Mediafax

Tomac vorbește într-un interviu la RFI despre noi instrumente pentru Diaspora de a se implica în viața economică din România și despre nevoia de a simplifica procedurile de acordare a cetățeniei române: „Vom pune pe masă propuneri în acest sens”.

Eugen Tomac spune că se simte onorat de numirea în funcția de consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru românii de pretutindeni.

„Pentru mine este o onoare faptul că președintele m-a invitat să fac parte din echipa domniei sale (…) și pentru că în activitatea mea am avut în mod constant această preocupare față de relația cu Republica Moldova, față de relația cu românii care locuiesc peste tot în lume (…), am fost invitat să-mi aduc contribuția pe gestionarea acestui dosar extrem de complex. Pentru președinte, relația cu românii care locuiesc peste hotare reprezintă o prioritate”, afirmă Tomac.

Eurodeputatul PMP declară că „la ora actuală, avem nevoie de o resetare a relației dintre statul român și românii care locuiesc peste hotare, pentru că avem o diasporă care a plecat din rațiuni economice în ultimii 20 de ani din țară și aceste comunități sunt tot mai mari și au probleme specifice de la o țară la alta, de la o zonă la alta”.

„Instrumente noi” pentru românii din diaspora

Consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan consideră că „e foarte important să punem pe masă un parteneriat prin care românii care locuiesc peste hotare să poată decide și avea la dispoziție instrumente noi, prin care să se poată implica, inclusiv în dezvoltarea economică și socială a României”.

Eugen Tomac afirmă că „avem nevoie de o coordonare mult mai eficientă la nivelul statului român în ceea ce privește acțiunile pe care le întreprinde statul român peste hotare, fie că ne referim la chestiuni ce țin de zona care intră în atribuțiile Ministerului de Externe, fie că ne referim la diplomație culturală, avem nevoie de o strategie integrată mult mai eficientă și adaptată vremurilor pe care le trăim, pentru că avansul tehnologic ne oferă posibilitatea acum să creem noi oportunități de interacțiune între statul român și comunitățile de peste hotare, fie că ne referim la cei care sunt în comunitățile mari din Europa, America, fie că ne referim la comunitățile din imediata vecinătate, unde altele sunt prioritățile, cum ar fi simplificarea și deblocarea procesului de acordare a cetățeniei române, iarăși este o prioritate pentru noi și evident că vom pune pe masă propuneri în acest sens”.

Cum poate fi recâștigată Diaspora?

Cei mai mulți români din străinătate au votat la ultimele alegeri cu extrema dreaptă. Cum poate fi recâștigată Diaspora? Consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan crede că „avem nevoie de foarte mult dialog și de exemple concrete prin care să-i convingem pe oameni că soluția noastră este să rămânem un stat predictibil și puternic în UE, soluția corectă pentru români, oriunde ar locui ei, este să fim un stat puternic și capabil să facă față tuturor provocărilor ce vin din Est, într-o vreme plină de crize de securitate și cred că acest dialog trebuie dus pe toate palierele, inclusiv cu cetățenii români, care din păcate, în ultimii ani, s-au simțit marginalizați”.

Eugen Tomac a fost numit, luni, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni de către președintele României, Nicușor Dan.

Articolul Eugen Tomac, consilier prezidențial: Statul român trebuie să-și reseteze relația cu Diaspora apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În perioada 8-15 octombrie 2025, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău va asigura toate măsurile de ordine și siguranță publică la pelerinajul la Racla cu Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, una dintre cele mai ample manifestări religioase ortodoxe din România.

„Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău va constitui un dispozitiv integrat de ordine și siguranță publică, împreună cu Inspectoratul de Jandarmi Județean Iași, Inspectoratul de Poliție Județean Iași, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Iași și Poliția Locală Iași, care va acționa permanent, în vederea asigurării unui climat de siguranță pentru toate persoanele prezente în aceste zile de sărbătoare la pelerinaj, pentru prevenirea oricăror incidente ce pot perturba buna desfășurare a manifestărilor religioase, pentru acordarea de sprijin persoanelor care vor avea nevoie de asistență medicală, precum și pentru deplasarea în siguranță a tuturor participanților în zonele adiacente Mitropoliei Moldovei și Bucovinei”, au transmis reprezentanții jandarmilor.

