Mediafax

„De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, gândul meu se îndreaptă mai întâi către părinții mei, cărora le datorez enorm și cărora le mulțumesc pentru tot ce au făcut pentru mine. Dar în același timp, acest gând se îndreaptă către toți cei care au muncit pentru ca noi, astăzi, să avem un drum mai sigur”, a precizat Manole în mesajul său publicat miercuri pe Facebook.

El i-a asigurat pe cetățenii vârstnici că își dorește, ca ministru, să se asigure că drepturile acestora vor fi respectate.

„Știu că traversăm o perioadă delicată, cu multe îngrijorări și nemulțumiri, dar vă asigur, ca ministru al Muncii, că ne vom lupta pentru drepturile dumneavoastră și pentru tot ceea ce astăzi este nedrept”, a continuat Manole. 

Potrivit unui comunicat de presă remis de USR anul trecut, peste 720.000 de pensionari au fost afectați de recalcularea pensiilor, având parte de tăieri.

Articolul Ministrul Muncii, mesaj adresat persoanelor vârsnice. Oficialul își dorește să se asigure că drepturile lor vor fi respectate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o ediție recentă a emisiunii Ai AfLat! cu Ionuț Cristache (Gândul), fostul premier Adrian Năstase a fost întrebat despre turneul de 12 zile pe care ministrul român de externe, Oana Țoiu, l-a efectuat în Statele Unite ale Americii. Cristache l-a provocat pe Năstase: „Ce reținem după acest turneu în America al domnului Țoiu?”

Răspunsul a fost clar: „A fost o chestiune de rutină și că, practic, nu s-au rezolvat problemele importante care însemnau agenda de întâlniri de la Casa Albă. Practic, n-au fost decât niște întâlniri la Washington cu câțiva dintre congresmeni și, practic, nu s-au realizat contacte de anvergură cu puterile occidentale.”

Cristache a mers mai departe și l-a întrebat pe Năstase de ce crede că Nicușor Dan a ales această formulă — adică desemnarea lui Țoiu ca ministru de externe — și ce strategie vede în spatele acestei opțiuni. Năstase a fost sincer, afirmând că alegerea președintelui i se pare o greșeală,

„Nu știu. Mi se pare o greșeală. Nu numai că nu știu, dar mi se pare o greșeală pentru că, în mod normal, dacă el avea niște oameni foarte puternici, ar fi putut să aibă o agendă internațională cu întâlniri importante care să-l pună în valoare ca președinte al României” a declarat fostul premier.

Întrebat dacă a înțeles de ce n-a fost la ONU președintele României sau premierul, Năstase a clarificat că, în primul rând, „era de discutat dacă la ONU să participe ministrul de externe sau prim-ministrul sau președintele”.

În perioada 28 iunie 1990 – 16 octombrie 1992, Adrian Năstase a ocupat funcția de ministru de externe în guvernele post-revoluție. A fost prim-ministru al României în mandatul 2000–2004, iar după 2004, a ocupat funcția de președinte al Camerei Deputaților (2004 – martie 2006). De asemenea, acesta a fost președinte al Partidului Social Democrat (PSD) în perioada 2001–2005.

Articolul Adrian Năstase: Desemnarea Oanei Țoiu ca ministru de Externe, o greșeală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Prin Ordonanţa de Urgenţă privind rectificarea bugetară, Guvernul României (1) a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC) pentru continuarea poiectului strategic ‘Laserul de la Măgurele’ prin finalizarea implementării sistemului de fascicul gama intens şi (2) a adoptat măsurile necesare pentru asigurarea cadrului instituţional şi financiar care să permită ministerului ca Autoritatea Naţională pentru Cercetare (ANC) din structura MEC să îşi îndeplinească atribuţiile de Operator de Program pentru implementarea Măsurilor-Suport ‘Programul de cooperare internaţională în domeniul cercetării’ şi ‘Programul infrastructură pentru cercetarea şi monitorizarea emisiilor’”, potrivit comunicatul emis.

