Trump afirmă că „problema Orientului Mijlociu ar putea fi foarte bine rezolvată”

Mediafax

„Se pare că problema Orientului Mijlociu ar putea fi rezolvată după aproximativ 3.000 de ani”, a spus el.

„Vom avea mai mult decât Gaza. Vom avea Gaza plus pace – pace generală. Ar fi o realizare extraordinară”, scrie Al Jazeera.

Nu este prima dată când Trump afirmă în mod eronat că conflictul israelo-palestinian datează de mii de ani, președintele SUA făcând un comentariu similar la începutul acestei săptămâni.

Israelul a fost înființat în 1948. În acel an a avut loc primul război arabo-israelian, care a dus la strămutarea forțată a sute de mii de palestinieni din orașele lor de către forțele sioniste.

În prima jumătate a secolului al XX-lea au avut loc ciocniri între palestinieni și coloniștii sioniști. Dar mișcarea sionistă în sine a fost fondată în anii 1800, iar primul congres sionist nu a avut loc decât în 1897, cu mult înainte de 3.000 de ani.

Articolul Trump afirmă că „problema Orientului Mijlociu ar putea fi foarte bine rezolvată” apare prima dată în Mediafax.

Deputatul Nicolae Păun: Nu mai votez la indicațiile conducerii Grupului Minorităților

Mediafax

Nicolae Păun a transmis că nu mai acceptă să voteze „la comandă”, fără consultări reale pe proiectele de lege importante.

„Grupul pentru Minoritățile Naționale a devenit o bătaie de joc. Deciziile se iau într-un cerc restrâns, iar noi suntem puși să votăm ca niște roboți”, a declarat deputatul.

Parlamentarul susține că va vota de acum înainte „după propria conștiință”, ținând cont de interesele romilor: „Nu sunt de acord să fiu pe post de mobilier. Reprezint a doua cea mai numeroasă minoritate din România și nu voi ridica mâna pentru a aproba măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan.”

Păun a criticat dur liderii GPMN – Varujan Pambuccian, Ovidiu Victor Ganț și Silviu Vexler – acuzându-i de lipsă de transparență și colaborare. El a avertizat și actuala coaliție de guvernare că sprijinul politic al romilor nu mai este garantat: „Dacă ne tratați ca pe niște cerșetori, să vedem dacă veți mai avea cele 5,5% din voturi la următoarea moțiune de cenzură.”

Deputatul a reamintit că Partida Romilor a sprijinit PSD și PNL la ultimele alegeri și că voturile comunității rome au contat decisiv pentru victoria primarilor și președinților de consilii județene: „Acum, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, nu ne mai bagă în seamă.”

Nicolae Păun și-a încheiat declarația cu un avertisment direct: „Dacă aveți memoria scurtă, atunci schimb foaia. Să vedem dacă mai treceți de următoarea moțiune de cenzură!”

Articolul Deputatul Nicolae Păun: Nu mai votez la indicațiile conducerii Grupului Minorităților apare prima dată în Mediafax.

Care este simptomul Covid care poate persista pe viață? Dezvăluirea oamenilor de știință

Mediafax

Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate din Marea Britanie a concluzionat că, la doi ani după infectarea cu virusul Covid-19, 80% dintre persoanele care au raportat modificări ale simțului mirosului au obținut rezultate slabe la un test clinic de detectare a mirosurilor.

Studiul a descoperit, de asemenea, că dintre cei care au observat o schimbare, aproximativ unul din patru avea simțul mirosului grav afectat sau își pierduse complet capacitatea de a mirosi, scrie The Independent.

Pierderea simțului mirosului a fost de la început un simptom specific infectării cu virusul Covid-19, care provoacă inflamații în sistemul olfactiv.

„Reconfigurarea” răspunsului creierului la mirosuri

Coautoarea studiului, dr. Leora Horwitz, a avertizat totuși că recuperarea simțului mirosului ar putea să nu fie posibilă niciodată: „Poate dura mult timp – poate pentru totdeauna, nu știm – dar este absolut posibil ca oamenii să nu-și recupereze simțul olfactiv”.

