Mediafax

În cadrul unei vizite oficiale în provincia Hormozgan, situată pe malul Golfului Persic, Pezeshkian a afirmat că a discutat deja această propunere cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, încă din 2024, scrie The Guardian.

„Problemele structurale din Teheran nu mai pot fi ignorate. Suntem obligați să redirecționăm dezvoltarea către sudul țării”, a spus liderul iranian.

Criza de apă grăbește mutarea capitalei Iranului din Teheran

Teheranul, oraș cu peste 10 milioane de locuitori, consumă aproximativ 25% din rezervele de apă ale țării. Barajele care asigurau 70% din alimentarea cu apă sunt în prezent grav afectate de scăderea precipitațiilor și evaporare, punând presiune imensă pe resursele subterane.

„În unele zone, terenul se scufundă cu până la 30 de centimetri pe an. Este o catastrofă ecologică. Dacă cineva nu stabilește un echilibru între dezvoltare și resurse, atunci dezvoltarea este sortită eșecului”, a avertizat Pezeshkian.

Hormozgan – opțiunea viabilă pentru mutarea capitalei Iranului din Teheran

Provincia Hormozgan, cu deschidere directă la apele internaționale și acces la rute comerciale strategice, este văzută ca o alternativă viabilă pentru o nouă capitală. Președintele iranian susține că această zonă are potențial economic și logistic major, care ar putea transforma sudul țării într-un hub regional de dezvoltare durabilă.

Analiștii susțin că mutarea capitalei Iranului din Teheran ar putea dura ani de zile și necesita investiții majore, însă este o mișcare inevitabilă pentru a evita colapsul ecologic și economic al capitalei actuale.

Articolul Un stat din Orientul Mijlociu ar putea muta capitala din cauza crizei de apă și a tasării terenului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că furtunile de vineri, între orele 07:00 şi 21:00, au produs efecte în 49 de localităţi din 14 judeţe (Argeş, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Dolj, Dâmboviţa, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Teleorman şi Vrancea), precum şi în municipiul Bucureşti.

Salvatorii au intervenit pentru evacuarea apei din 21 de curţi, 5 locuinţe, 4 subsoluri ale unor instituţii şi agenţi economici şi de pe două străzi.

De asemenea, au fost degajaţi 237 de copaci şi patru stâlpi de electricitate prăbuşiţi, care au avariat 141 de autoturisme.

Vântul a smuls elemente de construcţie de pe acoperişurile a 63 de imobile.

În Bucureşti, efectele au fost semnificative.

În sectorul 3, pe Splaiul Unirii, un copac s-a prăbuşit peste o maşină în care se aflau două persoane.

Una dintre ele, conştientă, cu traumatisme minore, a fost transportată la spital.

În sectorul 4, pe strada Luică, un alt copac a căzut peste un autoturism aflat în mers, însă şoferul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Din cauza fenomenelor meteo, circulaţia rutieră a fost afectată temporar: DN 57A din Caraş-Severin a fost îngreunat de căderi de pietre, iar DJ 204B din Vrancea a fost blocat de un copac căzut pe carosabil.

Totodată, porturile Constanţa Nord, Constanţa Sud, Midia şi Bara Sulina au fost închise.

Echipele de intervenţie continuă să acţioneze în teren pentru remedierea problemelor.

Autorităţile le reamintesc cetăţenilor să respecte recomandările oficiale şi să adopte un comportament preventiv pentru a-şi proteja viaţa şi bunurile.

Articolul Furtuni puternice în 14 judeţe şi în Bucureşti. Un rănit şi zeci de maşini avariate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia a declanșat vineri un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său.

„Astăzi, Rusia a lovit infrastructura noastră de gaze cu 35 de rachete, inclusiv arme balistice. A fost un atac combinat, iar doar jumătate dintre rachete au fost doborâte”, a spus liderul ucrainean după o reuniune cu comandanții militari.

Zelenski a precizat că, pe lângă atacurile asupra instalațiilor de gaze, rachetele balistice au vizat obiective energetice din regiunile Cernihiv și Sumî, dar și din Donețk, inclusiv Kramatorsk, Sloviansk și Drujkovka.

