Comisia Europeană va găzdui joi lansarea unei noi inițiative menite să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale UE care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina.

Inițiativa, numită „Mecanismul EastInvest”, se află în centrul strategiei pentru regiunile estice ale UE, adoptată săptămâna trecută de Comisie, se arată într-un comunicat al CE.

Conform acestuia, mecanismul EastInvest va fi o platformă de finanțare specifică pentru regiunile estice ale UE, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și bănci naționale de promovare din cele nouă state membre vizate: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.

„Mecanismul va facilita accesul promotorilor de proiecte privați și publici din regiunile estice ale UE la împrumuturi și la sprijin consultativ pentru a-și stimula economiile, a-și dezvolta comerțul și a-și spori securitatea. Cele patru instituții financiare participante estimează că mecanismul va furniza investiții private și publice în valoare de cel puțin 28 de miliarde EUR în regiunile respective”, arată CE.

Evenimentul de lansare de joi va fi deschis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vor mai participa președinta BEI, Nadia Calviño, precum și reprezentanți din cele nouă țări, care vor discuta despre provocările și oportunitățile inerente asigurării prosperității pentru regiunile de la frontiera estică a Europei. Printre participanți se numără prim-miniștrii Estoniei (Kristen Michal), Lituaniei (Inga Ruginienė), Letoniei (Evika Siliņa) și României (Ilie Bolojan).

Ionuț Adrian Tănăsoaia a fost judecat și condamnat la 7 ani de detenție după ce, în 8 octombrie 2011, l-a omorât pe baschetbalistul Chauncey Hardy într-o altercație care a avut loc în clubul ”Emotione” din Giurgiu.

Component al echipei de baschet CSS Giurgiu, Hardy, împreună cu mai mulți coechipieri, sărbătoreau în club o victorie împotriva lui Dinamo București, iar în noaptea respectivă a intrat în conflict cu agresorul său. După un schimb de lovituri, americanul a fost internat în stare gravă la spital și a murit a doua zi, pe 9 octombrie 2011 (GĂSIȚI AICI ULTIMELE IMAGINI CU HARDY ÎN VIAȚĂ!).

La distanță de 12 ani de la condamnarea lui, Ionuț Adrian Tănăsoaia (poreclit Gipsy-Gypsanu) a fost cerut instanței să fie reabilitat pe motiv că ar fi dus ”o viață conformă cu normele legii și ale conviețuirii sociale, s-a reintegrat profesional și familial și nu a mai generat niciun fel de incident de natură penală”.

”Conduita sa post penală a fost confirmată de certificatul de cazier judiciar, din care rezultă că nu a suferit alte condamnări”, a punctat avocatul lui Tănăsoaia ca pledoarie în fața completului de judecată.

Gipsy-Gypsanu a ispășit doar 4 ani și 5 luni de închisoare

Giurgiuveanul a fost eliberat condiționat în 2016, după ce a executat doar 4 ani și cinci luni din pedeapsa totală de 7 ani, iar acum instanța a constatat că ”termenul de reabilitare judecătorească de 4 ani potrivit art. 166 alin. 1 lit. b) C.p. s-a împlinit la data de 08.10.2023”.

Potrivit surselor MEDIADAX, în motivarea deciziei de reabilitare, judecătorii au mai subliniat că ”Din fișa de cazier judiciar a petentului condamnat, tribunalul constată că de la data executării pedepsei până în prezent, petentul condamnat nu a mai săvârșit alte infracțiuni și nici nu s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa pentru vreo altă faptă penală”. Prin urmare, cererea de reabilitare a fost admisă, zilele trecute, așa încât Ionuț Adrian Tănăsoaia are, în prezent, cazierul curat de lacrima.

21 de staționați la gara Termini din Roma sunt anchetați pentru că ar fi furat haine de lux și parfumuri dintr-un magazin Coin, potrivit poliției italiene, citată de Euronews. 

Printre cele 44 de persoane implicate se numără 9 polițiști feroviari, dar și 12 carabinieri. Aceștia sunt anchentați de procurorii italieni pentru furt calificat, potrivit presei italiene.

Ancheta a început după ce managerul magazinului din Via Giolitti, parte a lanțului italian de lux specializat în produse de înaltă calitate, a raportat în luna februarie 2024 o lipsă de inventar de 184.000 de euro.