Studiul a mai inclus și modalități de restabilire a simțului mirosului pacienților după Covid, care ar putea include suplimente de vitamina A sau „antrenament olfactiv pentru a „reconfigura” răspunsul creierului la mirosuri”.

Rezultatele studiului vin în contextul în care o nouă tulpină de Covid, numită Stratus, se răspândește în Marea Britanie și se crede că este responsabilă pentru majoritatea cazurilor din țară. Noua tulpină are două variante, XFG și XFG.3.

Articolul Care este simptomul Covid care poate persista pe viață? Dezvăluirea oamenilor de știință apare prima dată în Mediafax.

Maia Sandu, asaltată de laude din partea liderilor europeni

Mediafax

Maia Sandu a declarat că a fost profund emoţionant să primească atât de multe felicitări pentru Republica Moldova.

„Am primit multe felicitări pentru faptul că Moldova a rămas de partea păcii, pentru că suntem curajoşi şi pentru că am rezistat amestecului Kremlinului în alegerile noastre. A fost emoţionant să aud atâtea urări de bine la adresa ţării noastre”, scrie ea pe Facebook.

Preşedinta a transmis apoi un mesaj de recunoştinţă către cetăţeni: „Îţi mulţumesc, Moldova!”.

Alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova au fost câştigate de partidul pro-european de guvernământ PAS.

Articolul Maia Sandu, asaltată de laude din partea liderilor europeni apare prima dată în Mediafax.

România se împrumută a patra oară în 2025 ca să facă față cheltuielilor

Mediafax

Statul are nevoie urgentă de fonduri pentru că bugetul cheltuiește mult mai mult decât încasează, iar deficitul este cel mai mare din Uniunea Europeană. O parte din bani vor fi folosiți și pentru a începe din timp acoperirea cheltuielilor de anul viitor.

Pentru a strânge acești bani, Guvernul a scos la vânzare obligațiuni în euro, adică titluri de stat prin care se împrumută de la investitori, urmând să le returneze banii, cu dobândă, la termene stabilite. Emisiunea este împărțită în trei tranșe, cu scadențe în 2033, 2037 și 2045, deci peste 7, 12 și 20 de ani.

Condițiile exacte ale împrumutului nu au fost făcute publice, dar, potrivit Bloomberg, dobânzile pe care România ar urma să le plătească sunt peste rata de referință de pe piețele financiare: 3,4% în plus pentru obligațiunile pe 7 ani, 3,85% pentru cele pe 12 ani și 4,15% pentru cele pe 20 de ani.

De ce e văzută România ca un pariu riscant?

Procentele „în plus” față de rata de referință reflectă percepția investitorilor despre riscul de a împrumuta bani României. Cu cât o țară este văzută ca fiind mai instabilă fiscal sau politic, cu atât trebuie să ofere dobânzi mai mari ca să convingă investitorii să-i dea bani.

În cazul României, deficitul bugetar foarte mare, întârzierile în reforme și lipsa unor măsuri clare de reducere a cheltuielilor fac ca țara să fie considerată mai riscantă decât alte economii europene. Iar asta înseamnă că, pentru a atrage împrumuturi, trebuie să plătească mai scump decât alte state.

Împrumuturi noi pentru plata celor vechi

Pe lângă noile împrumuturi, Ministerul Finanțelor vrea să răscumpere anticipat și o parte din obligațiunile mai vechi, care ajung la scadență în 2026. Concret, statul intenționează să plătească în avans o parte din datoriile care ar trebui achitate anul viitor, folosind bani împrumutați acum, dar cu termene de rambursare mai lungi. Printre titlurile vizate se află obligațiuni în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu dobândă de 2,75%, alte 1,8 miliarde de euro cu dobândă de 5%, precum și obligațiuni de 1,15 miliarde de euro, purtând o dobândă de 2%.

