu au întârziat, atât din partea republicanilor, cât și a ecologiștilor care care acuză administrația Newsom de o „capitulare în fața lobby-ului petrolier”, după ani de angajamente ferme în favoarea tranziției verzi: „Panica stârnită în jurul șocurilor de preț i-a făcut pe legiuitori să intre în criză”, consideră activiștii de la organizația ecologistă Asian Pacific Environmental Network.

Cu toate acestea, noua realitate indică o posibilă schimbare mai largă în cadrul Partidului Democrat din California, unde chiar și susținători ai cauzelor ecologiste recunosc nevoia de compromis. „Există acum o apetență, chiar și în rândul democraților preocupați de climă, pentru mai mult foraj petrolier în California, alături de acțiuni climatice mai agresive”, notează sursa citată.

Ttranziția energetică rămâne un obiectiv declarat, dar California pare să intre într-o pauză strategică, în care nevoile economice imediate primează în fața ambițiilor climatice de termen lung.

Articolul California redeschide ușa industriei petroliere: tranziția verde intră în pauză apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Opere de artă în valoare de 150 de milioane de dolari vor fi expuse pe 1 și 2 octombrie la Abud Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în ceea ce va fi cea mai scumpă galerie de artă organizată, în istorie de casa de licitații Sotheby’s.

Aceasta este, de altfel, și prima expoziție de artă plastică organizată de prestigioasă casă de licitații, potrivit art-insider.com.

Expoziția va prezenta operele unor artiști cum sunt Vincent van Gogh, René Magritte și Frida Kahlo și va fi organizată la Fundația de Artă Freiha din Abu Dhabi.

Majoritatea acestor opere nu a mai fost expusă public de mai multe decenii

Vor mai fi expuse opere ale lui Edvard Munch („Noaptea Sfântului Ioan”, „Ajunul Nopții de Vară”, 1901, respectiv 1903), opere ce provin din colecția privată a colecționarului american Leonard A. Lauder, „Jockey-ul pierdut” (1942) al lui Magritte (provine din colecția privată a cuplului Bucksbaum.

Picturile lui van Gogh și Gauguin provin din casa din Chicago a lui Cindy și Jay Pritzker, considerată, în sine, o adevărată bijuterie arhitectonică.

Majoritatea acestor opere nu a mai fost expusă public de mai multe decenii.

După expoziția de la Abu Dhabi, lucrările ar călători la Paris și Londra, ca destinații intermediare până la destinația finală – New York, unde ar fi scoase la licitație.

„O piatră de hotar interesantă”

Julian Dawes, Vice Președinte Senior la Sotheby’s, responsabil al Departamentului de Artă Modernă și Impresionistă, a declarat:

„Prezentarea acestor capodopere în Orientul Mijlociu a fost o oportunitate pe care pur și simplu nu am putut-o rata. […]

Această expoziție marchează o piatră de hotar interesantă și adevărată pentru noi, fiind cea mai valoroasă și semnificativă expoziție pe care Sotheby’s a organizat-o vreodată în regiune”.

Articolul Sotheby’s organizează cea mai scumpă expoziție de artă din Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Situația la 8 luni: investiții: 3,8% din PIB!!! Deficit primar: 2,8% din PIB!!! Nominal: 72 mld. investiții. Deficit primar: 53 mld. (rotunjit). Datoria nou creată acoperită integral de cheltuieli cu investițiile. Acoperită și datorie anterioară de 1,7% din PIB!”, spune Adrian Câciu.

Fostul ministru PSD din Guvernul Ciolacu afirmă că pentru a avea asta, este necesar „să ai contracte! Multe! Ceva ce nu înteleg unii!”.

El insistă că „țara se dezvoltă prin investiții, nu prin austeritate”.

„Unii vă vor spune că e dezastru! Nu este! Este deficit pe investiții!”, mai spune Câciu.

Articolul Fost ministru de Finanțe, despre situația economică: Nu e dezastru! Este deficit pe investiții apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritățile sanitare palestiniene afirmă că tancurile înconjoară zona din apropierea spitalului Al Helo, unde cel puțin 12 copii se află în incubatoare, potrivit Reuters. Medicii au declarat că locul a fost bombardat.

Imaginile video obținute de Reuters arată că saloanele și paturile spitalului sunt acoperite de moloz.

„Este timpul să-i mutăm, deoarece orașul Gaza a devenit din nou o zonă de luptă, dar unde să-i mutăm? Nu există niciun loc sigur unde să-i ducem”, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al UNICEF, Ricardo Pires.

Autoritățile israeliene nu au răspuns imediat la solicitarea de comentarii.

Evacuarea bebelușilor, mulți dintre ei nou-născuți, va însemna mutarea lor în cărucioare improvizate, înveliți în pături, cu rezervoare portabile de oxigen și perfuzii, a spus Pires. Totuși, ei ar putea fi expuși la infecții, temperaturi variabile sau epuizarea rezervelor în timpul transferului.

„Mutarea lor pare cea mai bună opțiune pe care o avem acum… dar, în același timp, este una foarte riscantă.”

Nu a fost clar imediat care spitale ar putea primi bebelușii, multe dintre ele fiind avariate, supraaglomerate și confruntându-se cu lipsuri.

Pires s-a aflat luna trecută în orașul Gaza, unde a văzut unul dintre copii – o fetiță prematură pe nume Narges care, a spus el, a fost scoasă din pântecele mamei sale moarte, care fusese împușcată în cap.

„Suntem foarte îngrijorați nu numai pentru ea, ci și pentru toți ceilalți copii”, a spus el, adăugând că eforturile de a-i contacta tatăl și medicii au fost fără succes de la bombardament.

În orașul Gaza, sunt mai mulți copii decât incubatoare și unii dintre ei le împart, a spus el, adăugând că Israelul a respins unele cereri de importare a mai multor incubatoare. Pires a spus că a văzut patru copii într-un singur incubator luna trecută.

Articolul UNICEF: Bebelușii aflați la incubatoare în Gaza sunt în pericol pe măsura intensificării atacurilor apare prima dată în Mediafax.