Autoturism lovit de tren într-o localitate din Suceava. O persoană a rămas blocată în vehicul

Mediafax

Un autoturism a fost lovit de tren, luni, la o trecere la nivel cu calea ferată în localitatea Trei Movile, comuna Șcheia.

Pompierii militari intervin cu două echipaje dotate cu accesorii pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, sprijiniți de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Suceava, cu medic.

O persoană prinsă în mașină prezintă multiple traumatisme și este conștientă, fiind asistată de echipele de intervenție.

Victima încarcerată, un bărbat, a fost extrasă și predată echipajului SAJ, care îi acordă primele îngrijiri medicale. Rănitul va fi transportat la Unitatea de Primiri Urgențe Suceava, pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.

Situația este în continuă evoluție, iar autoritățile monitorizează misiunea pentru a asigura extragerea în condiții de siguranță.

Articolul Autoturism lovit de tren într-o localitate din Suceava. O persoană a rămas blocată în vehicul apare prima dată în Mediafax.

Cosmin Soare Filatov, posibil consilier al lui Nicușor Dan, apare pe site-ul BEC ca reprezentant al partidului care l-a sprijinit pe Geoană în 2024

Mediafax

Cosmin Alexandru Soare-Filatov, despre care g4media.ro a relatat că ar putea deveni consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, figurează pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC) ca reprezentant al Partidului România în Acțiune. Acest partid l-a sprijinit pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale din 2024.

Filatov lucrează la Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Paunescu (LDDP), care a asistat juridic Primăria București în timpul mandatelor de primar general ale lui Nicușor Dan.

Conform profilului său de LinkedIn, Filatov a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București (2008-2012), a obținut un master în Drept privat la aceeași universitate (2012-2013) și a urmat două doctorate în Drept, în domeniul Patrimoniu cultural, la Universitatea București (2017-2020) și la Universitatea din Lille (2019-2021).

Informațiile despre posibila numire a lui Filatov ca consilier prezidențial al lui Nicușor Dan au fost vehiculate în spațiul public, dar nu au fost confirmate oficial până în prezent.

Articolul Cosmin Soare Filatov, posibil consilier al lui Nicușor Dan, apare pe site-ul BEC ca reprezentant al partidului care l-a sprijinit pe Geoană în 2024 apare prima dată în Mediafax.

George Russell obține Marele Premiu de la Singapore, McLaren câștigă titlul constructorilor

Mediafax

George Russell de la Mercedes a câștigat duminică Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris și Oscar Piastri au terminat pe locurile trei, respectiv patru, scrie AFP.

„Aş putea să o iau de la capăt! A fost o cursă dificilă, Max nu a făcut nicio greşeală, dar eu am dat tot ce am avut astăzi. Sunt fericit, am avansat două poziţii şi am câştigat din nou titlul de campioni la constructori, aşa că sunt fericit”, a declarat Lando Norris după cursă.

Cele 27 de puncte obținute de Piastri și Norris au fost mai mult decât suficiente pentru ca McLaren să egaleze recordul stabilit de Red Bull în 2023, câștigând titlul pe echipe cu șase curse înainte de final.

În aceste condiții, McLaren obține al doilea titlu consecutiv și cel de-al zecelea din istoria echipei.

Kimi Antonelli a trecut linia de sosire pe locul cinci într-un Mercedes, urmat de Ferrari-urile lui Charles Leclerc și Lewis Hamilton. Fernando Alonso, Oliver Bearman și Carlos Sainz au completat topul 10.

 

Articolul George Russell obține Marele Premiu de la Singapore, McLaren câștigă titlul constructorilor apare prima dată în Mediafax.

„Avem un creier. Cum procedăm?” – Întrebarea de etică pe care și-o pun oamenii de știință care au creat un creier uman în laborator

Mediafax

La începutul acestui an, oamenii de știință de la Universitatea John Hopkins au dezvăluit că au creat ceva uimitor, care avea să le dea bătăi de cap nu numai științific, ci și etic: un creier uman întreg, în miniatură .

Vorbim de un fel de organ, o masă de țesut uman, crescut din celule stem, țesut, însă, menit să imite funcția creierului nostru, să servească drept teren de testare pentru studierea bolilor și a noilor medicamente.

A fi sau a nu fi etic?