Proiectul „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)”, cunoscut public ca „Laserul de la Măgurele”, este un proiect strategic al ţării, care va fi finalizat în decembrie 2026. Demersurile MEC – ANC sunt să obţină finanţarea necesară în condiţiile de criză fiscal-bugetară. Momentan, ELI-NP cuprinde un sistem laser de 2 x 10 PW, cel mai puternic din lume, urmând ca în urma acestei alocări bugetare să fie implementat sistemul de fascicul gama cu aplicaţii semnificative în medicină şi imagistică industrială.

Programul de cooperare internaţională în cercetare are un buget de 13 milioane CHF, finanţat în proporţie de 85% de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi 15% din bugetul de stat.

„Componenta sa include Proiecte Comune Multilaterale de Cercetare (MJRP) şi Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (ELI-NP). Obiectivul programului este crearea de parteneriate de cercetare durabile între instituţii româneşti, elveţiene şi europene, facilitând participarea la Programul-Cadru UE pentru Cercetare şi Inovare şi consolidând poziţia României în reţelele internaţionale de infrastructură. Programul infrastructură pentru cercetarea şi monitorizarea emisiilor are un buget de 7,4 milioane CHF, din care 85% reprezintă contribuţia elveţiană prin Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), iar 15% cofinanţare de la bugetul de stat. Componenta sa include Infrastructura de Cercetare a Aerosolilor, Norilor şi Gazelor Minore (ACTRIS) şi Studierea Emisiilor de Metan în Europa de Est (EEMS). Programul urmăreşte consolidarea capacităţilor naţionale de măsurare şi modelare a emisiilor, precum şi avansarea cercetării asupra concentraţiilor de metan şi particule în suspensie, contribuind la progresul ştiinţific şi politicile publice bazate pe dovezi”.

„Ne bucură în primul rând faptul că, în pofida condiţiilor de criză fiscal-bugetară, am reuşit să obţinem suportul Premierului şi al Guvernului pentru deblocarea şi finalizarea proiectului strategic al ţării, cunoscut în spaţiul public ca «Laserul de la Măgurele». De asemenea, ne bucură crearea condiţiilor legale pentru «Mecanismul Elveţian de Finanţare a CDI», care aduce în sistemul românesc de CDI peste 20 milioane CHF, în proiecte majore pentru ţară”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.

Articolul Proiectul „Laserului de la Măgurele” primeşte finanţare după rectificarea bugetară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Raportul „Interzis în SUA” al PEN America, publicat miercuri, înregistrează peste 6.800 de cazuri de cărţi retrase temporar sau permanent pentru anul şcolar 2024-2025, potrivit AP.

Noul număr este în scădere faţă de peste 10.000 în 2023-24, dar încă mult peste nivelurile de acum câţiva ani, când PEN nici măcar nu a considerat necesar să întocmească un raport.

Aproximativ 80% dintre aceste interdicţii au provenit din doar trei state care au adoptat sau au încercat să adopte legi care solicită retragerea cărţilor considerate inacceptabile: Florida, Texas şi Tennessee.

Cărţile lui King au fost cenzurate de 206 ori, potrivit PEN, „Carrie” şi „The Stand” fiind printre cele 87 de opere ale sale afectate. Cea mai interzisă operă a oricărui autor a fost clasicul distopic al lui Anthony Burgess din anii 1960, „A Clockwork Orange”, pentru care PEN a găsit 23 de retrageri.

Motivele invocate adesea pentru retragerea unei cărţi includ teme LGBTQ+, descrieri ale rasei şi pasaje cu violenţă. O tendinţă continuă pe care PEN o consideră că s-a intensificat: mii de cărţi au fost retrase de pe rafturi în anticiparea presiunii comunitare, politice sau legale, mai degrabă decât ca răspuns la o ameninţare directă.

