Mediafax

Înscrierile pentru ediția din acest an au fost deschise astăzi, pe platforma libris.ro/carteteca.

Până în prezent, proiectul a reunit 1.665 de școli înscrise, dintre care 287 au fost premiate, însumând peste 1,1 milioane de lei investiți în dotarea bibliotecilor școlare și peste 35.000 de volume donate.

Lansat în 2019 și derulat anual fără întrerupere, CarteTeca rămâne unul dintre cele mai consistente programe private dedicate educației prin lectură. Inițiativa își propune să reducă decalajele dintre școlile din mediul urban și rural, oferind elevilor acces la resurse educaționale actuale.

Prin aceste ediții succesive, CarteTeca a ajuns la zeci de mii de elevi din întreaga țară, transformând biblioteca școlii într-un spațiu mai accesibil, modern și relevant pentru noile generații.

Citeşte comunicatul integral AICI

Articolul CarteTeca 2025: 250.000 lei pentru 50 de biblioteci școlare. Libris și Salvați Copiii România dau startul înscrierilor pentru cea de-a 7-a ediție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Responsabilii CNAIR ar fi luat decizia de a executa scrisoarea de garanție, arată surse exclusive pentru Mediafax, după mai multe probleme în relația cu antreprenorul italian.

Cele două părți au ajuns și în instanță, iar CNAIR a anunțat, în a doua parte a lunii iunie, că a obținut o decizie definitivă și executorie la Curtea de Apel București în procesul împotriva antreprenorului WeBuild, în legătură cu întârzierile majore în finalizarea Podului de la Brăila.

„Instanța a confirmat obligativitatea achitării unor penalități în valoare de peste 80 de milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro), corespunzătoare celor peste 800 de zile de întârziere”, arăta CNAIR.

Contactat de redacție, pentru a confirma decizia de executare a scrisorii de garanție aferentă proiectului, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol a transmis că nu comentează. Și Francesco Bernabe, directorul Webuild România, a fost sunat pentru informații oficiale, dar n-a putut oferi detalii întrucât s-ar fi aflat într-o ședință.

Al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentală

Podul suspendat de peste Dunăre, între Brăila și Galați, este deschis traficului pe de 6 iulie 2023. Cu o lungime totală de 1.975 de metri, construcția este cel mai lung pod suspendat din România și al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentală.

Podul leagă cele două maluri ale Dunării în zona Tulcea – Brăila, reducând timpul necesar pentru traversarea fluviului pentru cele aproximativ 7.000 de autovehicule pe zi, care, în trecut, aveau ca singură opțiune de a călători cu bacul. Astfel, timpul de traversare poate fi redus de la cel puțin 45 de minute la doar două minute.

Podul de la Brăila în cifre

CNAIR şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a convenit, în 27 mai 2019, încheierea Contractului de Finanţare nr. 36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanțării nerambursabile, alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

Lucrările la acest obiectiv au început în primăvara anului 2019. Contractul a fost semnat în 19 ianuarie 2018, cu o perioadă de proiectare de 12 luni și 36 de execuție. Podul de la Brăila trebuia finalizat în 2022.

În cadrul Masterplanului General de Transport, podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030 și care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord unde se află Delta Dunării.

Construcția este cuprinsă în Masterplanul General de Transport și face parte din Drumul Expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța.

• Podul are o lungime de 1974,3 metri. Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar drumul de legătură cu DN 22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km.
• Deschiderea principală este de 1.120 metri
• Deschiderile laterale au 489,6 metri, pe malul Brăila, şi 364,6 metri, pe malul Tulcea
• Pilonii de susținere au o înălțime de 192,64 metru
• Baza pilonilor este la 40 metri în pământ
• Pilonii au fost construiți în sistem continuu, iar cofrarea a fost ghidată cu laser
• Cablurile de susținere sunt realizate din fir de oțel, care însumează 81.000 km
• Puse la cap la cap, firele ar înconjura planeta de două ori
• Greutatea totală a cablurilor de susținere 6.700 tone
• Fiecare cablu are un diametru de 60 cm
• Suprafața de rulare are o lățime de 31,7 metri, cu patru benzi a câte 3,5 metri fiecare
• Pe fiecare sens există trotuar și pistă de biciclete
• Gabaritul pe verticală este de 38 metri de la nivelul maxim de inundație.

Antreprenorul lucrării „Pod Suspendat peste Dunăre” este Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD, valoarea contractului fiind de 2,375 miliarde de lei cu TVA.

Articolul CNAIR a executat scrisoarea de garanție a italienilor de la Webuild pentru proiectul podului de la Brăila (SURSE) apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Valentin Vacherot, locul 204 în calsamentul ATP, l-a învis joi în trei seturi pe danezul Rune într-o partidă de trei ore.