Printre articolele despre care se crede că ar fi furate se numără jachete, genți, cămăși, curele, parfumuri, cosmetice, lenjerie intimă, dar și pălării de marcă.

După descoperirea inițială, conducerea magazinului a făcut verificări și a constatat că au dispărut și alte mărfuri în valoare de 94.000 de euro, 45.000 de euro numai din departamentul de parfumerie.

Conducerea magazinului a angajat o agenție privată de investigații, care a montat noi camere de supraveghere în magazin.

Furturile, descoperite cu ajutorul unor camere de supraveghere

Unul dintre casierii magazinului ar fi avut rolul central în această schemă. Suspectul a desprins etichetele anti-furt de pe anumite produse care erau dinainte selectate, le-ar fi ascuns aproape de tejghea și apoi ar fi procesat tranzacțiile pe casă pentru produse în valoare de câteva zeci de euro, în timp ce valoare produselor scoase din magazin era cu mult mai mare.

Firma privată care a investigat cazul a montat un software special la una dintre casele de marcat, astfel descoperindu-se discrepanțe între tranzacțiile trecute în evidență, raportat la produsele scoase din magazin. Seria de furturi ar fi continuat timp de 4 luni, din septembrie, până în decembrie 2024.

Fiecare dintre polițiști ar fi fost implicați în unul sau două dintre incidente

Fiecare dintre polițiștii, dar și carabinierii cercetați ar fi fost implicați în unul sau două incidente, potrivit rapoartelor. Toți polițiștii, dar și carabinierii implicați au fost transferați în alte locații până la finalizarea anchetei.

Andrea Flcetta, avocatul a opt dintre polițiștii investigați a afirmat că polițiștii care sunt suspectați au făcut 50 de arestări anul trecut și au recuperat mărfuri furate în valoare de mii de euro în cadrul operațiunilor anti-furt.

„Ei sunt anchetați de ieri pentru episoade – a căror inexistență o vom dovedi – în valoare de câteva zeci de euro și nu, așa cum au raportat unii, pentru o sumă de sute de mii de euro”, a declarat Falcetta.

Bărbatul se numește Antoine și este influencer în domeniul turismului, potrivit Express. El este originar din Canada dar locuiește în Dubai. Recent, Antoine a relatat pe contul său de You Tube că a cheltuit 13.980 de dolari pe un bilet de avion la clasa întâi, la bordul unui A380 al companiei Singapore Airlines. El a filmat experiența și a povestit amănunte într-un video care a adunat zeci de mii de vizualizări într-un timp relativ scurt.

Influencerul a achiziționat un bilet pentru un spațiu la clasa întâi, care include un pat de lux, un fotoliu din piele, uși glisante pentru „intimitate totală”, spațiu de depozitare extins, mâncare „excepțională” concepută de „cinci bucătari renumiți” și multe altele.

Pentru început, el a fost condus în zona privată, unde i s-a oferit un kit de călătorie complet cu produse de îngrijire a pielii și înfrumusețare și un set de pijamale de la retailerul francez de lux Lalique. Antoine a primit și o pereche de căști Bang & Olufsen, despre care a spus că se vând cu 500 de dolari. După aceea, bărbatul a parcurs meniul „consistent”, care conținea și o colecție extinsă de șampanie.

O masă ca la restaurantele de lux

El s-a declarat „copleșit” de meniu și s-a delectat cu șampanie, nuci calde, caviar și multe altele. Când a venit ora cinei, s-a simțit ca „la un restaurant elegant”. El a optat pentru somon afumat, scoici, cuscus (couscous), supă cremă de sparanghel și „cotlete crocante de miel”.

În separeul elegant numit „cameră de hotel privată la cer” a avut atât de mult spațiu încât a putut să-și despacheteze „tot bagajul”, a relatat Antoine în videoclip. Mai târziu, Antoine a folosit o baie care semăna cu „un spa la 9.000 de metri”.

„În opinia mea, aceasta a fost probabil cea mai bună experiență de zbor din viața mea. Deși prețul este ridicat, serviciile și calitatea Singapore Airlines sunt pe măsura așteptărilor. O recomand cu căldură”, a fost concluzia influencerului.

Mai mulți studenți s-au strâns miercuri, în fața rectoratului UBB, pentru a-și exprima nemulțumirile față de decizia de majorare a taxelor de școlarizare din toamna acestui an. Decizia a fost adoptată în data de 16 februarie de către Senatul UBB.