Credincioșii, așteptați în număr mare la hramul Sfintei Parascheva

Organizatorii estimează un număr foarte mare de credincioși, mai ales în zilele dinaintea hramului, când fluxul de participanți va fi continuu. Șirul pelerinilor ar putea ajunge la aproximativ 3 kilometri, iar timpul de așteptare la 16-20 de ore.

Pentru evitarea aglomerației, a fost stabilit și anul acesta un culoar unic de acces, pe traseul: Catedrala Mitropolitană – str. Arhitect G.M. Cantacuzino – str. Iordache Lozonschi – str. Cloșca – str. Petru Movilă – str. Uzinei – str. Morilor – str. Alexandru Ipsilanti Vodă – str. Sfântul Andrei – str. Iancu Bacalu – Blvd. Regele Ferdinand I al României.

Pe întreaga durată a evenimentului, preoți, voluntari și forțe de ordine vor fi prezenți în zonele de deplasare pentru a sprijini și îndruma pelerinii.

Jandarmii le recomandă participanților să manifeste răbdare, să respecte indicațiile forțelor de ordine și să acorde atenție copiilor, vârstnicilor și bunurilor personale. De asemenea, persoanele cu probleme medicale sunt sfătuite să aibă asupra lor medicamentele necesare și să participe, dacă este posibil, în primele zile ale pelerinajului, când timpul de așteptare este mai redus.

Pentru cei care locuiesc sau își desfășoară activitatea în interiorul zonei restricționate, jandarmii recomandă să aibă asupra lor documente de identificare sau legitimații care atestă necesitatea prezenței în acea zonă.

„Vă asigurăm că vă suntem alături pentru orice situație cu care vă confruntați. Echipele de dialog ale Jandarmeriei Române sunt prezente în zonă pentru a răspunde la solicitările dumneavoastră. Desfășurarea în condiții de siguranță a manifestărilor religioase este prioritatea noastră. În caz de nevoie, apelați cu încredere la cel mai apropiat reprezentant al forțelor de ordine sau sunați la numărul de urgență 112”.

Articolul Credincioșii, așteptați în număr mare la pelerinajul Sfintei Paracheva de la Iași. Ce trebuie să știe pelerinii? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În România sunt pregătiți anual peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN) la solicitarea techrider.ro.

Recent, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat la o conferință de presă că nu are o „informație exactă despre numărul de operatori de drone”, apoi a adăugat că „oricum, nu sunt foarte mulți”. Specialiști în domeniu au explicat de ce numărul personalului instruit pentru a folosi aceste sisteme este insuficient.

Care sunt centrele actuale de pregătire

În acest moment, formarea piloților pentru sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) din cadrul sistemului național de apărare se desfășoară la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov și la Școala de Instruire Interarme a Forțelor Aeriene din cadrul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu”, Boboc, potrivit MApN. UAS reprezintă un sistem complex format dintr-o aeronavă fără pilot (cunoscută frecvent ca dronă sau UAV – Unmanned Aerial Vehicle) și toate echipamentele necesare pentru operarea ei.

Din fericire, rata de retenție a personalului instruit în domeniu este deocamdată mare. „Rata de retenție a acestei categorii de personal, încadrat pe funcții specifice, este în prezent de 98%”, a transmis Ministerul Apărării.

Pe fondul incursiunilor tot mai dese ale aeronavelor rusești în spațiul NATO, în Uniunea Europeană (UE) se vorbește de construirea unui „drone wall” (zid de drone) pe flancul estic al NATO, din care România este o parte importantă. Acesta ar fi un sistem defensiv integrat care ar implica o rețea de senzori (radare, acustici), sisteme de bruiaj electronic și mijloace de interceptare (drone, lasere) pentru a detecta, urmări și neutraliza dronele ostile.