Scorul a fost 6-1 6(4)-7(7) 4-6 în favoarea jucătorului din Monaco.

El va juca în semifinală cu câștigătorul partidei dintre belgianul Zizou Bergs și sârbul Novak Djokovic.

Articolul Valentin Vacherot, primul semifinalist al turneului de tenis de la Shanghai apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O anchetă comună realizată de publicația germană Der Spiegel, cotidianul belgian De Tijd, publicația maghiară Direkt36 și alte instituții media a relatat că agenți ai serviciilor secrete maghiare deghizați în diplomați au încercat să se infiltreze în instituțiile UE în perioada în care Olivér Várhelyi (actual comisar european) era ambasadorul Ungariei la UE.

Un agent, care nu a fost identificat de mass-media, a fost staționat la Bruxelles între 2015 și 2017 ca diplomat care lucra în departamentul de politică de coeziune al ambasadei Ungariei, potrivit documentelor analizate de mass-media.

Conform rapoartelor, agentul lucra de fapt pentru serviciul de informații externe al Ungariei, cultivând contacte în cadrul Comisiei Europene și al altor organizații ale UE.

În cadrul conferinței de presă a Comisiei Europene de joi, purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari a declarat: „Comisia ia, ca de obicei, foarte în serios astfel de acuzații și rămânem angajați să protejăm funcționarii și rețelele Comisiei de spionajul ilicit”.

Executivul UE „va înființa un grup intern care să examineze aceste acuzații”, a spus Ujvari, adăugând că, din motive de securitate operațională, nu va divulga mai multe informații.

Purtătorul de cuvânt principal al Comisiei, Paula Pinho, a adăugat că președinta Ursula von der Leyen a fost informată cu privire la aceste rapoarte.

Nici reprezentanții lui Várhelyi, nici guvernul maghiar nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii ale POLITICO.

Întâlniri secrete

Activitățile de spionaj ar fi mai degrabă în concordanță cu practicile desfășurate de Moscova și Beijing, decât cu cele ale unui stat membru al UE. Acest lucru ar putea alimenta neîncrederea față de Ungaria la Bruxelles.

Presa a relatat că un înalt funcționar de la Bruxelles a declarat că se întâlnea cu agentul la fiecare câteva luni pentru conversații amicale, dar și-a dat seama curând că maghiarul era un spion care căuta „orice fel de bârfe” despre Comisie.

Întâlnirile, care aveau loc de obicei într-un parc din Bruxelles, au dus în cele din urmă la elaborarea de către agentul operativ a unui document care îl oficializa pe funcționarul Comisiei ca „agent secret” al serviciului de informații externe al Ungariei, Információs Hivatal (IH) — chiar dacă acesta continua să lucreze în cadrul Comisiei.

Funcționarul a declarat presei că nu a semnat documentul și că agentul i-a oferit chiar și bani pentru informații, dar el a refuzat. Presa a relatat că surse din domeniul securității au confirmat declarația funcționarului.

La acea vreme, superiorul agentului la ambasadă era ambasadorul Ungariei la UE, Várhelyi, care deține în prezent portofoliul Comisiei pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

Articolul Comisia va investiga informațiile potrivit cărora spionii lui Orbán au vizat funcționari UE la Bruxelles apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că o nouă mobilizare militară în Rusia ar putea declanșa un conflict de amploare în Europa și chiar un al treilea război mondial, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova și NATO.

Europa se confruntă cu un „risc semnificativ” de război dacă președintele rus Vladimir Putin va decide să lanseze o nouă mobilizare, a declarat Volodimir Zelenski în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, pe 8 octombrie.

Liderul de la Kiev a spus că o astfel de decizie ar putea marca o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina și ar amenința direct securitatea europeană.

„Oriunde va vedea o victorie rapidă, acolo va merge dacă va începe mobilizarea. Există un risc semnificativ ca Putin să declanșeze un război mondial,” a spus Zelenski, subliniind că pericolul vine din nevoia liderului de la Kremlin de a demonstra „succes” după aproape patru ani de război.

Zelenski a amintit că prima mobilizare parțială din Rusia, din 2022, a dus la proteste masive și la fuga din țară a peste 260.000 de ruși.

Deși Kremlinul a declarat ulterior mobilizarea „încheiată”, niciun decret oficial nu a fost emis, iar Moscova a continuat recrutările prin contracte bine plătite pentru voluntari, scrie Kyiv Independent.

„Credeți-mă, nu și-au dorit niciodată să plătească sume atât de mari pentru contracte. Dar o fac pentru a proteja ratingul personal al lui Putin,” a adăugat Zelenski.

Declarațiile sale vin pe fondul unor provocări tot mai frecvente la adresa țărilor NATO.

În ultimele săptămâni, mai multe drone rusești au pătruns în spațiile aeriene ale Poloniei și României, iar trei avioane MiG-31 au intrat în zona Estoniei, determinând Tallinnul să invoce consultări în baza Articolului 4 al NATO.