Protestul a fost organizat de Organizația Studenților Universității Babeș-Bolyai (OSUBB), alături de celelalte organizații studențești din universitate.

Potrivit Monitorul de Cluj, mesajele de pe pancartele studenților participanți la protest au fost diverse și tăioase, printre care „Taxele cresc, șansele la educație scad”, „Taxe mari, buget puțin, pe studenți cine-i susține?!” și „Alertă în studenție, diplomă pe datorie”.

Protestul vine în contextul în care pe 16 februarie, Senatul UBB a decis să majoreze taxele și să le alinieze la nivelul alocației bugetare de 6.500 de lei pe an pentru studiile de licență și master, decizie care va fi aplicată etapizat în următorii doi ani universitari.

La scurt timp după decizia Senatului UBB, organizațiile studențești au afirmat că este „cea mai mare majorare a taxelor din ultimii ani”.

Reacția UBB

Miercuri, UBB a emis un comunicat de presă, în care anunță că pune în aplicare măsuri de protecție socială a studenților, printre care acordarea de burse, mâncare la prețuri accesibile la cantină, dar și reduceri de taxe – măsuri care există și în prezent.

„Studenții sunt și vor fi în continuare prioritatea noastră, astfel încât încercăm să venim în sprijinul lor, atât prin facilitățile pe care le oferim la nivel de condiții de trai – cazare, masă, opțiuni de petrecere a timpului liber -, cât și prin susținerea financiară pe care o acordăm sub diferite forme. Am inițiat, în urma consultărilor cu reprezentanții studenților, programul Meniul zilei la cantinele UBB, un program care presupune costuri absolut accesibile pentru mâncare, încercăm să-i sprijinim să acopere o parte din cheltuielile pentru chirie, oferim burse sociale, reduceri de taxe, dar și burse de performanță și excelență academică și în cercetare”, se arată în comunicatul emis de reprezentanții conducerii UBB.

Universitatea mai precizează că „susținerea studenților va continua și în perioada următoare, atât sub forma burselor, a măsurilor de asistență socială, a implicării financiare în proiectele studențești, dar și a reducerilor acordate la taxele de școlarizare și facilități”. Totodată, UBB anunță că rămâne deschisă dialogului cu reprezentanții studenților, „în vederea identificării măsurilor instituționale realiste care să răspundă nevoilor reale și obiective ale comunității de studenți”.

Guvernul de la Berna a anunțat miercuri că această contribuție are scopul de a oferi sprijin financiar rapid victimelor și de a reprezenta un gest de compasiune din partea statului.

Plata de aproximativ 55.000 de euro va fi acordat familiilor persoanelor care și-au pierdut viața în incendiu, precum și tuturor celor care au necesitat spitalizare, informează Reuters. 

În plus, guvernul va convoca consultări cu victimele, companiile de asigurari și autoritățile pentru a media acorduri amiabile cu scopul de a evita procesele de durat, fiind pregătit să aloce fonduri de până la 20 de milioane de franci pentru eventualele despăgubiri.

În urma tragediei produse în noaptea de Anul Nou, 41 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 23 de cetățeni elvețieni, opt cetățeni francezi, șase cetățeni italieni, dar și câte un cetățean belgian, portughez, turc și un român. Alte 116 persoane au fost rănite în urma incendiului. 

Teoretic, festivalul este finala națională italiană pentru concursul muzical Eurovision – câștigătorul reprezintă (de obicei, dar nu întotdeauna) Italia, potrivit The Guardian.

Vor fi cinci nopți muzicale extrem de lungi (concertul de marți s-a încheiat la ora două și jumătate dimineața și era totuși înainte de termen) și un format incredibil de complicat, având loc în februarie, pe riviera italiană.

Festivalul include, de asemenea, o serie extinsă de co-prezentatori (anul acesta este Laura Pausini) și invitați , precum și o serie de segmente uneori derutante, alteori cu adevărat emoționante, care ating subiecte legate de istoria și cultura pop a Italiei.

„Marți seara, pe timpul unei acțiuni de patrulare, jandarmii din cadrul Detașamentului 1 Mobil Bistrița s-au autosesizat după ce au observat pe strada Arțarilor din municipiul Bistrița un bărbat care incendia mai multe deșeuri”, transmite Jandarmeria Bistrița.