Mai mult, România dorește să construiască, cu fonduri din mecanismul SAFE, drone împreună cu Ucraina, fiind necesari piloți de teste și instructori.

În acest context, numărul de piloți, operatori și instructori instruiți anual în România pare insuficient, iar acest lucru este susținut de mai mulți specialiști. O soluție ar fi instruirea de personal și în alte locuri. În România există, de exemplu, un Centru de Excelență în drone la compania de apărare Carfil din Brașov. Acesta are, pe partea de pregătire a echipajelor dronelor, un parteneriat cu armata franceză și există un simulator avansat de instruire, dezvoltat în Franța, care include toate scenariile de luptă reale. Potrivit surselor TechRider, este nevoie de un ordin de ministru pentru ca acest centru să fie folosit.

MApN nu consideră că este nevoie de extinderea centrelor de pregătire

Totuși, MApN transmite că nu este nevoie de extinderea numărului centrelor de pregătire. „În prezent sunt acoperite toate nevoile de școlarizare pentru operatori și instructori UAS de către Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic «Aurel Vlaicu» Boboc și Academia Forțelor Aeriene”, ne asigură instituția. Acest lucru ar putea indica faptul că România folosește un număr mic de UAV-uri și că nici nu există momentan planuri concrete de achiziții mari de astfel de sisteme, potrivit unei surse din domeniu care publicația noastră a discutat: „Tradițional, Armata nu pregătește oameni decât în momentul în care 1) există tehnica respectivă în dotare ori 2) există programare de achiziții aprobate pentru tehnica ce necesită instruirea personalului care o va deservi.”

La conferința de presă despre care am scris mai sus, Ionuț Moșteanu a spus și că „nu avem o unitate de operatori de drone”. Puteți vedea clipul video cu declarațiile pe Mediafax. Întrebați de TechRider de ce Armata nu formează o unitate mare specializată în drone, așa cum au Ucraina sau Rusia, dar și tot mai multe state NATO, reprezentanții MApN au răspuns sec că „Armata României dispune de structuri specializate care operează sisteme UAS”, fără a oferi detalii.

Informații în plus despre ce fac acești militari a dat tot ministrul Apărării. „Cele mai multe drone se folosesc pentru recunoaștere și asta ajută echipamentele moderne. (…) s-a arătat cât de important este să ai ochi, privire dincolo de linia orizontului pentru diverse echipamente, de exemplu, tancuri”, a mai spus Moșteanu, care a mai menționat la capitolul dotări „sofisticate” în materie de drone modelele Bayraktar și „partea de FPV-uri”.

Ministrul a afirmat și că există un interes din partea instituțiilor de învățământ de a-și dezvolta aceste capabilități. „Am fost la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu recent și am văzut acolo laboratoare. Le-am văzut și pe cele în care creează drone de la zero, pe cele în care testează drone în poligonul Daia”, a explicat el.

Numărul operatorilor este insuficient

Un specialist din industrie consideră că numărul de militari pregătiți în România pentru a folosi sisteme UAS nu este suficient. „Problema cea mare o reprezintă dinamica normală a personalului. Cei pregătiți azi pentru o anumită tehnică militară este posibil să o opereze doar pentru scurt timp, datorită propriilor dorințe de carieră ori necesităților Armatei ori unor alte conjuncturi”, a explicat specialistul.

Din acest motiv, este necesar să fie instruiți mult mai mulți militari decât cei care ar trebui în mod normal să opereze tehnica respectivă.

„Există factori de multiplicare, în funcție de tehnica militară, privind necesarul de instruire – în general, se consideră factorul trei ca fiind de bază (un militar în serviciu, un militar la pregătire, un militar la odihnă), ciclul operațional obișnuit, ori se poate considera că tehnica respectivă trebuie operată 24 ore: un militar lucrează opt ore, așadar e nevoie de trei militari”, a mai spus persoana cu care a vorbit TechRider.