„Acest lucru funcţionează ca o formă de «supunere anticipată»”, se arată în raport, „bazată pe frică sau pur şi simplu pe dorinţa de a evita subiecte care ar putea fi considerate controversate”.

Raportul PEN vine în contextul eforturilor continue de cenzură nu doar din partea statelor şi a activiştilor conservatori, ci şi din partea guvernului federal. Departamentul Educaţiei a pus capăt unei iniţiative a administraţiei Biden de a investiga legalitatea interdicţiilor şi a calificat întreaga problemă drept „o farsă”.

Articolul Stephen King este cel mai interzis autor în şcolile din Statele Unite, potrivit unui raport apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația a fost făcută înaintea unui summit informal al Uniunii Europene desfășurat la Copenhaga.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de Externe al Ungariei, Szijjarto a afirmat că noul buget pe șapte ani al UE este practic un buget al Ucrainei, fiind concentrat pe menținerea funcționării statului și armatei ucrainene, în detrimentul problemelor interne ale blocului comunitar.

Peter Szijjarto: „Ungaria nu vrea război, migrație sau ideologia de gen”

În opinia lui Szijjarto, Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe relansarea economică, pe consolidarea securității energetice și pe rezolvarea problemelor de competitivitate. În schimb, spune el, Ungaria acuză UE că bugetul european devine bugetul Ucrainei, într-un moment în care statele membre se confruntă cu crize multiple.

„Comisia Europeană vrea să trimită banii europenilor, printre care și ai ungurilor, în Ucraina”, a afirmat oficialul ungar. El a adăugat că Ungaria vrea pace, nu un conflict prelungit între Occident și Rusia, și se opune ferm migrației în masă și „ideologiei de gen”.

Ungaria blochează sprijinul militar pentru Ucraina și negocierile de aderare la UE

Ungaria acuză UE că bugetul european devine bugetul Ucrainei, în timp ce continuă să blocheze inițiativele europene pro-Ucraina. Budapesta a refuzat să acorde sprijin militar Kievului, a oprit avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE și a obstrucționat adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Premierul ungar Viktor Orban a mers și mai departe, afirmând recent că „Ucraina nu este o țară suverană” și că se comportă ca un „vasal”. Ungaria rămâne una dintre puținele țări din UE care și-au păstrat relațiile economice și politice cu Moscova după invazia rusă din 2022.

Articolul Peter Szijjarto: „Bruxelles-ul vrea război, noi vrem pace”. Ungaria acuză UE că bugetul european devine „bugetul Ucrainei” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conducerea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică și deținător al unei cote semnificative pe piața de furnizare din România, a anunțat, miercuri, că a atribuit contractul pentru garantarea disponibilității turbinelor Parcului Eolian Crucea Nord, care are o putere instalată de 108 MW, cumpărat în 2021, când a fost prima achiziție (M&A) realizată în România de o companie de stat.

Serviciile incluse în contract, atribuit după parcurgerea etapelor procedurale de achiziție sectorială, în valoare de aproape 100 de milione de lei, fără TVA (99.782.280 lei) urmează să fie efectuate de Vestas CEU România SRL.

Prin contractul ce va fi derulat pe parcursul a cinci ani este vizată garantarea disponibilității turbinelor eoliene Vestas model V112 – 3MW MK1a, precum și a sistemelor SCADA, PPC și AEOS. Sunt prevăzute, de asemenea, activități de mentenanță predictivă, preventivă și corectivă, monitorizarea de la distanță a funcționării turbinelor, livrarea și instalarea pieselor de schimb, precum și furnizarea de echipamente, consumabile și personal specializat, arată compania.

Care va fi puterea nominală a instalației de stocare

Hidroelectrica își propune ca prin acest parteneriat, să asigure o exploatare eficientă și sigură a instalațiilor din parcul eolian, completând activitățile proprii cu expertiza unuia dintre cei mai mari furnizori globali de soluții pentru energie eoliană.

