Mediafax

Angela Merkel a explicat că Acordul de la Minsk, încheiat în 2015 sub medierea Germaniei și Franței, a fost „departe de a fi perfect” și „nu a funcționat niciodată cu adevărat”. Totuși, spune ea, între 2015 și 2021 acordul a contribuit la „calmarea” situației și a oferit Ucrainei timp pentru consolidare, relatează Welt.

Acea perioadă, afirmă ea, a permis Ucrainei „să-și adune forțele” și „să devină o altă țară”.

„În iunie 2021 am simțit că Putin nu mai trata cu seriozitate Acordul de la Minsk și, de aceea, am vrut un nou format, atunci împreună cu președintele Macron, prin care să vorbim cu Putin direct, în calitate de Uniune Europeană”, a spus Merkel în interviu.

„Apoi am părăsit funcția, iar agresiunea lui Putin a început”

Fosta lideră a Germaniei a afirmat că inițiativa nu a fost susținută de mai multe state est-europene: „Unii nu au susținut acest lucru. În special statele baltice, dar și Polonia, s-au opus”.

Potrivit acesteia, Polonia și țările baltice „se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”.

„În orice caz, acel nou format de discuții nu s-a materializat. Apoi am părăsit funcția, iar agresiunea lui Putin a început”, a mai spus Angela Merkel.

Angela Merkel, a condus Germania între noiembrie 2005 și decembrie 2021, perioadă în care a fost direct implicată în eforturile diplomatice privind conflictul din estul Ucrainei.

Acordul de la Minsk II, semnat pe 12 februarie 2015 sub medierea OSCE, Germaniei și Franței, alături de reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și ai separatiștilor din Donbas, a avut ca obiectiv principal oprirea confruntărilor armate și stabilirea unui armistițiu durabil.

Acordul nu a fost însă niciodată aplicat complet.

După declanșarea invaziei ruse în februarie 2022, Acordurile de la Minsk sunt considerate anulate.

Pandemia de COVID-19 a întrerupt canalele de comunicare

Angela Merkel a mai remarcat că izbucnirea pandemiei de COVID-19 a contribuit la slăbirea dialogului internațional, multe canale de comunicare fiind întrerupte. „Coronavirusul a schimbat politica mondială, pentru că nu ne-am mai putut întâlni”, a spus Merkel,

Merkel susține că Putin „de teamă față de pandemie” nu a participat la summitul G20 din 2021.

Reacția fostului premier al Poloniei

Fostul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki, a reacționat cu indignare pe platforma online X la declarațiile Angelei Merkel.

„Angela Merkel a demonstrat, prin interviul ei nechibzuit, că se numără printre politicienii germani care au făcut cel mai mult rău Europei în ultimul secol”, a scris el.

Articolul „Apoi a început agresiunea lui Putin”. Angela Merkel spune că patru țări s-au opus unui nou format de negocieri cu Rusia înainte de invazia din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Europa a devenit regiunea cu cea mai mare rată de consum de tutun din lume, după ce a depășit oficial Asia de Sud-Est, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății publicat luni.

Aproape un sfert dintre persoanele de peste 15 ani din Europa, adică 24,1%, folosesc tutun, cea mai mare proporție dintre toate regiunile OMS, conform datelor din 2024, arată Politico.

Mai mult decât atât, femeile din Europa au cea mai ridicată prevalență la nivel global, de 17,4%, arată raportul.

Documentul a inclus pentru prima dată și date despre utilizarea țigărilor electronice. OMS a spus că cifrele sunt extrem de „alarmante” în rândul tinerilor.

Publicarea acestor informații a venit acum, în momentul în care Comisia Europeană vrea să introducă o politică mai strictă față de produsele din tutun și cele de vapat.

Comisarii pentru sănătate și fiscalitate din Uniune cer majorarea taxelor pentru ambele categorii, pentru a reduce riscul bolilor precum cancerul și afecțiunile cardiace.

Care este situația globală

La nivel mondial, în 2024 existau aproximativ 1,2 miliarde de consumatori de tutun cu vârsta de peste 15 ani. Deși folosirea tutunului scade pe plan global, Europa este mai lentă decât alte regiuni atunci când vine vorba de renunțarea la fumat.