Această strategie de „rostogolire a datoriei” este des folosită de statele care vor să prelungească termenele la care trebuie să returneze împrumuturile, dar fără să crească brusc povara bugetară într-un singur an.

Statul a împrumutat deja 80% din necesarul de finanțare

România are un necesar de finanțare de aproximativ 260 de miliarde de lei în 2025, în creștere față de estimările inițiale, pe fondul întârzierilor în reforme și al creșterii deficitului bugetar, potrivit lui Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei. Până acum, statul a atras circa 209 miliarde de lei de pe piețele interne și externe. Nanu a explicat anterior, într-un interviu pentru Bloomberg, că guvernul plănuiește să răscumpere anticipat o parte din obligațiunile externe și să le înlocuiască cu unele noi, pe termene mai lungi, ca parte a unei strategii de echilibrare a curbei randamentelor – adică a modului în care variază dobânzile plătite de stat în funcție de durata împrumuturilor.

Tot sursa citată notează că randamentele obligațiunilor românești (adică dobânda la care se împrumută statul) au scăzut ușor după alegerile prezidențiale din mai, când un candidat de centru a învins unul de extremă dreapta. Cu toate acestea, costurile de împrumut ale României rămân cele mai mari din UE, semn că investitorii nu au încredere că țara își va pune în ordine bugetul prea curând.

Articolul România se împrumută a patra oară în 2025 ca să facă față cheltuielilor apare prima dată în Mediafax.

Emmanuel Macron le cere europenilor să blocheze flota fantomă a Rusiei

Mediafax

Căpitanul de naționalitate chineză al petrolierului rusesc va fi judecat în februarie pentru „refuzul de a se conforma”, au anunțat joi autoritățile judiciare franceze, fără a preciza dacă acesta este acum liber să se deplaseze și dacă nava poate să-și reia drumul.

„În următoarele zile, șefii noștri de stat major, în coordonare cu NATO, în cadrul Coaliției voluntarilor, se vor reuni pentru a elabora acțiuni comune”, a anunțat el, apelând la un „pas” în „politica de obstrucționare” a acestor nave, al căror comerț cu petrol permite Moscovei să finanțeze „30-40%” din efortul său de război împotriva Ucrainei.

Comando-urile marine franceze au oprit, sâmbătă, nava Boracay, navă supusă sancțiunilor europene, care transporta „o încărcătură importantă de petrol” provenind din Rusia și destinată Indiei, potrivit autorităților franceze.

„Această operațiune, bazată pe articolul 110 din Convenția ONU de la Montego Bay, a fost motivată de neconcordanțele prezentate de petrolier în ceea ce privește naționalitatea sa (…) Ancheta efectuată de Marina Națională a concluzionat că nava nu avea pavilion”, a explicat joi procurorul din Brest (vest) într-un comunicat.

Emmanuel Macron a menționat „comportamente inadecvate și extrem de agresive față de fregata noastră și elicopterele care au fost trimise” pentru a opri nava.

Articolul Emmanuel Macron le cere europenilor să blocheze flota fantomă a Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Prințul Andrew păstrează organizarea de petreceri de vânătoare regale, în ciuda scandalurilor și restricțiilor impuse de Regele Charles

Mediafax

Deși a fost exclus din planurile familiei regale pentru Crăciun și i s-a cerut să rămână „invizibil” la evenimentele oficiale, Prințul Andrew va continua să organizeze petreceri de vânătoare regale pe domeniile Coroanei, inclusiv „ziua familiei” de la Windsor, ce are loc la începutul sezonului de vânătoare a fazanilor în noiembrie.

Surse apropiate familiei regale au declarat pentru The Daily Beast că, deși nu mai deține titlul HRH (n.r. His Royal Highness) și a pierdut distincțiile militare în 2022, fratele Regelui își păstrează acest privilegiu, scrie Mirror.