Dar un creier, fie el și crescut în laborator, i-a determinat pe cercetători să-și pună întrebarea dacă aceste mici forme de viață ar putea deveni conștiente în viitor, lucru care ar putea, bineînțeles, să aibă imense implicații etice, derutante, moral.

Întrebarea era simplă: „Dacă organoizii cerebrali devin conștienți, ar trebui să experimentaăm pe ei?”

„Nu am gură și totuși trebuie să țip”

23% dintre respondenți au respins complet ideea, spunând că nu există nicio justificare etică pentru asemenea experimente.

Un creier uman miniatural, chiar și într-o formă rudimentară, ar putea fi capabil de gândire, de durere sau de frică.

„Nu văd niciun progres științific care să merite viețile — la propriu — ale acestor ființe create, odată ce ele dobândesc conștiință”, a scris un cititor către „Live Science”.

„Nu am gură și totuși trebuie să țip…”, a scris acesta.

Rezultate foarte strânse

Alți 25% au spus că oamenii de știință nu ar trebui să testeze pe organoizi conștienți, însă lucrul cu organoizi inconștienți este acceptabil, atâta timp cât aceștia sunt monitorizați atent pentru orice semn de conștiință.

22% dintre respondenți au considerat că experimentele pe organoizi conștienți sunt acceptabile, dar ar trebui impuse reglementări pentru a le proteja bunăstarea.
În schimb, 19% au afirmat că nu este nevoie de nicio modificare a regulilor actuale privind manipularea acestor organisme.
Restul participanților s-au declarat nehotărâți.

Complexitatea strcuturilor create în laborator cere reguli complexe de etică

Nu este clar cât de aproape suntem de crearea unui organoid cerebral cu un strop de conștiință, dar există sentimentul că ne apropiem cu pași foarte mici de acea posibilitate.
Experimentele anterioare pe organoizi erau mai simple, însă acum — așa cum arată și studiul de la Johns Hopkins — cercetătorii pot construi structuri cerebrale mai complexe, care conectează între ele diferite regiuni ale creierului.

De aici, nu e greu de imaginat cum, la un moment dat, un gând ar putea prinde formă printre milioanele de neuroni crescuți în laborator.

Articolul „Avem un creier. Cum procedăm?” – Întrebarea de etică pe care și-o pun oamenii de știință care au creat un creier uman în laborator apare prima dată în Mediafax.

IMC-ul, cel care măsoară obezitatea, redefinit de medici: boală clinică sau simplu exces de greutate?

Mediafax

De ani de zile există o campanie pentru recunoașterea obezității ca boală în sine — ceva ce trebuie tratat ca atare, și nu doar ca un factor de risc pentru alte afecțiuni precum diabetul, bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale sau anumite tipuri de cancer. Există, într-adevăr, dovezi solide că obezitatea poate avea efecte grave asupra sănătății. Totuși, mulți oameni obezi nu sunt deloc bolnavi, ceea ce sugerează că obezitatea, în sine, nu ar trebui tratată ca o boală, scrie The Economist.

Până acum doi ani, această discuție avea puțină relevanță practică, deoarece opțiunile de tratament erau limitate la extremele chirurgiei bariatrice și la abordarea clasică bazată pe dietă și mișcare. Însă, odată cu apariția în 2023 a medicamentelor GLP-1 pentru slăbit, cum este semaglutida (cunoscută comercial sub numele de Wegovy), lucrurile s-au schimbat. Dacă aceste medicamente urmează să fie prescrise în mod responsabil și echitabil, devine esențial să se stabilească cine, dintre persoanele supraponderale, este cu adevărat bolnav și cine nu.

Prin coincidență (cercetarea lor a început înainte ca medicamentele GLP-1 să fie aprobate pentru pierderea în greutate), un grup de 56 de medici a oferit recent un răspuns. Grupul, numit Comisia Lancet și organizat de revista cu același nume, a dezvoltat un nou mod de diagnosticare a obezității — unul care distinge momentul în care aceasta devine patologică.

Nu toți obezii prezintă probleme de sănătate

Măsura tradițională a obezității este indicele de masă corporală (IMC), ușor de calculat (greutatea în kilograme împărțită la pătratul înălțimii în metri). Obezitatea este definită ca un IMC peste 30. Însă unele persoane cu un IMC ridicat nu prezintă probleme de sănătate, iar sportivii bine dezvoltați muscular pot fi catalogați eronat drept obezi. În plus, IMC-ul nu reflectă distribuția grăsimii corporale — deși se știe că grăsimea viscerală (din jurul organelor interne, tip „măr”) este mult mai dăunătoare decât grăsimea subcutanată (de sub piele, tip „pară”). Recomandările comisiei rezolvă aceste limitări.