Regiunea europeană a OMS include 53 de țări.

Cifrele publicate de Uniunea Europeană sunt în conformitate cu cele din raportul OMS. Un sondaj Eurobarometru din iunie 2024 a arătat că 24% dintre cetățenii din statele membre fumează.

Consumul de tutun în Europa a scăzut de la aproape 35% în anul 2000 la puțin peste 24% în 2020. În Asia de Sud-Est, procentul a coborât de la aproximativ 54% la puțin peste 23% în aceeași perioadă.

Raportul OMS arată că, în 2024, peste 86 de milioane de adulți din lume foloseau țigări electronice. America și Europa au cele mai mari procente de utilizatori de peste 15 ani, 4,8% și, respectiv, 4,6%.

Organizația a făcut câteva avertizări și cu privire la datele „îngrijorătoare” legate de adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani, dintre care 7,2% utilizează țigări electronice la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 14,7 milioane de copii.

Totuși, ONU a spus că numărul real al copiilor care folosesc aceste produse este „aproape sigur subestimat”, fiindcă doar 75% din populația lumii este inclusă în sondajele naționale privind țigările electronice.

„Țigările electronice alimentează un nou val de dependență de nicotină”, a declarat Etienne Krug, șeful departamentului de factori determinanți ai sănătății, promovare și prevenire al OMS.

„Acestea sunt comercializate ca mijloace de reducere a riscurilor, dar, în realitate, creează dependență de nicotină la copii de la o vârstă fragedă și riscă să submineze decenii de progrese.”, a mai spus acesta.

Articolul Europa, pe primul loc în clasamentul mondial al fumatului. Cât de des consumă europenii tutun apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Procurorul-șef al DNA a spus recent că, anul trecut, ANAF a trimis doar patru sesizări privind cazuri de evaziune fiscală. Doar patru. O cifră rușinos de mică, într-o economie în care evaziunea din Romania este una dintre cele mai mari la nivel european. În timp ce firmele mari par să plutească nederanjate, mii de antreprenori mici primesc somații, popriri și amenzi pentru întârzieri de câteva sute de lei. Se creează astfel o dublă măsură: statul e vigilent doar cu cei care n-au cum să se apere”, a scris Turcan pe Facebook.

Potrivit deputalului PNL, ANAF trebuie să-și facă treaba: „Nu să vâneze contribuabili mici. Să meargă după marile fraude. Să fie obligat prin lege și control independent să sesizeze cazurile grave de evaziune. Să devină transparent: câte sesizări face, câte anchete se deschid, câte ajung în instanță și ce rezultate au. Iar firmele mici și mijlocii – coloana vertebrală a economiei românești, sa nu fie sufocate de birocrație și abuzuri. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea doar în primele opt luni din 2025. Magazine locale, service-uri, mici afaceri de familie, care nu au mai făcut față taxelor, birocrației și inflației”.

Conform Ralucăi Turcan, în România de azi, un IMM poate fi „executat fiscal peste noapte, în timp ce evaziunea mare e lăsată neatinsă. Nu mai e nevoie de taxe mai mari, ci e nevoie ca ANAF să-și facă datoria. Să lupte cu adevărata evaziune, nu cu cei care încă mai încearcă să țină economia vie”.

Articolul Raluca Turcan acuză ANAF de dublă măsură: Antreprenorii mici primesc amenzi, somații și popriri pentru câteva mii de lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Domnul președinte mi-a făcut această propunere. Am avut câteva discuții despre coordonatele colaborării și am acceptat. Fiind un domeniu care îmi este familiar, am și pregătire și am și experiență destul de vastă în activitatea politică”, a spus Ludovic Orban, la Digi24.

El a spus că dorința de a numi întreaga echipă o dată a dus la întârzierea în numirea consilierilor prezidențiali: „Domnul președinte cred că a așteptat să facă numirile în echipă. Adică să-și formeze echipa aproape integrală. Adică să-i numească pe totodată. Din cauza asta probabil a întârziat”.