Compania de stat Naftogaz a confirmat că instalațiile sale din Harkiv și Poltava au fost grav avariate, CEO-ul Sergii Korețki numind atacul „cel mai mare asupra companiei de la începutul războiului”.

Rețeaua de energie din Ucraina, ținta atacurilor

Și principalul furnizor privat de energie, DTEK, a anunțat suspendarea unor operațiuni în Poltava.

Atacurile vin pe fondul tacticii repetate a Moscovei de a viza rețeaua de energie ucraineană înainte de iarnă, pentru a pune presiune pe populație, potrivit Kyiv Independent.

În iarna trecută, milioane de oameni au rămas fără curent și încălzire din cauza bombardamentelor rusești asupra centralelor electrice și termice.

Zelenski a lăudat intervenția rapidă a echipelor de urgență și a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special în nord-estul țării, pentru a proteja infrastructura critică.

Articolul Rusia lovește masiv infrastructura energetică a Ucrainei înainte de iarnă, anunță Zelenski apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trei nou-născuţi în stare critică au fost mutaţi de la spitalul Al Helou din Gaza City la spitalul Al-Aqsa din Deir el-Balah, a anunţat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Mutarea a fost necesară după ce unitatea medicală din nordul Gazei nu mai putea oferi îngrijiri, inclusiv pentru un copil aflat sub terapie cu oxigen.

Un al patrulea bebeluş, care urma să fie transferat, a murit înainte de evacuare.

Situaţia medicală din Gaza rămâne extrem de gravă.

Potrivit unui raport al OMS publicat joi, aproape 42.000 de persoane au suferit răni „care le-au schimbat viaţa”, dintre care aproximativ un sfert sunt copii.

În prezent, în enclavă funcţionează parţial mai puţin de 14 spitale.

„Al-Aqsa este deja copleşit şi se confruntă cu lipsuri severe de materiale medicale, pe măsură ce tot mai mulţi oameni fug din nord către sud,” a mai transmis Tedros.

Articolul OMS transferă trei nou-născuţi în stare critică din Gaza. Un al patrulea a murit înainte de evacuare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, că o respectă pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o cunoaşte personal, şi că victoria acesteia este „o performanţă care merită respect”.

„Într-o situaţie foarte dificilă, faptul că şi-a recâştigat mandatul într-o competiţie nu foarte uşoară şi că a reuşit să păstreze direcţia pro-europeană, inclusiv prin majoritatea parlamentară dată de cetăţenii Moldovei, cred că sunt nişte performanţe importante”, a spus Bolojan.

Şeful Guvernului a adăugat că Republica Moldova are în faţă provocări majore, iar aderarea la Uniunea Europeană ar aduce „dezvoltare economică, o convergenţă mai bună şi o conectivitate mai puternică” între cele două maluri ale Prutului.

Bolojan a subliniat că un astfel de parcurs ar reprezenta „un câştig pentru comunitatea românească de pe ambele maluri ale Prutului”, consolidând atât relaţiile bilaterale, cât şi sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei.

Articolul Ilie Bolojan: Victoria Maiei Sandu în Republica Moldova este o performanţă ce merită respect apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un tribunal din Tunis a decis miercuri condamnarea la moarte a unui bărbat de 51 de ani, pentru mai multe postări pe Facebook considerate ofensatoare la adresa președintelui Kais Saied.

Avocatul său a anunțat că inculpatul a fost găsit vinovat de trei capete de acuzare: tentativă de răsturnare a statului, insultarea președintelui și răspândirea de informații false online.

Judecătorii au susținut că mesajele publicate au incitat la violență și au încălcat atât codul penal tunisian, cât și controversata lege privind criminalitatea cibernetică, Decretul 54, adoptat în 2022.

Bărbatul, aflat în arest preventiv din ianuarie 2024, este tată a trei copii și muncitor ocazional, suferind de un handicap permanent după un accident de muncă.

Avocatul său, Oussama Bouthelja, l-a descris drept vulnerabil social, cu educație limitată și fără influență reală în mediul online.

Prima condamnare la moarte pentru conținut publicat online

„Majoritatea postărilor erau copiate de pe alte pagini, iar unele nu au avut nicio reacție. În fața judecătorilor a spus că intenția lui a fost să atragă atenția asupra situației sale de viață dificile, nu să provoace tulburări”, a explicat Bouthelja.