Bărbatul în vârstă de 63 de ani din Năsăud, a incendiat mai multe deșeuri de plastic și cauciuc. Acesta a aprins focul în apropierea unei magistrale de gaz, existând „existând un risc major de producere a unui incident cu consecințe deosebit de grave”, potrivit Jandarmeriei.

„Pentru fapta sa, bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 30.000 de lei, conform O.U.G. nr. 92/2021, art. 20, alin. (5), privind regimul deșeurilor”, transmit jandarmii bistrițeni.

Nu ar fi prima dată când un cetățean este amendat pentru incendierea gunoaielor. În octombrie anul trecut, o femeie a incendiat mai multe deșeuri, printre care saltele, cauciucuri, electrocasnice și materiale textile umede, pe strada Drumul Cetății din municipiul Bistrița.

„Jandarmeria Bistrița-Năsăud reamintește cetățenilor că arderea deșeurilor în spații deschise este strict interzisă și se sancționează conform legislației în vigoare. Astfel de acțiuni pot afecta mediul, sănătatea populației și pot genera situații cu consecințe grave asupra siguranței publice”, informează Jandarmeria Bistrița-Năsăud.

Proiectul adoptat prevede că persoanele înscrise în Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane nu vor mai putea încheia contracte de muncă sau de voluntariat în domenii precum educația, sănătatea, protecția socială sau sportul.

„De azi, există un pic mai multă protecție pentru minori și persoanele vulnerabile față de agresorii sexuali condamnați. Legea menționează acum foarte clar că aceștia, dacă sunt înscriși în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în școli, spitale sau centre de îngrijire”, a declarat Ștefan Pălărie.

Senatorul a subliniat și o modificare importantă: „Registrul va conține acum și informații privind locul lor de muncă al agresorului, o informație care până acum lipsea”.

Interdicții extinse pentru entități publice și private

În forma adoptată, legea interzice angajarea sau colaborarea, inclusiv pe bază de voluntariat, cu entități publice sau private din:

• sistemul de învățământ
• sistemul de sănătate
• protecția socială
• educație fizică și sport
• orice activitate care presupune contact direct cu copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile
• activități care implică examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane

De asemenea, persoanele înscrise în Registru vor avea obligația să comunice Poliției date despre angajatorul sau entitatea cu care au încheiat un raport de muncă ori voluntariat.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne la momentul depunerii proiectului, în Registrul agresorilor sexuali sunt înscrise peste 65.000 de persoane.

Nemulțumiri privind forma finală a legii

Senatorul USR a criticat eliminarea unor prevederi din proiectul inițial.

„Era bine dacă în Comisii și la plen nu ar fi fost eliminată din proiect partea în care Poliția se implica în a face verificări și cu privire la agresorii angajați deja, astfel încât să se asigure că încetează contractul de muncă al celor care activează în școli, spitale, centre de îngrijiri etc.”, a afirmat Ștefan Pălărie.

Acesta a adăugat că intenționează să revină cu o nouă inițiativă legislativă: „Îmi doresc să revenim cu un proiect de lege care să închidă tot acest cerc, pentru siguranță completă în fața acestor personaje cu risc mare de recidivă”.

Registrul agresorilor sexuali

Legea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în 2019, printre inițiatori aflându-se parlamentari USR precum Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă.

Noua modificare vine să întărească mecanismele de protecție a minorilor și a persoanelor vulnerabile, într-un context în care autoritățile încearcă să limiteze riscul de recidivă și accesul agresorilor la medii sensibile.

Informațiile preliminare indică faptul că patru angajați au fost uciși și 10 răniți în urma acestui atac terorist barbar”, a transmis guvernatorul regiunii Smolensk, Vasily Anokhin, citat de Kyiv Post. 

Ținta atacului a fost fabrica chimică Dorogobuzh care produce îngrășăminte pe bază de azot, inclusiv azotat de amoniu, un compus utilizat atât în agricultură, cât și în industria militară.

Uzina a mai fost atacată în luna decembrie a anului trecut, când un incendiu a izbucnit, însă fără a se înregistra victime.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat și distrus 69 de drone. 

Atacul vine după ce, pe 17 februarie, ucrainenii au atacat combinatului Metafrax Chemicals din regiunea Perm, situat la peste 1.600 de kilometri de granița cu Ucraina.