Mediafax

„Aici nu ţine de Guvern. Când discutăm de Curtea Constituţională şi impactul să fie asupra credibilităţii Guvernului… E vorba de reforme promovate de Guvern”, a declarat Rafila.

Rafila a subliniat că CCR are atribuţii legale independente.

„Nu putem să răsfrângem atribuţiile sau deciziile sau acţiunile Curţii Constituţionale asupra credibilităţii Guvernului. Guvernul şi-a făcut treaba, a trimis acele pachete de reformă pe care şi-a asumat răspunderea, deci nu putem să considerăm în vreun fel că credibilitatea Guvernului are sau ar trebui să aibă de suferit”, mai spune fostul ministru.

Declaraţiile vin după ce Curtea Constituţională a amânat miercuri dezbaterile pentru mai multe sesizări privind obiecţiile de neconstituţionalitate din pachetul 2 de reforme, inclusiv legea privind pensiile magistraţilor. O decizie este aşteptată în şedinţa CCR din 20 octombrie.

Articolul Alexandru Rafila: Nu putem răsfrânge acţiunile Curţii Constituţionale asupra credibilităţii Guvernului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Uniunea Europeană a înregistrat, în primele șase luni din 2025, un excedent de cont curent de 81 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Eurostat. Asta înseamnă că, la nivelul întregii Uniuni, au intrat mai mulți bani decât au ieșit, datorită exporturilor de bunuri și servicii mai mari decât importurile, chiar dacă exporturile au încetinit pe fondul tarifelor impuse de Statele Unite asupra bunurilor europene.

Tot mai dependentă de importuri

Deși este parte din blocul comunitar, România se află la polul opus, cu un deficit de cont curent de 7,9 miliarde de euro în aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, statul a importat mai mult decât a exportat și a avut plăți externe mai mari decât încasările pentru pentru costuri precum dobânzi, dividende, profituri trimise în afara țării sau contribuții către instituțiile europene.

Raportat la dimensiunea economiei, deficitul României reprezintă aproximativ 9% din PIB, ceea ce o plasează printre cele mai vulnerabile economii din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Franța, care a înregistrat un deficit de 11,5 miliarde de euro.

Cum stau alte țări

La nivelul Uniunii Europene, doar 15 state membre au avut balanța externă pe plus, adică au încasat mai mult din relațiile economice cu alte țări decât au plătit. Celelate 12 au fost pe minus.

Cele mai mari încasări nete le-au înregistrat Germania (44,9 miliarde de euro), Irlanda (19,5 miliarde), Spania (14,7 miliarde), Olanda (13,2 miliarde) și Danemarca (12 miliarde).

La polul opus, cele mai mari pierderi externe au fost raportate de Franța (11,5 miliarde de euro), România (7,9 miliarde), Belgia (4,5 miliarde) și Grecia (3,5 miliarde).

Chiar dacă Franța este țara cu cel mai mare deficit extern din Uniunea Europeană, situația sa economică este diferită de cea a României. În cazul Franței, deficitul este rezultatul dimensiunii mari a economiei și al volumului ridicat al importurilor de energie și bunuri industriale, nu al unor probleme economice profunde. Susținută de un sector industrial diversificat, o bază de exporturi competitivă și un nivel ridicat al investițiilor interne, economia franceză rămâne una dintre cele mai solide din UE.

Vecinii României, cu deficite mai mici sau chiar excedente

România are cel mai mare deficit extern și în raport cu țările vecine, dar și cu alte economii din regiune. Țări comparabile, precum Ungaria, au înregistrat un mic excedent (1,4 miliarde de euro), în timp ce Bulgaria a avut un deficit modest (0,8 miliarde de euro), Polonia un deficit de 1,6 miliarde, iar Cehia de 2,6 miliarde.

Leul, tot mai vulnerabil

Deficitul ridicat al României arată că economia locală consumă și importă mai mult decât produce și exportă, iar o parte importantă din bani iese din țară sub formă de plăți pentru importuri, dobânzi și profituri repatriate.

Pe termen lung, un astfel de dezechilibru face ca țara să rămână dependentă de finanțarea externă pentru a acoperi diferența. Economiștii avertizează că, dacă deficitul se menține ridicat, economia României poate deveni și mai vulnerabilă la șocuri externe, iar leul riscă să se deprecieze în continuare.