Articolul Zelenski: Europa riscă un război major dacă Rusia începe o nouă mobilizare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit FRF, spectatorii care vor asista la această partidă, pe Arena Națională, sunt obligați să se comporte în conformitate cu legislația românească. Încălcarea regulilor poate duce la evacuarea contravenientului din interiorul stadionului, poate declanșa punerea în aplicare a interdicției de acces în arenele sportive din România și poate atrage – după caz – răspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală.

Obligațiile spectatorilor:

• Respectarea indicațiilor organizatorilor și ale forțelor de ordine;
• Prezentarea documentelor de acces la intrare;
• Supunerea la control corporal sumar; refuzul atrage interdicția de acces;
• Ocuparea locului indicat pe bilet;
• Interdicția de a introduce bagaje mai mari decât formatul A4 (210mm x 297mm x 210mm).

De asemenea, sunt interzise pe stadion bannere, pancarte, afișe cu conținut politic, obscen, discriminatoriu sau provocator, materiale pirotehnice, recipiente din sticlă/plastic, arme, obiecte contondente, aparatură profesională foto/video, umbrele, vuvuzele, portavoci, stații de amplificare, dispozitive LASER, articole vestimentare care ascund identitatea.

Sunt interzise consumul de alcool sau substanțe interzise în incinta stadionului, iar fumatul în tribune (inclusiv țigări electronice), scandări cu caracter rasist, xenofob, politic sau discriminatoriu, amenințări, injurii, gesturi obscene, violență verbală sau fizică, distrugerea mobilierului, infrastructurii sau materialelor publicitare sau staționarea pe scări, căi de acces sau evacuare.

Suporterii, sfătuiți să ajungă la timp pentru a evita ambuteiajele

În contextul restricțiilor de circulație aprobate de Primăria Municipiului București în zona Arenei Naționale, FRF recomandă suporterilor să ajungă din timp pentru a evita ambuteiajele și întârzierile.

După încheierea partidei, eliberarea locurilor de parcare din interiorul Arenei Naționale se va realiza doar după finalizarea completă a defluirii pietonale. Deplasarea autovehiculelor din parcarea subterană va fi întârziată cu aproximativ 15–20 de minute, în funcție de dinamica fluxului pietonal.

Pe durata acestei așteptări, conducătorii auto sunt rugați să oprească motorul, contribuind astfel la reducerea emisiilor de CO₂ și la protejarea mediului.

Pentru facilitarea deplasării spectatorilor, programul mijloacelor de transport public STB va fi prelungit până la ora 01:00.

Naționala României joacă joi, de la 21.00, pe Arena Națională, un meci de pregătire înaintea duelului cu Austria de duminică, din preliminariile CM 2026.

Articolul Ghidul suporterului pentru meciul România-Moldova. Regulile desfășurării evenimentului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.

Articolul Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o postare publicată joi, la amiază, pe X, Zelenski spune că șeful Rusiei se teme în mod personal de un eventual armistițiu. În cazul în care un acord de pace între cele două țări ar fi stabilit, Rusia se va putea reîntoarce cu greu la restabilirea războiului la scară largă, crede liderul ucrainean.

„Șeful Rusiei se teme personal de un armistițiu, deoarece odată ce acesta va fi încheiat, revenirea la război va fi dificilă pentru el.

Trecerea de la un război pe scară largă la un armistițiu și apoi reluarea unui război pe scară largă nu este ușoară pentru ei. Nu este ușoară din punct de vedere economic, nu este ușoară din punct de vedere social și nu este ușoară din punct de vedere internațional. Și cu siguranță nu este ușoară pentru țările care încă îi strâng mâna lui Putin astăzi. De aceea, deocamdată, el alege războiul”, a scris Zelenski în mesajul său oficial postat pe X.

Acesta afirmă că Invazia din Ucraina ar putea fi, totuși, oprită. El îndeamnă, din nou, la presiuni asupra Rusiei.

„Este nevoie de mai multă presiune asupra Rusiei. Presiunea va da roade – atunci când vor pierde mai mult din război decât ar pierde în orice alt scenariu. Loviturile noastre de lungă distanță, sancțiunile puternice, menținerea controlului asupra câmpului de luptă, apărarea noastră – dar și, fără îndoială, sprijinirea inițiativelor pașnice, pentru că asta este ceea ce trebuie făcut – toate acestea vor da roade”, scrie Zelenski.

Eventuala mobilizare a Rusiei, un pericol pentru Europa, dar și o scădere a rating-ului de imagine al liderului de la Kremlin

Într-o conferință de presă petrecută miercuri, Zelenski a precizat că eventuala mobilizare a Rusiei ar reprezenta „o mare provocare” pentru Europa, pentru că Rusia ar putea declanșa un război de amploare.