Pentru a diagnostica noua boală definită — denumită „obezitate clinică” —, comisia propune două criterii. Primul: adăugarea unei a treia măsurători corporale (circumferința taliei, raportul talie-șold sau talie-înălțime) la IMC, ori folosirea unor metode moderne de scanare pentru măsurarea directă a grăsimii corporale. Al doilea: dacă rezultatele confirmă obezitatea, trebuie să existe semne obiective de funcționare redusă a organelor sau limitări în activitățile zilnice (precum spălatul, mâncatul sau îmbrăcatul) pentru a fi considerată o obezitate clinic relevantă.

Cei 18 indicatori incluși de comisie vizează simptome precum dificultăți de respirație, insuficiență cardiacă indusă de obezitate, dureri articulare (șold, genunchi) și disfuncții ale altor organe — ficat, inimă, rinichi, sistem urinar și reproducător. Cei care nu prezintă aceste simptome nu sunt „scutiți”, ci sunt încadrați într-o categorie intermediară numită „obezitate preclinică”, având un risc crescut de a dezvolta în viitor forma clinică a bolii, dar fără a necesita tratament medicamentos imediat.

Francesco Rubino, profesor de chirurgie metabolică și bariatrică la King’s College din Londra și unul dintre comisari, afirmă că descrierea obezității ca boală clinică reprezintă o schimbare radicală. Următorul pas — la care deja se lucrează — este identificarea celor care, dintre aproximativ 1 miliard de persoane considerate obeze conform vechii definiții, se califică drept „clinic obeze” și necesită tratament. Primele estimări sugerează că ar fi vorba despre 20-40% dintre ele.

Abordarea comisiei a fost deja adoptată de autoritățile medicale. Șaptezeci și șase dintre cele mai importante organizații de sănătate din lume, inclusiv American Heart Association, Chinese Diabetes Society și All Indian Association for Advancing Research in Obesity, au semnat pentru susținerea ei. Cât de repede se va reflecta această schimbare în practica medicală și în percepția publicului despre cine este cu adevărat „periculos de obez”, rămâne de văzut.

 

Articolul IMC-ul, cel care măsoară obezitatea, redefinit de medici: boală clinică sau simplu exces de greutate? apare prima dată în Mediafax.

Andrej Babis, liderul partidului câștigător la alegerile din Cehia, provoacă prima tensiune în UE: Spune „nu” Ucrainei

Mediafax

Întrebat dacă susține aderarea Ucrainei la UE, Babis afirmă: „Dar voi nu sunteți pregătiți pentru UE. Mai întâi trebuie să punem capăt războiului și, desigur, putem coopera cu Ucraina, dar voi nu sunteți pregătiți pentru UE”.

Babis a spus că s-a întâlnit de trei ori cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, inclusiv în noiembrie 2019, și că a susținut Ucraina încă de la ocuparea Crimeei de către Rusia.

„Ajutăm Ucraina prin intermediul UE. UE ajută Ucraina, iar acest lucru se încadrează în bugetul european, iar noi contribuim cu sume importante la bugetul european, și astfel putem continua să ajutăm”, a declarat Babis, citat de Ukrainska Pravda.

Partidul pe care îl conduce, ANO, a câștigat alegerile parlamentare din Cehia. Totuși, formațiunea nu și-a asigurat majoritatea absolută în Parlament.

Articolul Andrej Babis, liderul partidului câștigător la alegerile din Cehia, provoacă prima tensiune în UE: Spune „nu” Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Premiile Nobel vor fi anunțate începând de luni. Programul acordării premiilor

Mediafax

Premiile Nobel vor fi anunțate începând de luni, cu premiul pentru medicină sau fiziologie, și terminând cu dezvăluirea câștigătorilor la economie o săptămână mai târziu.