Totodată, un fost militar cu experiență în teatre de operații a declarat pentru TechRider că în cazul în care armata cumpără drone ieftine (precum modele FPV sau kamikaze), sute sau mii de unități care costă câteva sute sau mii de dolari unitatea, nevoia de personal pentru operarea acestora va fi uriașă, iar personalul instruit anual, insuficient, dacă nu sunt luate măsuri.

Articolul MApN: Câți piloți, operatori și instructori de drone sunt pregătiți anual în România. Ce spun specialiștii și care sunt centrele de pregătire apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Criticile vin după ce Angela Merkel a declarat, într-un interviu pentru publicația ungară Partizan, că în 2021, ea a încercat să propună un nou format de negocieri directe între Uniunea Europeană și Rusia, însă s-a lovit de opoziția a patru țări.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios acordul de la Minsk”, a spus Merkel, referindu-se la acordul de pace privind controlul regiunii Donbas din estul Ucrainei, încheiat în urma conflictului din 2014-2015.

Angela Merkel a mai spus că inițiativa nu a fost susținută de mai multe state est-europene: „Unii nu au susținut acest lucru. În special statele baltice, dar și Polonia, s-au opus”.

Reacțiile oficialilor polonezi și din țările baltice

În urma acestor declarații, mai mulți oficiali din Polonia și țările baltice au reacționat, criticând-o pe Angela Merkel. Contrazicând-o direct pe Merkel, fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš a spus că, la acea vreme, multe țări nu înțelegeau Rusia, „inclusiv Germania și fosta cancelară însăși”, potrivit POLITICO.

„I-am spus în mod constant că nu se poate trata cu Putin „cu bună-credință”, dar ea credea că statele baltice greșeau. Eram foarte conștient de opiniile lui Merkel, dar sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea încă mai gândește astfel”, a mai afirmat Kariņš, notează sursa citată.

Și ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a reacționat luni, spunând că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru conflictul din Ucraina.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este motivat de un singur lucru: refuzul său de a accepta prăbușirea Uniunii Sovietice și ambițiile sale imperialiste neîncetate. Rusia este singura vinovată pentru această agresiune”, a scris într-o postare pe X.

De asemenea, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki, actualul vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a scris pe X că „Angela Merkel, prin interviul său nechibzuit, a dovedit că se numără printre cei mai dăunători politicieni germani pentru Europa din ultimul secol”.

Și europarlamentarul polonez Waldemar Buda, membru al PiS, a criticat afirmațiile lui Merkel. „Când Merkel spune că voia să ajungă din nou la un acord cu Putin, acest lucru ar fi dus probabil la divizarea Ucrainei! Ei nu înțeleg că, făcând afaceri cu Putin, au provocat războiul!”, a spus acesta.

Acordul de la Minsk

Angela Merkel a condus Germania între noiembrie 2005 și decembrie 2021, perioadă în care a fost direct implicată în eforturile diplomatice privind conflictul din estul Ucrainei. Acordul de la Minsk II a fost semnat pe 12 februarie 2015 sub medierea OSCE, Germaniei și Franței, alături de reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și ai separatiștilor din Donbas. Acordul a avut ca obiectiv principal oprirea confruntărilor armate și stabilirea unui armistițiu durabil.

Articolul Țările baltice și Polonia o critică pe Angela Merkel după ce a sugerat că sunt parțial responsabile pentru invazia din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2025, în termeni nominali, de 9.502 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.824 lei pe o persoană, în creștere cu 3,9% atât pe o gospodărie cât și pe o persoană, faţă de trimestrul I 2025. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,7%, iar cele pe o persoană cu 16,8%.

Veniturile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul II din 2025, de 8.928 lei lunar pe o gospodărie (3.593 lei pe o persoană) în creştere cu 4,1% faţă de trimestrul I 2025, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (231 lei pe o persoană), în creștere cu 0,8% faţă de trimestrul I 2025.

Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 6.564 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (69,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere faţă de trimestrul I 2025 cu 0,7 puncte
procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.844 lei lunar pe o gospodărie (19,4% în trimestrul II 2025, respectiv, 20,5% în rimestrul I 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (6,0% în trimestrul II 2025, respectiv, 6,2% în trimestrul I 2025).

În ceea ce privește mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul II 2025 a fost de 11.091 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.572 lei, de 1,5 ori mai
mare decât în mediul rural.

Veniturile totale, rural față de urban

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 75,2%, mai mare cu 15,7 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 22,4%, mai mare cu 4,9 puncte procentuale față de cea din mediul urban.

Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul II 2025, în termeni nominali, de 8.042 lei pe o gospodărie (3237 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,6% din veniturile totale, în creștere cu 376 lei pe o gospodărie față de trimestrul I 2025. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 16,2%, iar cele pe o persoană au crescut cu 17,3%.

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul II 2025, de 7.580 lei pe o gospodărie (3051 lei pe o persoană), mai mari cu 5,3% față de trimestrul I 2025.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în trimestrul II 2025, a fost, în medie, de 463 lei lunar pe o gospodărie (186 lei pe o persoană), în scădere cu 1,0% față de trimestrul I 2025.

Pe ce se duc banii

În trimestrul II 2025, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.779 lei lunar pe o gospodărie (59,4%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2.734 lei pe o gospodărie (34,0%). Cheltuielile legate de producţia gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost în trimestrul II 2025 de 185 lei pe o gospodărie (2,3%).

Mediul de rezidenţă evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9.383 lei, mai mari de 1,4 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.868 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 37,1% în cheltuielile totale, cu 8,1 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,6% în cheltuielile totale, de
3,9 ori mai mare decât în mediul urban.

Articolul Date INS: Cu cât au crescut cheltuielile medii ale unei gospodării din România în trimestrul doi al anului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

MARTIN LUTHER KING

Liderul mișcării pentru drepturile civile din SUA a fost „prima persoană din lumea occidentală care ne-a arătat că o luptă poate fi dusă fără violență”, potrivit președintelui de atunci al comitetului de atribuire a premiului, Gunnar Jahn.

„El este primul care a transformat mesajul iubirii frățești în realitate în cursul luptei sale și a dus acest mesaj tuturor oamenilor, tuturor națiunilor și raselor”.

La 35 de ani, el era și cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace la acea vreme. Astăzi, cea mai tânără câștigătoare este activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai, care avea 17 ani când a câștigat premiul în 2014.

NELSON MANDELA

Premiul Nobel pentru Pace a fost controversat în multe ocazii, dar majoritatea au fost de acord în 1993 că Mandela merita acest premiu, potrivit lui Geir Lundestad, secretarul de atunci al Comitetului Nobel norvegian. Mandela a petrecut 27 de ani în închisoare și a continuat să pledeze pentru o tranziție pașnică către sfârșitul apartheidului în Africa de Sud.

Ceea ce nu era evident era acordarea premiului împreună cu Frederik Willem de Klerk, ultimul lider alb al Africii de Sud, a spus Lundestad în memoriile sale din 2015. Mulți au spus că Mandela ar fi trebuit să câștige singur, în timp ce alții au spus că Mandela nu putea face pace fără un partener, a povestit Lundestad. În cele din urmă, premiul a fost acordat amândurora pentru a încuraja tranziția pașnică către o Africa de Sud democratică, care nu era încă finalizată la momentul acordării premiului.

HENRY KISSINGER ȘI LE DUC THO

Printre cele mai controversate premii se numără cel din 1973, acordat diplomatului american Henry Kissinger și lui Le Duc Tho din Vietnamul de Nord pentru încheierea Acordurilor de pace de la Paris din ianuarie 1973, în baza cărora Washingtonul a finalizat retragerea militară din Vietnamul de Sud. Decizia comitetului a șocat pe mulți la acea vreme, întrucât Kissinger a jucat un rol major în strategia militară a SUA în etapele finale ale războiului din Vietnam, care a durat între 1955 și 1975.