„Mobilizarea înseamnă cu siguranță o scădere a popularității liderului Federației Ruse. El nu a făcut acest lucru doar din acest motiv. Credeți-mă, cu siguranță nu au vrut să plătească sume mari pentru contracte. Sume atât de mari pe cât au plătit în acești ani. Dar au făcut-o. Imaginați-vă prețul protejării ratingului său personal. Și, prin urmare, dacă va avea loc mobilizarea, aceasta va reprezenta o provocare pentru Europa. El va declanșa un război de amploare”, a precizat Zelenski miercuri, citat de agenția de presă Interfax – Ukraine.

Zelenski a reiterat importanța aducerii lui Putin la masa de negocieri, afirmând că acest lucru ar putea reduce riscul de extindere a operațiunilor militare din partea Rusiei.

Articolul Zelenski spune că Putin se teme de un eventual armistițiu. Motivul invocat de președintele ucrainean apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Numele câştigătorului pare să fi fost ales cu mult înainte de încheierea acordului între Israel şi Hamas, sub presiunea intensă a preşedintelui SUA, Donald Trump, care vizează deschis Premiul Nobel pentru Pace.

Comitetul norvegian, care acordă Premiul Nobel pentru Pace, a avut ultima şedinţă luni, 6 octombrie, a anunţat joi Institutul Nobel, cu o zi înainte de anunţarea câştigătorului din 2025, potrivit le Figaro.

„Ultima şedinţă a Comitetului Nobel a avut loc luni”, a declarat, pentru AFP, Erik Aasheim, purtătorul de cuvânt al Institutului Nobel.

Compus din cinci membri, Comitetul Nobel ia de obicei o decizie cu câteva zile sau chiar săptămâni înainte de anunţul oficial şi se întruneşte o ultimă dată pentru eventuale modificări urgente.

„Paşii finali au fost puşi în aplicare luni, dar nu spunem niciodată când va lua Comitetul Nobel decizia”, a mai spus Erik Aasheim.

Nu sunt programate noi reuniuni ale comitetului înainte ca numele laureatului să fie dezvăluit vineri, la ora 11:00, a adăugat el.

„Va exista un laureat anul acesta”, a spus el, în timp ce unii experţi speculează că, din cauza deteriorării situaţiei geopolitice, Comitetul Nobel s-ar putea abţine de la acordarea unui premiu.

Revendicându-şi un rol în rezolvarea unor conflicte, Donald Trump a insistat, de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, că „merită” Premiul Nobel. Neacordarea acestuia ar fi o „insultă” la adresa Statelor Unite, a declarat el.

Anul acesta, 338 de persoane şi organizaţii au fost nominalizate pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Articolul Premiul Nobel pentru Pace 2025. Comitetul a avut ultima şedinţă luni, câştigătorul ar putea fi decis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis contestaţia declarată de Sorin-Mircea Oprescu, împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.

CAB desfiinţează sentinţa contestată şi rejudecând în fond, descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare aplicată lui Oprescu în pedepsele componente de 6 ani şi 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare şi de 3 ani şi 6 luni închisoare, pedepse pe care le va repune în individualitatea lor.

Magistraţii au repus în individualitatea lor şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate pe lângă pedeapsa cu închisoarea rezultantă. Astfel, în temeiul art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea constată dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care Oprescu a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Curtea înlătură pedepsele complementare şi accesorii, aplicate alăturat pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Contopind pedepsele de 6 ani şi 6 luni închisoare, 6 ani închisoare şi 3 ani şi 6 luni închisoare, Curtea de Apel Bucureşti aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 3 ani şi 2 luni închisoare, urmând ca contestatorul Oprescu Sorin-Mircea să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare. Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată perioada în care a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu, de la data de 06.09.2015 la data de 14.01.2016. Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinţei pronunţate de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 575/A/13.05.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 42389/3/2015 (1845/2019), retragerea tuturor formelor de executare subsecvente în legătură cu pedeapsa principală, pedepsele complementare şi accesorii aplicate. Dispune emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prezenta decizie.

Prin decizia de joi, Sorin Oprescu rămâne cu pedeapsa de 9 ani şi 8 luni de închisoare, din care execută jumătate, adică 4 ani şi 10 luni. Pentru că nu a creat situaţii excepţionale, Oprescu scapă şi de o treime din pedeapsă şi ar putea rămîne de executat cu 3 ani şi 4 luni. Din această pedeapsă se scade perioada în care datorită legii din Grecia a ispăşit pedeapsa din mai 2022 la zi, aşa că dacă se întoarce în ţară, Oprescu ar mai avea de executat doar o lună de închisoare.

Decizia de joi este definitivă.

Articolul Sorin Oprescu scapă de pedeapsa pentru abuz în serviciu. Decizia este definitivă apare prima dată în Mediafax.