Potrivit programului anunțat pe site-ul oficial, instituțiile care acordă premiile au decis să anunțe deciziile privind Nobel 2025 astfel:

  • Fiziologie sau Medicină – luni, 6 octombrie, cel mai devreme la ora 11:30 CEST (Central European Summer Time)
  • Fizică – marți, 7 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST
  • Chimie – miercuri, 8 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST
  • Literatură – joi, 9 octombrie, cel mai devreme la ora 13:00 CEST
  • Pace – vineri, 10 octombrie, ora 11:00 CEST
  • Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel  – luni, 13 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST

Una dintre reguli este că o persoană nu se poate auto-nominaliza, deşi poate fi nominalizată de mai multe ori de către alte persoane – inclusiv de către membrii juriului fiecărui premiu. Premiile vor fi decernate în data de 10 decembrie, comemorarea morţii lui Nobel.

Fiecare premiu este dotat cu o sumă de aproape 1,2 milioane de dolari, iar câştigătorii primesc și o medalie de aur de 18 carate şi o diplomă.

Printre laureații Nobel notabili de-a lungul timpului se numără oamenii de știință Albert Einstein, Niels Bohr și Marie Curie, scriitorii Ernest Hemingway și Albert Camus, precum și lideri inspiraționali precum Nelson Mandela, Martin Luther King Jr. și Maica Tereza.

 

Articolul Premiile Nobel vor fi anunțate începând de luni. Programul acordării premiilor apare prima dată în Mediafax.

Cel puțin 9 copii morți, după administrarea unui sirop de tuse în India / Trei state au interzis medicamentul

Mediafax

Cel puțin nouă copii au murit în India după ce au consumat sirop de tuse Coldrif, în care, la testările ulterioare, a fost demonstrată prezența unui solvent industrial extrem de toxic, relatează presa hindusă, preluată de AFP.

Trei state din India au interzis siropul după moartea copiilor.

Ministerul Sănătății a precizat că mostrele de sirop Coldrif, produs de compania Sresan Pharma din statul Tamil Nadu (sudul Indiei), conțineau dietilen glicol (DEG) — un solvent industrial extrem de toxic chiar și în cantități foarte mici.

Vânzarea a fost interzisă în trei state

„Mostrele conțin DEG peste limita admisă”, se arată în comunicatul ministerului.

„Vânzarea acestui sirop a fost interzisă pe întreg teritoriul statului Madhya Pradesh”, a declarat Mohan Yadav, ministrul-șef al statului indian central unde au avut loc cele mai multe decese.

Yadav a adăugat că și vânzarea altor produse fabricate de Sresan Pharma este interzisă.
De asemenea, Tamil Nadu și statul vecin Kerala au interzis vânzarea produsului, potrivit presei locale.

India e, de altfel, un producător controversat de medicamente

Între timp, conform publicației „The Hindu”, statul sudic Telangana a emis o alertă publică privind siropul de tuse Coldrif.

Industria farmaceutică indiană, din nou sub lupă

Incidentul a readus în atenție controversele privind siguranța medicamentelor fabricate în India.

În 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a legat mai multe siropuri de tuse produse de o altă companie indiană de moartea a 70 de copii din Gambia.
Guvernul de la New Delhi a contestat concluziile OMS.

Industria farmaceutică indiană e a treia în lume ca volum

Un an mai târziu, OMS a emis din nou o avertizare împotriva a două medicamente indiene, după ce Uzbekistan a raportat moartea a cel puțin 18 copii din cauza unui sirop de tuse contaminat.

O a cincea avertizare globală privind medicamente produse în India, într-un interval de zece luni, a fost emisă după ce toxine au fost identificate în medicamente vândute în Irak.

Industria farmaceutică indiană este a treia ca volum la nivel global, conform datelor guvernamentale.

India furnizează 20% din medicamentele generice la nivel mondial, versiuni mai ieftine ale medicamentelor originale.

Articolul Cel puțin 9 copii morți, după administrarea unui sirop de tuse în India / Trei state au interzis medicamentul apare prima dată în Mediafax.

Cel puțin 5 persoane au fost ucise într-un atac rusesc de amploare asupra Ucrainei

Mediafax

Patru persoane, inclusiv un adolescent de 15 ani, au murit într-un atac combinat cu dronă și rachetă asupra orașului Lviv, potrivit oficialilor regionali și serviciului de urgență al Ucrainei. Orașul istoric din vestul țării este adesea văzut ca un refugiu față de luptele și distrugerile din est. Cel puțin șase alte persoane au fost rănite, conform unui comunicat al forțelor de poliție ucrainene.