Articolul România, printre economiile cu cele mai mari deficite externe din UE, deși blocul comunitar înregistrează un excedent de 81 de miliarde de euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat despre reforma administraţiei locale, Rafila (PSD) a spus, miercuri, că nu participă la aceste discuţii ale coaliţiei, dar, „de ce am înţeles, nu pe surse, ci din discuţii cu colegii, ne apropiem de o soluţie care va fi prezentată opiniei publice şi care va încheia această discuţie legată de această reforma administraţiei locale, mai ales că punctul nostru de vedere, exprimat şi de preşedintele partidului şi de doamna Olguţa Vasilescu, a fost foarte clar în sensul în care şi instituţiile administraţiei centrale trebuie să intre într-un proces de reformare şi de reducere a cheltuielilor, nu exclusiv instituţiile autorităţilor locale”.

Întrebat, în continuare, ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan nu va fi de acord cu varianta PSD de a da opţiunea de a alege primarii şi şefii de consilii judeţene dacă fie taie salariile şi cheltuiele, fie posturile, Rafila a spus că de aceea a fost nevoie de încă o şedinţă, care va avea loc luni, pentru că nu s-a ajuns la o concluzie.

„Sper că luni, la sfârşitul zilei, după întunirea coaliţiei, să avem un răspuns care să clarifice întrebările dumneavoastră. (Premierul – n.r.) este premier al unui guvern de coaliţie, nu este un premier al unuia sau altuia dintre partide”, a mai spus Rafila.

Articolul Rafila, despre reforma administraţiei locale: ne apropiem de o soluţie, probabil luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Unii mimează patriotismul. Alţii îl practică. Mă voi prezenta în faţa Parlamentului cu fruntea sus, pentru că în 100 de zile am făcut tot ce a ţinut de mine ca România să meargă măcar un pas înainte. Dorm liniştit cu ceea ce am realizat şi privesc această ocazie ca pe o şansă de a spune din nou, public, cum înfrunt alături de colegii mei caracatiţa care vrea să ţină ţara în întuneric şi sărăcie”, a declarat Radu Miruţă.

Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a anunţat depunerea unei moţiuni simple împotriva ministrului Economiei, susţinută de 39 de colegi, acuzând favoritisme politice şi transformarea ministerului într-o agenţie de plasare a forţei de muncă pentru membrii USR.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunţat că moţiunea simplă va fi dezbătută şi votată luni, 13 octombrie, la ora 16.00.

Articolul Radu Miruţă, reacţie după depunerea moţiunii AUR: Dorm liniştit cu ceea ce am realizat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Pe măsură ce volumul de date crește rapid, este nevoie de soluții avansate pentru a le gestiona și valorifica eficient”, a declarat Kenneth Hsu, director al diviziei System Group din cadrul Synology. „DSM 7.3 ajută clienții să facă față noilor provocări legate de administrarea datelor, oferind o platformă sigură, fiabilă și pregătită pentru transformarea AI.”

Flexibilitate extinsă pentru stocare

Synology continuă să își demonstreze angajamentul față de fiabilitate și performanță, printr-un proces standardizat de testare și validare riguroasă a componentelor hardware și software.

Citeşte comunicatul integral AICI

Articolul Synology lansează DiskStation Manager 7.3: eficiență îmbunătățită, securitate sporită și instrumente de colaborare bazate pe inteligență artificială apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moneda europeană a continuat să crească, fiind cotată de BNR la 5,0963 lei. Același trend ascendent l-au urmat și celelalte monede de referință: dolarul american, francul elvețian și lira sterlină s-au apreciat până la 4,3898 lei, respectiv 5,4805 lei și 5,8842 lei.

Gramul de aur a explodat din nou, fiind evaluat la 570,6857 lei, cu mai mult de 15 lei față de ziua anterioară. De asemenea, unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a urcat până la 5,9825 lei.

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate miercuri de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul:

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, a precizat BNR.

Articolul Curs valutar, 8 octombrie. Aurul atinge noi maxime, iar euro crește constant apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul privind gestionarea și eliminarea plutoniului (PMDA), semnat în 2000, angaja atât Statele Unite, cât și Rusia să elimine cel puțin 34 de tone de plutoniu de calitate militară fiecare, cantitate care, potrivit oficialilor americani, ar fi fost suficientă pentru fabricarea a până la 17.000 de focoase nucleare. Acordul a intrat în vigoare în 2011.