Le Duc Tho a refuzat premiul pe motiv că pacea nu fusese încă instaurată. Doi dintre cei cinci membri ai comitetului au demisionat în semn de protest.

Kissinger, deși a acceptat premiul, nu s-a deplasat în Norvegia pentru ceremonie și a încercat ulterior, fără succes, să returneze premiul.

Documentele interne publicate în 2023 au arătat că comitetul de atunci a acordat premiul știind foarte bine că războiul din Vietnam nu se va termina în curând.

AUNG SAN SUU KYI

Una dintre puținele femei care au câștigat premiul, Suu Kyi a fost una dintre numeroasele militante pentru drepturile omului din anii 1990 care au primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru lupta sa non-violentă pentru democrație împotriva dictaturii militare din Myanmar. Timp de ani de zile, ea a fost salutată ca una dintre cele mai merituoase laureate ale premiului, dar acest lucru s-a schimbat după ce, în 2017, armata din Myanmar a comis masacre și violuri în grup „cu intenție genocidă” împotriva minorității musulmane Rohingya, potrivit unei anchete a Națiunilor Unite.

Suu Kyi, care conducea guvernul civil din Myanmar la acea vreme, a fost criticată pentru că nu a condamnat represiunea armatei împotriva Rohingya. În 2021, în urma unei lovituri de stat militare, Suu Kyi a fost arestată din nou. În vârstă de 80 de ani, ea se află în detenție de atunci, iar starea ei de sănătate este precară, potrivit fiului ei.

MAHATMA GANDHI

El a fost pe lista internă a comitetului cu candidații în cinci ocazii diferite, iar comitetul era pregătit să îi acorde premiul în 1948, anul în care a fost asasinat, potrivit lui Lundestad. Comitetul ar fi putut să îi acorde premiul postum – acest lucru era posibil la acea vreme, dar nu mai este acum –, dar nu a făcut-o.

Potrivit lui Lundestad, acest lucru s-ar putea datora faptului că comitetul nu a vrut să ofenseze Marea Britanie, aliatul apropiat al Norvegiei și fosta putere colonială în India, sau pentru că politica lui Gandhi ar fi putut fi percepută ca fiind prea „străină” sau „antimodernă” de către membrii unui comitet centrat pe Europa.

Violența divizării Indiei ar fi putut juca, de asemenea, un rol, a spus el. Cel puțin 1 milion de oameni au fost uciși și 15 milioane au fost dezrădăcinați.

În orice caz, „printre omisiuni, Mahatma Gandhi ocupă un loc aparte”, a scris Lundestad în memoriile sale. „Este, desigur, extrem de regretabil că principalul purtător de cuvânt al non-violenței din secolul al XX-lea nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru Pace”.

Articolul Cine a câștigat până acum Premiul Nobel pentru Pace? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sosirile înregistrate în unitățile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, în luna august 2025 au însumat 2.073.300 persoane, în scădere cu 4,6% faţă de cele din luna august 2024.

Din numărul total de sosiri, în luna august 2025, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 85,6%, iar sosirile turiştilor străini 14,4%.

Înnoptările înregistrate în în luna august 2025 au însumat 5.090.900, în scădere cu 4,8% faţă de cele din luna august 2024. Din numărul total de înnoptări, în luna august 2025, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 88,6%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 11,4%.

Durata medie a şederii în luna august 2025 a fost de 2,5 zile la turiştii români și de 1,9 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5%, în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.

În primele opt luni ale anului, sosirile înregistrate au însumat 9.676.800 persoane, în scădere cu 1,7% faţă de perioada similară din 2024. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,7%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,3%.

Unde au fost mai mulți turiști

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele opt luni au însumat 21.114.500, în scădere cu 1,0% faţă de cele din perioada 1 ianuarie-31 august 2024.. Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2,1 zile la turiştii străini.

Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1.608.600 persoane), Municipiul Bucureşti (1.291.300 persoane) și Braşov (924.000 persoane), iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au înregistrat valori mai mari în: Constanța (4.956.700 persoane), Municipiul Bucureşti (2.599.200 persoane) și Braşov (1.761.700 persoane).

Pe țări1, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi au provenit din: Germania (163.700 persoane), Italia (142.900 persoane) și Israel (105.600 persoane).

Articolul INS: Numărul de turiști a scăzut în august 2025 comparativ cu august 2024 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ialomița, întrunit marți, a dispus o serie de măsuri pentru prevenirea și gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, ca urmare a avertizării meteorologice Cod roșu de ploi abundente, valabilă de marți de la ora 21.00 până miercuri la ora 23.00.

S-a dispus activarea Centrului Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției (CJCCI) și a grupei operative a ISU Ialomița pe întreaga perioadă de manifestare a codului roșu.

Se va asigura permanența în toate primăriile, vor fi verificate rigolele, șanțurile și cursurile de apă și vor fi monitorizate persoanele vulnerabile (vârstnici, persoane cu dizabilități, gravide, bolnavi cronici etc.).

„De asemenea, s-a dispus suspendarea cursurilor în toate unitățile de învățământ din județul Ialomița pentru data de 08 octombrie 2025, în scopul protejării elevilor și personalului didactic”, a decis CJSU Ialomița.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Constanța a decis, luni, închiderea școlilor, grădinițelor și creșelor din județul Constanța, pentru ziua de 8 octombrie, ca urmare a avertizării cod roșu de ploi abundente.

Articolul Școlile vor fi închise, miercuri, în Ialomița, pe fondul avertizării Codului roșu de ploi. Aceeași decizie, luată și de Constanța apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare meteo cod portocaliu, pentru municipiul București și județul Ilfov, valabilă de marți, ora 21:00, până miercuri, ora 23:00.

Se vor semnala ploi importante cantitativ și se vor acumula cantități de apă de 60…90 l/mp și izolat de 100 l/mp.

Pompierii din cadrul ISU București – Ilfov (ISU B-IF) a avertizat populația asupra acestor pericole

De asemeneai au făcut mai multe recomandări:

• Amânați activitățile în aer liber! Lucrul în spații deschise sau la înălțime devine periculos pe vreme rea;
• Închideți toate ferestrele și asigurați-vă că obiectele din exterior sunt fixate pentru a preveni eventuale accidente;
• Evitați zonele cu copaci, stâlpi, panouri publicitare sau alte structuri care ar putea fi doborâte de vânt;
• Curățați șanțurile și rigolele pentru a permite scurgerea normală a apei provenite din precipitații;
• În cazul creșterii debitelor unor cursuri de apă, nu încercați să le traversați și nu vă apropiați de malurile acestora.

ISU B-IF anunță că a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale.

Articolul Cod portocaliu în Capitală. Avertismente pentru bucureșteni asupra pericolelor cauzate de ploile puternice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Astăzi, 7 octombrie 2025, se comemorează doi ani de la ziua care a marcat o escaladare brutală în conflictul israeliano-palestinian. Atacul terrorist Palestinian din 7 octombrie 2023 este considerat cel mai mare masacru al evreilor de la Holocaust încoace.

În dimineața zilei de 7 octombrie 2023, teroriști ai Hamas şi ai altor grupuri palestiniene au lansat un atac surpriză asupra Israelului, combinând lansări masive de rachete și incursiuni terestre în zone israeliene.

Conform rapoartelor oficiale israeliene, aproximativ 1 200 de israelieni au fost uciși — civili și membri ai forțelor de securitate — iar sute au fost răniți. În plus, circa 250 de persoane au fost luate ostatice de cei care au organizat atacul.

Printre locurile cele mai afectate s-au numărat comunități (kibbutz-uri) situate aproape de frontiera cu Fâșia Gaza: Be’eri, Kfar Aza, Nir Oz, Re’im, Nirim.