Regele Charles menține petrecerile de vânătoare regale, dar cere discreție maximă

Potrivit unor biografi regali, precum Andrew Lownie, Regele Charles încearcă să păstreze un echilibru între dorința de a se distanța public de Andrew și necesitatea de a evita un conflict familial.

Petrecerile de vânătoare regale sunt considerate esențiale pentru menținerea rețelelor sociale și a influenței aristocratice, dar decizia de a-l păstra pe Andrew într-un rol organizatoric discret a fost criticată public.

Tensiuni în familie: Prințul William susține restricțiile privind petrecerile de vânătoare regale

Decizia de a limita aparițiile publice ale Ducelui de York și ale fostei sale soții, Sarah Ferguson, este susținută inclusiv de Prințul William, care consideră că acțiunile familiei York afectează reputația pe termen lung a monarhiei. Regele ar fi cerut ca cei doi să folosească intrări discrete și să evite vizibilitatea la reuniunile oficiale, menținând în același timp accesul lui Andrew la organizarea de petreceri de vânătoare regale.

Articolul Prințul Andrew păstrează organizarea de petreceri de vânătoare regale, în ciuda scandalurilor și restricțiilor impuse de Regele Charles apare prima dată în Mediafax.

Proteste ale Gen Z în Maroc, pe modelul revoluției din Nepal / Premierul Marocului face apel la dialog

Mediafax

Sute de persoane au fost arestate și rănite, clădiri au fost jefuite și mașini incendiate de la începutul protestelor de sâmbătă.

Deși mulțimile nu au fost foarte numeroase, protestele din ce în ce mai violente au provocat cele mai grave tulburări de stradă din Maroc de la demonstrațiile în masă din regiunea Rif din 2016-2017.

A cincea noapte de proteste a făcut primele victime, autoritățile afirmând că forțele de securitate au împușcat și ucis trei tineri înarmați cu cuțite care încercau să fure arme și muniție în Lqliaa, lângă Agadir.

Guvernul marocan „a luat în considerare cererile” tinerilor

Într-o declarație, Akhannouch a afirmat că guvernul său „a luat în considerare cererile exprimate de mișcările de tineret” și că este pregătit „pentru dialog și discuții”.

„Reiterăm încă o dată că o abordare bazată pe dialog este singura cale de a aborda diversele provocări cu care se confruntă țara noastră”.

Protestele au început inițial cu cereri pentru o educație și o asistență medicală mai bune. Acestea au fost organizate de un grup de tineri anonim, format în mod informal, care se numește „GenZ 212” și care utilizează platforme online precum TikTok, Instagram și aplicația de jocuri Discord.

„Îndemnăm toți participanții să rămână disciplinați și să asigure caracterul pașnic al acțiunilor noastre”, a declarat grupul într-o declarație pe Discord.

 

 

 

Autoritățile din Maroc anunță măsuri severe

Autoritățile au promis că vor lua măsuri severe împotriva celor care participă la jafuri sau acte de vandalism. Revoltele ar putea fi pedepsite cu închisoare de la 20 de ani până la închisoare pe viață, a declarat Ouali Alami, un înalt funcționar al parchetului, pentru agenția de știri de stat MAP.

Organizatorii intenționează să organizeze proteste joi seara în marile orașe. Însă unele dintre cele mai violente ciocniri au avut loc în orașe mai mici, unde grupul nu anunțase proteste planificate.

Mișcarea GenZ 212 este inspirată de proteste similare conduse de tineri în Asia și America Latină. Numărul membrilor serverului Discord al GenZ 212 a crescut de la aproximativ 3.000 săptămâna trecută la peste 150.000 joi.

Articolul Proteste ale Gen Z în Maroc, pe modelul revoluției din Nepal / Premierul Marocului face apel la dialog apare prima dată în Mediafax.