„Statele Unite au luat o serie de noi măsuri anti-rusești care modifică fundamental echilibrul strategic care prevalea la momentul semnării acordului și creează amenințări suplimentare la adresa stabilității strategice”, se arată într-o notă rusă privind legislația prin care Moscova se retrage din pact.

După ce au dezmembrat mii de focoase nucleare după Războiul Rece, atât Moscova, cât și Washingtonul s-au trezit cu stocuri uriașe de plutoniu de calitate militară, a căror depozitare era costisitoare și prezenta un risc potențial de proliferare, potrivit Reuters.

Scopul PMDA era de a elimina plutoniul de calitate militară prin transformarea acestuia în forme mai sigure, cum ar fi combustibilul cu oxid mixt (MOX) sau prin iradierea plutoniului în reactoare cu neutroni rapizi pentru producerea de energie electrică.

Suspendarea acordului

În 2016, Rusia a suspendat punerea în aplicare a acordului, invocând sancțiunile SUA și ceea ce a calificat drept acțiuni ostile împotriva Rusiei, extinderea NATO și modificările aduse modului în care Statele Unite eliminau plutoniul.

Rusia a declarat la momentul respectiv că Statele Unite nu au respectat acordul după ce Washingtonul a decis, fără aprobarea Rusiei, să dilueze pur și simplu plutoniul și să îl elimine.

Rusia și Statele Unite sunt de departe cele mai mari puteri nucleare din lume și, împreună, controlează aproximativ 8.000 de focoase nucleare, deși mult mai puține decât numărul maxim de 73.000 din 1986, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.

Articolul Rusia ia măsuri pentru a se retrage din acordul privind plutoniul încheiat cu Statele Unite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea, publicată în revista PLOS Biology, a descoperit că fiecare dintre aceste tipuri de somn era legat de diferiți factori, inclusiv stilul de viață, sănătatea mintală și fizică și performanța cognitivă.

„Acest lucru subliniază importanța luării în considerare a imaginii complete a somnului unei persoane pentru a ajuta medicii să facă evaluări mai precise și să ghideze tratamentul”, a spus coautoarea studiului, Aurore Perrault, de la Universitatea Concordia.

„Dominanța markerilor de sănătate mentală în majoritatea profilurilor nu este surprinzătoare, deoarece somnul este unul dintre cele cinci domenii cheie ale funcționării umane care pot afecta sănătatea mintală”, a declarat Valeria Kebets, o altă autoare a studiului.

Până în prezent, majoritatea studiilor privind somnul s-au concentrat pe un singur aspect, cum ar fi durata, examinând modul în care acesta se raportează la un singur rezultat, cum ar fi sănătatea mintală precară, potrivit Independent.

Cu toate acestea, prezicerea rezultatelor somnului pe baza mai multor factori diferiți a fost dificilă.

În noul studiu, oamenii de știință au evaluat datele a peste 750 de persoane din setul de date al Proiectului Human Connectome, efectuând o analiză bazată pe date a mai multor factori legați de somn.

5 profiluri de somn

Oamenii de știință au putut descoperi în total cinci profiluri de somn.

Primul este, în general, somnul de proastă calitate, care era corelat cu o sănătate psihologică precară, inclusiv depresie, anxietate și stres.

Al doilea este un tip de somn caracterizat prin reziliență, în care somnul de proastă calitate nu era asociat cu probleme psihologice, cum ar fi dificultăți de atenție.

Celelalte trei profiluri sunt mai specifice, unul fiind caracterizat aproape în totalitate de durata somnului, deoarece duratele scurte în aceste cazuri erau asociate cu o cogniție mai slabă.

S-a constatat că fiecare dintre aceste tipuri de somn este legat de un model unic de activitate cerebrală.

Cercetarea a fost posibilă deoarece setul de date al proiectului conținea multiple detalii despre caracteristicile somnului fiecărei persoane, inclusiv imagini ale creierului, date psihologice și sociale.

Folosind această abordare, cercetătorii au putut găsi relații între toți acești factori, ceea ce nu se mai făcuse până atunci.

Cercetătorii au dat un exemplu, spunând că persoanele care se încadrau în primul profil prezentau o conectivitate nervoasă ridicată între regiunile subcorticale ale creierului implicate în memorie, emoții și plăcere, precum și între zonele creierului implicate în mișcarea corpului și atenție.