„Atribuirea acestui contract ne asigură consolidarea performanței operaționale a parcului eolian de la Crucea”, a declarat Bogdan Badea, CEO-ul companiei Hidroelectrica.

Șeful Hidroelectrica a menționat, de asemenea, că are în vedere noi investiții.

„Nu ezităm să investim. Vrem să adaugăm la Crucea Nord partea de stocare cu baterii cu tehnologie Li-ion. Puterea nominală a acestei instalații va fi de 36 MW, cu o capacitate de stocare de 72 MWh. Sunt pași concreți pe care îi facem către hibridizare și optimizarea producției, pași pe care îi facem concomitent cu consolidarea activelor existente prin asigurarea mentenanței și  disponibilității agregatelor”, a afirmat Bogdan Badea.

Proiectul cu o putere instalată de 108 MW a fost achiziționat de Hidroelectrica în anul 2021 și a fost primul M&A realizat în România de o companie de stat.

Parcul eolian de la Crucea, aflat în apropierea comunelor Crucea, Vulturu și Pantelimon din județul Constanța, a fost pus în funcțiune la finalul lui 2014, fiind inițiat de Monsson Group și vândut în stare de proiect germanilor de la Steag GmbH.

Articolul Hidroelectrica a atribuit contractul pentru mentenanța turbinelor de la Parcul Eolian Crucea Nord. Bogdan Badea, CEO: Vrem să adaugăm partea de stocare cu baterii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un raport al organismului de supraveghere Brexit din Regatul Unit arată că un număr semnificativ de cetățeni ai UE care locuiesc pe termen lung în Regatul Unit după Brexit se confruntă cu discriminare la locul de muncă și în serviciile publice.

La cinci ani după ce Regatul Unit a părăsit blocul comunitar, mai mult de o treime au raportat că s-au simțit discriminați de către organismele publice. Unul din cinci a declarat că a întâmpinat dificultăți în accesarea drepturilor sale, inclusiv dreptul la muncă, dreptul de a călători în și din țară și dreptul la tratament egal în serviciile publice.

„La cinci ani de la Brexit, rezultatele sondajului susțin înțelegerea noastră actuală conform căreia, deși gradul de conștientizare a drepturilor este în creștere, barierele în accesarea acestor drepturi rămân pentru unii cetățeni. De asemenea, este probabil ca tipul de probleme cu care se confruntă cetățenii UE și SEE AELS să continue să evolueze în complexitate”, a declarat Miranda Biddle, directorul executiv al Autorității Independente de Monitorizare (IMA).

IMA este organismul înființat prin Legea privind retragerea din 2020 pentru a asigura respectarea drepturilor cetățenilor de a trăi, de a munci, de a se pensiona și de a avea acces la servicii de sănătate și asistență socială.

Brexitul a reprezentat perturbări uriașe pentru cele 7,1 milioane de persoane din UE, Spațiul Economic European și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb, cum ar fi Norvegia, care au statut de rezidenți stabiliți sau pre-rezidenți în Regatul Unit.

Articolul Cel puțin o treime dintre cetățenii UE din Regatul Unit se consideră discriminați apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul deputaților USR și vicepreședinte al Comisiei de Apărare, Bogdan Rodeanu, a anunțat că în Camera Deputaților a fost adoptat, miercuri, cu 283 de voturi, proiectul de lege pe care l-a inițiat, prin care instituțiile de forță din România – ministere și servicii – vor putea investi direct în școlile de formare a subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și în centrele de perfecționare ale polițiștilor și militarilor.

Rodeanu a subliniat că legea creează cadrul legal pentru achiziții eficiente și rapide, evitând procedurile birocratice care încetineau procesul de dotare și modernizare. Astfel, investițiile în infrastructură, echipamente și resurse educaționale vor fi orientate exact acolo unde este nevoie, în funcție de realitățile de securitate și de programele strategice ale instituțiilor.