De ce spune Putin că Rusia nu este un „tigru de hârtie”. Anunț dur după declarația lui Trump

Mediafax

Trump, care anterior afirmase că Kievul ar trebui să cedeze teritorii pentru a face pace cu Moscova, şi-a schimbat radical retorica săptămâna trecută, declarând că Ucraina ar putea recâştiga toate teritoriile de la Rusia şi calificând Moscova drept „tigru de hârtie”. El a repetat această afirmaţie şi săptămâna aceasta.

Putin, vorbind la Grupul de discuţii Valdai din staţiunea Sochi de la Marea Neagră, a declarat că forţele ruse avansează de-a lungul întregului front din Ucraina şi că aproape toată alianţa NATO condusă de SUA luptă acum împotriva Rusiei, scrie Reuters.

„Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Duceţi-vă şi ocupaţi-vă de acest tigru de hârtie”, a spus Putin. „Ei bine, dacă luptăm cu întregul bloc NATO, ne mişcăm, avansăm şi ne simţim încrezători, iar noi suntem un „tigru de hârtie”, atunci ce este NATO în sine?”

„Dacă cineva mai doreşte să concureze cu noi în sfera militară, aşa cum spunem noi, n-are decât să încerce”, a spus Putin. „Contramăsurile Rusiei nu vor întârzia să apară”.

Membrii NATO, a spus el, furnizează Ucrainei informaţii, arme şi instruire şi stârnesc ceea ce el a numit isterie cu privire la presupusele planuri ale Rusiei de a ataca un membru NATO, pe care le-a respins ca fiind „imposibil de crezut”.

„Vreau doar să spun: calmaţi-vă, dormiţi liniştiţi şi ocupaţi-vă de propriile probleme. Uitaţi-vă doar la ce se întâmplă pe străzile oraşelor europene”, a spus Putin.

Putin a afirmat că forţele armate ale Ucrainei se confruntă cu o gravă lipsă de personal şi cu dezertări, în timp ce Rusia are suficienţi soldaţi. El a sugerat că Kievul ar trebui să negocieze încetarea războiului.

El a afirmat că Rusia controlează aproape întreaga provincie Luhansk, aproximativ 81 % din regiunea Doneţk şi aproximativ 75 % din regiunile Zaporijia şi Herson. Moscova a afirmat în 2022 că a anexat cele patru regiuni şi susţine că nu va pune capăt războiului până când Ucraina nu se va retrage complet din acestea.

Articolul De ce spune Putin că Rusia nu este un „tigru de hârtie”. Anunț dur după declarația lui Trump apare prima dată în Mediafax.

400 de blocuri și Spitalul Fundeni rămân, temporar, fără agent termic din cauza unei avarii

Mediafax

Compania Termoenergetica București anunță joi că s-a produs o avarie la rețeaua primară DN 600, pe Magistrala II Sud, în zona străzii Ion Alexe din Sectorul 2 al Capitalei. Din acest motiv, 400 de blocuri și Spitalul Fundeni rămân, temporar, fără agent termic.

Potrivit unui comunicat de presă emis de companie, au început, în regim de urgență, manevrele tehnice de închidere, de golire, precum și cele de aerisire și urmează să fie realizate sudurile pentru reparația avariei. De asemenea, compania mai anunță că echipele de intervenție sunt în teren și vor lucra pentru remedierea cât mai rapidă a situației.

Când ar putea fi gata lucrările

Lucrările de remediere a acestei avarii sunt estimate să se încheie în cursul zilei de sâmbătă, 4 octombrie 2025. Totuși, finalizarea lucrărilor depinde de complexitatea acestora, care este în directă legătură cu starea de degradare a conductelor. Rețeaua de termoficare din zonă a fost dată în exploatare în anul 1970, având în prezent 55 de ani de utilizare.

Termoenergetica anunță clienții că au la dispoziție informații prin mesajele preînregistrate la numărul de telefon 031.9442 sau alte detalii la 0800.820.002, dar și prin aplicația Termoalert.

Articolul 400 de blocuri și Spitalul Fundeni rămân, temporar, fără agent termic din cauza unei avarii apare prima dată în Mediafax.