Deși pedeapsa cu moartea rămâne prevăzută în legislația tunisiană, nicio execuție nu a mai avut loc în țară din 1991.

Cazul de acum marchează prima condamnare la moarte pentru conținut publicat online, scrie Associated Press.

Decretul 54 a fost criticat dur de organizațiile pentru drepturile omului și de jurnaliști, care îl consideră un instrument prin care autoritățile restrâng libertatea de exprimare.

Articolul Caz neobișnuit în Tunisia: Un bărbat a fost condamnat la moarte pentru postări pe Facebook considerate ofensatoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Antoni Lallican, reporter şi fotograf din Franţa, a murit pe vineri în urma unui atac ţintit cu dronă de tip FPV lansat de armata rusă.

Alături de el, fotograful ucrainean Heorhii Ivanchenko, membru al Asociaţiei Ucrainene a Fotografilor Profesionişti, a fost rănit şi se află în stare stabilă după o intervenţie chirurgicală, potrivit brigăzii.

Cei doi jurnalişti purtau echipament de protecţie inscripţionat cu „Press”, iar militarii ucraineni au condamnat atacul, pe care îl consideră o încălcare gravă a dreptului umanitar internaţional.

Reporters Without Borders (RSF) a raportat că, de la începutul invaziei pe scară largă, forţele ruse au ucis cel puţin 13 jurnalişti şi au rănit aproape 50, documentând aproape 150 de cazuri de abuzuri împotriva presei.

Antoni Lallican, stabilit la Paris, era cunoscut pentru reportajele sale despre probleme sociale şi umanitare din zone de conflict.

A ajuns în Ucraina în martie 2022 şi a documentat în special efectele războiului în Donbas, scrie Kyiv Independent.

Brigada 4 Mecanizată a transmis condoleanţe familiei şi colegilor jurnalistului francez, subliniind că atacul demonstrează încă o dată „cinismul şi brutalitatea” armatei ruse.

Articolul Fotojurnalist francez ucis şi un fotograf ucrainean rănit într-un atac cu dronă rusească apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului.

Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”.

În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.

Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie.

Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.

Executarea pedepsei în Italia, cu suspendare. Decizia definitivă în cazul Alinei Bica

Hotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media.

În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei.

Cazul Alinei Bica și impactul deciziei CJUE asupra fugilor români condamnați

Decizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare.

În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene. Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.

Articolul Alina Bica, fosta șefă DIICOT, scapă definitiv de închisoare. Curtea de Apel București a retras mandatul european de executare a pedepsei şi mandatul european de arestare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima TV că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, în contextul consolidării flancului estic al NATO şi al intensificării investiţiilor în apărare.

Şeful Guvernului a explicat că Ucraina are o experienţă semnificativă în utilizarea dronelor în război, iar această expertiză va fi valorificată prin parteneriate cu companii româneşti sau prin investiţii străine realizate în România.

„Una dintre opţiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investiţiile finanţate prin programele Uniunii Europene să fie direcţionate către producţia de drone”, a spus Bolojan.

Premierul a subliniat că România urmăreşte să obţină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci şi beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă şi integrarea industriei autohtone în lanţurile valorice europene din domeniul apărării.

El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realităţile geopolitice din estul Europei şi de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să îşi întărească capacităţile militare.

Articolul Răspuns la amenințarea rusă. România și Ucraina unesc forțele pentru producția de drone apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Salariile bugetarilor și pensiile vor fi menținute la nivelul actual până la finalul lui 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Prima TV.

Șeful Guvernului a explicat că decizia este esențială pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui să scadă la circa 6% până la acea dată.

„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a spus Bolojan.

Măsurile de echilibrare, necesare pentru asigurarea stabilității financiare a țării

Premierul a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetului nu este creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în economie.

El a arătat că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul fiind retrași din activitate sau beneficiind de forme de asistență socială ori pensii de invaliditate.

„Creșterea vârstei de pensionare a însemnat eliminarea posibilităților de pensionare anticipată sau la 48- 50 de ani, pentru că nu mai este sustenabil nici economic, nici social”, a precizat Bolojan.

El a adăugat că măsurile de echilibrare sunt necesare pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.

Articolul Până când vor fi plafonate salariile și pensiile? Anunțul făcut de Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.