„Resursa umană este cea mai importantă. Poți avea cele mai moderne sisteme, dar fără maiștri și subofițeri instruiți la timp, capabilitățile nu pot fi utilizate la adevăratul lor potențial. Punerea în legalitate a acestui mecanism garantează că tehnicienii militari vor fi pregătiți la cel mai înalt nivel”, a declarat Bogdan Rodeanu.

El a precizat că legea reprezintă un pas esențial pentru profesionalizarea resursei umane din instituțiile de forță, considerată „cea mai modernă și mai puternică armă cu care ne apărăm țara”, și pentru asigurarea siguranței României în fața provocărilor de securitate actuale.

Articolul Legea pentru modernizarea școlilor militare și perfecționarea polițiștilor și militarilor a fost aprobată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Măsura vine în contextul unei serii de atacuri cu drone şi rachete ucrainene care au perturbat grav operaţiunile rafinăriilor ruseşti, o componentă cheie a economiei de război a Kremlinului. Unele instalaţii au fost nevoite să oprească producţia pe termen nelimitat.

Rusia ia în considerare importul de combustibil din China, Coreea de Sud şi Singapore pentru a-şi stabiliza piaţa internă, scrie The Kyiv Independent.

Pentru a facilita importurile, guvernul rus intenţionează să elimine taxele de import pentru combustibilul care intră prin anumite puncte de control din Extremul Orient. Statul va subvenţiona, de asemenea, importatorii, acoperind diferenţa dintre preţurile pieţei globale şi preţurile mai mici ale combustibilului pe piaţa internă, utilizând fonduri din bugetul federal.

Rosneft, Independent Oil and Gas Company (NNK) şi compania de stat Promsyrieimport vor putea furniza benzină din Asia, permiţând transportul a aproximativ 150.000 de tone de benzină pe lună către Rusia centrală din rafinăriile de petrol din Siberia.

De asemenea, Moscova intenţionează să stimuleze importurile de benzină din Belarus şi să ridice interdicţia asupra monometilanilinei, un aditiv care creşte octanajul utilizat pentru a creşte producţia de combustibil la rafinării. Substanţa chimică este interzisă în Rusia din 2016 din cauza toxicităţii sale şi a riscurilor potenţiale de cancer.

Într-un apel scris adresat prim-ministrului rus Mihail Mişustin, viceprim-ministrul Alexander Novak a avertizat că riscul unei deteriorări suplimentare a aprovizionării interne cu combustibil a Rusiei rămâne, în ciuda intervenţiilor planificate de guvern, a raportat Kommersant, citând documentul.

Potrivit Financial Times, atacurile ucrainene au vizat cel puţin 16 dintre cele 38 de rafinării de petrol din Rusia începând cu august 2025, reducând exporturile ruseşti de motorină la cel mai scăzut nivel din 2020.

Donald Trump a presat în repetate rânduri UE să oprească importurile de energie din Rusia, afirmând că măsurile mai dure ale SUA depind de reducerea dependenţei Europei de Moscova.

Articolul Rusia va importa benzină din Asia, întrucât aproape 40% din capacitatea de rafinare este oprită apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova.

Cu această ocazie, Șerban l-a felicitat pe oficialul moldovean pentru rezultatele obținute la alegerile de duminică, apreciind că acestea reflectă determinarea Republicii Moldova în parcursul său european. Ministrul român și-a exprimat totodată sprijinul în negocierile cu Comisia Europeană pentru finanțarea prin programul SAFE, care va facilita conexiunile cu Republica Moldova.

Cei doi oficiali au discutat și despre importanța finalizării autostrăzilor A7 și A8, a căror punere în funcțiune va stimula dezvoltarea economică și comercială a României și Republicii Moldova.

Articolul Ciprian Șerban, întâlnire cu ministrul Infrastructurii din Moldova. Finalizarea A7 și A8, pe agendă apare prima dată în Mediafax.