Noi tratamente pe baza profilurilor de somn

Oamenii de știință speră că identificarea profilurilor fiecărui pacient va permite medicilor să ofere tratamente și sprijin mai bine personalizate.

„Somnul are multe dimensiuni, nu doar durata acestuia. Analizând peste 700 de tineri adulți, am descoperit cinci „profiluri de somn” distincte, pe baza rapoartelor privind durata somnului, prezența întreruperilor și utilizarea medicamentelor pentru somn”, au scris cercetătorii.

„Fiecare profil avea propria legătură distinctivă cu sănătatea, stilul de viață și cogniția și prezenta chiar și trăsături neuroimagistice unice, utilizând RMN funcțional”, au scris ei în studiu.

Articolul Există cinci tipuri de somn la oameni. Descoperirea ar putea duce la noi terapii pentru depresie și anxietate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mircea Lucescu a oferit detalii despre deciziile sale pentru lotul național, la conferința de presă premergătoare meciului cu Moldova, potrivit prosport.ro.

Despre Ianis Hagi, el a afirmat: „Are cea mai mare experiență din grupul care va juca mâine. Și, după aceea, vom vedea. Depinde de el, nu depinde de mine.”

Despre Lisav Eissat, convocat pentru prima dată la echipa națională, selecționerul a fost tranșant: „Joacă titular. Eu am curaj, nu sunt omul care să se ascundă de responsabilități. Mi-am asumat această responsabilitate, răspund.”

Prin aceste mesaje, Lucescu transmite că își asumă deciziile tactice și optează pentru transparență și curaj în fața provocărilor, evitând compromisurile sau ezitările care pot apărea într-un context sportiv tensionat.

Naționala are programat, joi, un meci amical cu Moldova, pe Arena Națională.

Articolul Mircea Lucescu își asumă deciziile la lot: Eu am curaj, nu mă ascund apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm a anunțat miercuri, 8 octombrie 2025, că Premiul Nobel pentru Chimie 2025 a fost obținut miercuri, 8 octombrie, de către cercetătorii Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”

Premiul Nobel pentru Chimie este cel de-al treilea Nobel științific acordat în acest an. Luni a fost acordat cel pentru medicină, iar marți – cel pentru fizică.

Ce au creat laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2025

Potrivit organizatorilor, Laureații Premiului Nobel pentru chimie din 2025 au creat structuri moleculare cu spații mari prin care pot circula gaze și alte substanțe chimice. Aceste structuri, numite cadre metal-organice, pot fi utilizate pentru a colecta apă din aerul deșertului, pentru a captura dioxidul de carbon, pentru a stoca gaze toxice sau pentru a cataliza reacții chimice.

Prin dezvoltarea cadrelor metal-organice (MOF), laureații au oferit chimiștilor noi oportunități pentru a rezolva unele dintre provocările cu care ne confruntăm.

„Totul a început în 1989, când Richard Robson a testat utilizarea proprietăților inerente ale atomilor într-un mod nou. El a combinat ioni de cupru încărcați pozitiv cu o moleculă cu patru brațe; aceasta avea un grup chimic care era atras de ionii de cupru de la capătul fiecărui braț. Când au fost combinate, s-au legat pentru a forma un cristal bine ordonat și spațios. Era ca un diamant umplut cu nenumărate cavități”, se arată în comunicatul de presă emis.

În plus, Robson a recunoscut imediat potențialul construcției sale moleculare, însă întâmpina o problemă: era instabilă și se prăbușea ușor. Susumu Kitagawa și Omar Yaghi i-au venit în ajutor lui Robson și au oferit acestei metode de construcție o bază solidă. Între 1992 și 2003, ei au făcut, separat, o serie de descoperiri revoluționare. Kitagawa a demonstrat că gazele pot curge în interiorul și în exteriorul construcțiilor și a prezis că MOF-urile pot fi făcute flexibile. Yaghi a creat un MOF foarte stabil și a demonstrat că acesta poate fi modificat folosind un design rațional.

Celelalte Premii Nobel 2025 vor fi anunțate în zilele următoare astfel:

• Chimie – miercuri, 8 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST
• Literatură – joi, 9 octombrie, cel mai devreme la ora 13:00 CEST
• Pace – vineri, 10 octombrie, ora 11:00 CEST
• Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel  – luni, 13 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST

Articolul Premiul Nobel pentru Chimie 2025 a fost acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea unui nou tip de arhitectură moleculară apare prima dată în Mediafax.