Despre relația pe care o are cu președintele, Ludovic Orba a spus: „Este o relație mai veche de colaborare, de susținere. Ne cunoaștem bine și de altfel.. l-am susținut pe actualul președinte al României și la Primăria capitale, și la primul mandat, și la al doilea mandat, și cred că am fost printre primii care l-au susținut în alegerile prezidențiale”.

El spune că în calitate de consilier va reprezenta președintele României și că atitudinea lui față de mediul politic va fi o atitudine de dialog, de colaborare, de căutarea unor puncte de înțelegere.

Ludovic Orban a fost numit luni consilier prezidențial pentru politică internă.

Articolul Ludovic Orban, după ce a fost numit consilier prezidențial de Nicușor Dan: Este o relație mai veche de colaborare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fanii serialului „The Walking Dead” vor avea ocazia să intre în posesia unor piese de colecție unice, la 15 ani de la momentul în care primele seriale cu zombii au apărut pe micile ecrane.

AMC Networks, în colaborare cu Heritage Auctions, scoate la vânzare peste 1.000 de obiecte de recuzită care acoperă întreaga istorie a francizei.

Licitația online este deschisă până la 1 noiembrie.

Greg Nicotero, supervizorul efectelor speciale de machiaj, producător executiv și regizor al serialului, a avut un rol esențial în selectarea obiectelor care vor fi licitate.

El spune că acestea oferă o „călătorie prin istoria serialului”, de la primul sezon și până la finalul difuzat în 2022, incluzând și spinoff-urile apărute ulterior.

„Această licitație le va aminti oamenilor cât de puternic a fost impactul acestui serial,” a declarat Nicotero.

„Sunt mândru că am făcut parte dintr-o producție care a schimbat modul în care se face televiziune.”

„The Walking Dead” a debutat de Halloween, în urmă cu aproape 15 ani, și a devenit rapid un fenomen global, inspirând mai multe continuări, jocuri video și produse de colecție.

Articolul Obiecte din serialul „The Walking Dead”, scoase la licitație la 15 ani de la lansare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax.

„Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD.

Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”.

Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare.

Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci.

Medvedev: Dronele urmăresc să stârnească frica de război în Europa

Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război.

A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev.

Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”.

Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană.

În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el.

„De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev.

„Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.

Articolul Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a urmăririi penale față de o inculpată, membru al Parlamentului European, sub aspectul săvârșirii a 11 infracțiuni.

Conform procurorilor, este vorba de 4 infracțiuni de lipsire de libertate, 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia și ultraj.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigații penale.

Articolul Diana Șoșoacă, urmărită penal pentru 11 infracțiuni, printre care negarea Holocaustului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

ANO, partidul populist de opoziție al miliardarului și fostului prim-ministru Andrej Babis, a ieșit câștigător în alegerile parlamentare de sâmbătă, obținând 80 din cele 200 de locuri din camera inferioară a parlamentului. În prezent, partidul poartă discuții cu alte partide pentru a-și asigura majoritatea.

Înainte de alegeri, Babis a declarat că va pune capăt programului ceh de furnizare a muniției, calificându-l ca fiind prea costisitor și netransparent. El susține că Uniunea Europeană și NATO ar trebui să se ocupe de acest aspect, scrie Reuters.

„Dacă am reduce sau chiar am încheia acest sprijin, ne-am face în primul rând rău nouă înșine, dar încheierea acestui sprijin ar avea și un impact negativ asupra Ucrainei, dacă mult mai mulți și-ar pierde viața”, a declarat Pavel luni.

Cehia, un susținător ferm al Ucrainei

Campania de colectare a muniției, care reunește comercianți și oficiali din domeniul apărării din întreaga lume pentru a găsi milioane de cartușe de artilerie pentru Kiev, cu finanțare din partea țărilor occidentale, a fost programul emblematic de sprijin pentru Ucraina al guvernului demisionar al prim-ministrului Petr Fiala.

Pavel, fost înalt oficial NATO, a fost un susținător ferm al inițiativei. Sprijinul a fost lăudat de președintele ucrainean Volodimirr Zelenski.