Unul dintre cele mai șocante episoade ale zilei de 7 octombrie a avut loc la festivalul de muzică trance „Nova”, organizat în deșertul Negev, lângă kibbutzul Re’im, la doar câțiva kilometri de granița cu Gaza. Mii de tineri israelieni și străini dansau în aer liber când, în zorii zilei, militanți Hamas au atacat zona. Peste 360 de participanți au fost uciși pe loc sau în timpul încercărilor de a fugi prin câmpurile din jur, iar zeci de alții au fost răpiți și duși în Gaza. Imaginile și mărturiile supraviețuitorilor, care descriu haosul, groaza și neputința de a scăpa, au devenit simbolul ororii din acea zi.

Sute de supraviețuitori ai atacului de la festivalul de muzică Nova au participat duminică la o comemorare alături de foști ostatici și familiile victimelor.

„Acest înger ar fi împlinit astăzi 27 de ani. Trăiesc amintirea ca și cum ar fi fost acum o oră”, a spus Ofir Dor, al cărui fiu, Idan Dor, a fost ucis la festival, în timp ce stătea sub un memorial care arăta chipurile victimelor.

În zilele, săptămânile și lunile care au urmat atacului Hamas, Israelul a lansat o ofensivă în Fâșia Gaza, controlată de Hamas, ca răspuns la atac. Războiul a dus la zeci de mii de victime și la o criză umanitară majoră.

Evenimente de comemorare

Israelienii se vor aduna marți în toată țara pentru a marca a doua comemorare a atacului din 7 octombrie.

Amintirea traumei colective provocate de atacul de acum doi ani – cel mai mortal atac din istoria Israelului – încă planează asupra întregii țări. Fețele ostaticilor încă ținuți ostatici în Gaza sunt afișate în stațiile de autobuz din toată țara, iar casele incendiate de militanți în timpul raidurilor lor prin kibbutzuri rămân carbonizate și abandonate.

Comemorări neoficiale vor avea loc în micile kibbutzuri din sudul Israelului ai căror membri au fost uciși sau răpiți, iar la Tel Aviv va avea loc un mare miting pentru a cere eliberarea ostaticiilor rămași în captivitatea Hamas în Gaza.

Unele evenimente comemorative au fost transformate în mitinguri pentru a solicita guvernului să ajungă la un acord pentru a aduce ostaticii acasă și a pune capăt războiului din Gaza. La un miting organizat sâmbătă seara în Piața Ostatici din Tel Aviv, familiile au cerut lui Netanyahu să accepte planul lui Trump de a pune capăt războiului din Gaza.

Negocieri pentru încheierea conflictului din Gaza

Negociatorii din partea Hamas și Israel s-au reunit luni în Egipt, unde au început discuții indirecte pentru a stabili detaliile eliberării tuturor ostaticilor deținuți în Gaza și returnarea a aproape 2.000 de prizonieri palestinieni, precum și retragerea inițială a trupelor israeliene din Gaza.

Această rundă de negocieri, deși încă departe de a ajunge la un acord, a generat mai mult entuziasm decât orice efort de pace de la eșecul ultimului armistițiu, la jumătatea lunii martie.

Benjamin Netanyahu a declarat că speră să anunțe eliberarea ostaticilor „în zilele următoare”, în timp ce Donald Trump a amenințat Hamas cu „distrugerea totală” dacă acordul nu se va concretiza.

În Gaza, palestinienii așteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă armistițiul se va materializa. În ciuda cererilor lui Trump ca Israelul să înceteze bombardarea Gazei în așteptarea eliberării ostaticilor, atacurile asupra Fâșiei au continuat. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a declarat că cel puțin 19 persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore, inclusiv două persoane care căutau ajutor.

Articolul Doi ani de la cel mai mare masacru aupra evreilor de la Holocaust încoace. Pe 7 octombrie teroriști Hamas au atac Israelul ucigând peste 1200 de persoane/ Răspunsul Israelului a dus la un război în Gaza apare prima dată în Mediafax.