Atacul a lăsat două districte fără curent electric și a perturbat transportul public timp de câteva ore duminică dimineața, a relatat primarul Andriy Sadovyi. El a adăugat că un complex comercial de la periferia orașului Lviv a luat foc în urma atacului.

O persoană a fost rănită și în regiunea Ivano-Frankivsk, la sud de Lviv, potrivit șefei regionale, Svitlana Onyshchuk.

În orașul Zaporijia, din sudul țării, un atac aerian a ucis o femeie și a rănit alte nouă persoane, inclusiv o fată de 16 ani, a raportat șeful regional Ivan Fedorov. El a spus că Rusia a atacat cu drone și bombe aeriene ghidate.

Fedorov a declarat că atacul a distrus clădiri rezidențiale și a lăsat aproximativ 73.000 de gospodării din Zaporijia și zonele înconjurătoare fără curent electric.

Zelenski a lansat un nou apel către partenerii din Occident pentru sprijin

Șase persoane, inclusiv un copil, au fost rănite și în Sloviansk, un oraș cheie din regiunea Donețk din estul țării, care rămâne sub control ucrainean, după ce o bombă aeriană ghidată de Rusia a lovit un bloc de apartamente, au declarat duminică procurorii regionali. Aceștia au spus că atacurile aeriene rusești de sâmbătă seara au avariat mai multe clădiri rezidențiale din Sloviansk, precum și mașini, magazine și o cafenea.

Zelenski a reiterat, duminică, apelul său către partenerii occidentali ai Kievului să ajute Ucraina pentru a combate „terorismul aerian” al Rusiei.

„Astăzi, rușii au vizat din nou infrastructura noastră, tot ceea ce asigură oamenilor o viață normală. Avem nevoie de mai multă protecție, de o implementare rapidă a tuturor acordurilor de apărare, în special în ceea ce privește apărarea aeriană, pentru a face ca această teroare aeriană să fie inutilă”, a declarat el într-o postare pe Telegram.

Articolul Cel puțin 5 persoane au fost ucise într-un atac rusesc de amploare asupra Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

15.000 de angajați ai NASA au fost trimiși în șomaj tehnic / Cu toate astea, agenția are un singur scop: să ajungă din nou pe Lună

Mediafax

NASA a trimis acasă 15.000 de angajați în această săptămână și a oprit activitatea unei mari părți a agenției, care se confruntă deja cu reduceri bugetare.

Cu toate acestea, NASA are cel puțin un obiectiv: programul Artemis, de readucere a astronauților pe suprafața lunară, pentru prima dată după 50 de ani.

Programul Artemis, considerat o activitate esențială în contextul restricțiilor masive de activitate, face excepție de la măsurile de austeritate din perspectiva amenințării Chinei.

„China nu merge pe Lună cu intenții bune”

În opinia conducerii NASA și a unui grup bipartizan de legislatori, China nu are cum să ajungă pe Lună înaintea Americii, deci a doua aselenizare a Americii este o „problemă de securitate” națională”.

Sean Duffy, administratorul interimar al NASA, a pus: „China nu merge pe Lună cu intenții bune. America va ajunge acolo PRIMA, menținând pacea atât pentru SUA, cât și pentru partenerii noștri internaționali”.

Potrivit unui document publicat recent pe site-ul agenției, 3.000 de angajați vor continua să vină la muncă, în ciuda închiderii acelei mari porțiuni din agenție.

Aceștia se vor concentra în jurul Artemis II – un zbor de testare cu echipaj uman în jurul Lunii, programat să aibă loc în februarie.

Un program Artemis cu mult peste bugetul inițial

Lakiesha Hawkins, administrator asociat adjunct interimar al NASA pentru Direcția Misiunilor de Dezvoltare a Sistemelor de Exporare, a spus că munca la acest proiect se va concentra, în mod evident, pe siguranță, având în vedere că patru astronauți sunt programați să zboare în februarie.

Mai mult decât atât, un alt punct, le fel de important, de interes, este Artemis III – misiunea de aselenizare de referință, programată pentru mijlocul lui 2027.

Programul Artemis, în valoare de 100 de miliarde de dolari, depășește cu mult bugetul și este în urma calendarului ambițios trasat în timpul primului mandat al președintelui Trump.

Articolul 15.000 de angajați ai NASA au fost trimiși în șomaj tehnic / Cu toate astea, agenția are un singur scop: să ajungă din nou pe Lună apare prima dată în Mediafax.