Pavel a spus că Babis ar putea avea acces pentru a examina mai îndeaproape inițiativa, pentru a vedea cum funcționează. „Presupun că atât cu Andrej Babis, cât și cu reprezentanții celorlalte partide, vom ține cont în primul rând de interesul Republicii Cehe, al aliaților și partenerilor noștri, precum Ucraina, și nu le vom face rău nici lor, nici nouă”.

Guvernul ceh se aștepta ca numărul livrărilor de muniție să crească în acest an, după livrarea a 1,5 milioane de bucăți, inclusiv 500.000 de proiectile de 155 mm, în 2024.

Articolul Președintele Cehiei îndeamnă partidele să mențină ajutorul cu muniție pentru Ucraina: „Ne-am face în primul rând rău nouă înșine” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Forțele ucrainene au atacatm în noaptea de luni, fabrica de stat rusă Sverdlov, unul dintre principalii producători de explozibili și muniție din țară, a raportat Statul Major al Ucrainei.

Fabrica, situată în orașul Dzerzhinsk din regiunea Nijni Novgorod, la 800 de kilometri de granița cu Ucraina, este „unul dintre cei mai mari producători de explozibili din Rusia”, a declarat Statul Major General.

Fabrica produce o gamă largă de muniții, inclusiv proiectile pentru avioane și artilerie, bombe aeriene ghidate, focoase pentru rachete antitanc și muniții pentru unitățile de apărare aeriană și inginerie, potrivit The Kyiv Independent.

De asemenea, produce focoase pentru rachete ghidate cu precizie și furnizează muniții ghidate armatei ruse.

Armata ucraineană a spus că, în urma atacului, au fost raportate multiple explozii și un incendiu de proporții la fața locului. Amploarea pagubelor este încă în curs de verificare.

Fabrica Sverdlov se află sub sancțiuni din partea SUA și UE din 2023 pentru ceea ce Departamentul de Stat al SUA a descris ca „achiziționarea de bunuri în sprijinul efortului de război al Rusiei”.

Regiunea Nijni Novgorod, situată la aproximativ 400 de kilometri est de Moscova, este un important nod industrial și de transport care leagă părțile europene și asiatice ale Rusiei.

Ucraina a revendicat ultima dată un atac asupra aceleiași fabrici pe 20 octombrie 2024.

Ultimul atac face parte dintr-o campanie mai amplă care vizează instalațiile militare și industriale ale Rusiei.

Tot în noaptea de luni, drone ucrainene au lovit terminalul petrolier Feodosia din Crimeea, provocând un incendiu masiv vizibil de la zeci de kilometri.

Forțele ucrainene au vizat, de asemenea, un depozit de muniție aparținând Armatei a 18-a Combinate a Rusiei din Crimeea. Armata a transmis că rezultatele acelui atac sunt încă în curs de evaluare.

Articolul Ucraina susține că a atacat „una dintre cele mai mari” fabrici de explozibili din Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, spune că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să demisioneze în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va pica la Curtea Constituțională a României (CCR).

Grindeanu a fost întrebat dacă premierul Ilie Bolojon ar trebui să se retragă din funcție în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va pica la CCR, având în vedere că însuși Bolojan a spus de mai multe ori public că în acest scenariu ia în calcul retragelea din funcție de premier.

„Până la urmă, e vorba de o politică publică pe care o face Guvernul. Și dacă e să facem paralele, putem să spunem că ar trebui de fiecare dată un Guvern sau un prim-ministru să fie demis (…) dacă pică vreo lege în Parlament care e susținută de Guvern. Nu sunt adeptul lacestor tipuri de abordări. Și nici nu am văzut în ultima vreme că și premierul a lăsat-o mai mare”, a spus Grindeanu.

În cazul în care s-ar ajunge la acest scenariu și ar insista Ilie Bolojan să demisioneze, Grindeanu spune că demisia „e act unilateral. Fiecare decide dacă îți dă sau nu demisia”.

Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, alături de alte sesizări legate de măsurile din sănătate și redresarea resurselor publice.

Articolul Grindeanu spune că Bolojan nu trebuie să își dea demisia dacă pachetul de legi pică la CCR apare prima dată în Mediafax.