Mediafax

În cadrul unui eveniment, Vladimir Putin a fost întrebat dacă Rusia a pregătit un răspuns referitor la posibila livrare de rachete americane spre Ucraina.

Oficialul de la Kremlin a precizat că Federația Rusă va consolida sistemul aerian de Apărare. „Răspunsul nostru este consolidarea sistemului de apărare aeriană al Federației Ruse”, a declarat Putin, pentru agenția de presă din Rusia Interfax, citată de Ukrainska Pravda. 

Vladimir Putin, a respins discuțiile privind furnizarea de rachete Tomahawk spre Ucraina, calificându-le drept „minciuni”.

„Este și o formă de păcăleală. Se fac multe afirmații aici”, a declarat oficialul Kremlinul.

Vineri seară, Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că Statele Unite nu au refuzat livrarea de rachete în Ucraina, dar și că autoritățile din Kiev primesc mesaje pozitive la Washington. 

Zelenski a solicitat rachete americane de la SUA

Potrivit The Telegraph, în septembrie, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump rachete Tomahawk în timpul unei întâlniri la New York desfășurate cu ușile închise. Zelenski se afla în SUA în contextul Adunării Generale a ONU. Trump a promis în septembrie că va analiza tehnic propunerea lui Zelenski.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurată miercuri la Kiev, Zelenski a precizat că livrarea rachetelor Tomahawk ar putea „forța Rusia să vadă realitatea și să se așeze la masa negocierilor”.

Vladimir Putin a declarat, în cadrul Forumului Valdai că folosirea rachetelor americane de către Ucraina ar putea deteriora relațiile dintre Moscova și Washington.

Articolul Putin va consolida apărarea aeriană a Rusiei ca răspuns la eventuala trimitere rachetelor Tomahawk în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE

Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor medicale, a fost declarat decesul bărbatului găsit în stop cardio-respirator. Alte 6 persoane primesc îngrijiri medicale, urmând a se stabili care vor fi transportate la spital.

Știre inițială

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej intervin la un accident rutier grav.

Din primele date, în accident au fost implicate trei autorurisme. În interiorul unuia dintre acestea s-au aflat cinci victime încarcerate, pe care pompierii le-au extras de urgență.

Un bărbat se află în stop cardio-respirator, iar salvatorii aplică manevre de resuscitare. Alte patru persoane primesc îngrijiri medicale, fiind conștiente.

La fața locului au fost trimise concomitent și forțe din cadrul Punctului de Lucru Jucu. Astfel, intervin două autospeciale cu modul de descarcerare, patru ambulanțe SMURD, dintre care una de terapie intensivă mobilă, respectiv trei echipaje SAJ.

Poliția Cluj transmite că traficul este blocat pe ambele sensuri de circulație.

La fața locului acționează polițiștii rutieri pentru efectuarea cercetărilor.

Articolul Cluj: Șase victime încarcerate în urma unui accident între trei mașini apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Reducem blocajul livrǎrilor de perfuzabile – spitalele vor fi aprovizionate constant! Astăzi am publicat, în transparență decizională, Ordinul de ministru care reașază cadrul administrativ: majorăm marjele de distribuție pentru soluțiile perfuzabile livrate unităților sanitare”, spune Rogobete, vineri, pe Facebook.

Prin această măsură, se deblochează lanțul de distribuție și întregul sistem va beneficia de predictibilitate.

„Spitalele nu vor mai fi expuse riscului de întârzieri sau lipsuri, iar pacienții vor avea garanția că tratamentele de care depind sunt disponibile. Această decizie face parte dintr-un efort mai amplu de consolidare a lanțului de aprovizionare cu medicamente și materiale sanitare, pentru ca actul medical să nu fie niciodată pus în pericol de blocaje administrative. Voi continua dialogul constant cu producătorii și distribuitorii, astfel încât deciziile Ministerului Sănătății să fie ancorate în realitate și să susțină funcționarea corectă a sistemului medical”, mai spune ministrul.

Soluțiile perfuzabile vizate sunt prevăzute clar în anexa Ordinului, pentru transparență și predictibilitate în procesul de aprovizionare.

Articolul Alexandru Rogobete: Reducem blocajul livrǎrilor de perfuzabile. Spitalele vor fi aprovizionate constant apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost.

„Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare.

Poate Trump să expulzeze Spania din NATO?

În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă.

Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump.  Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate.

Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi.

Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa.

Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump

În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă.

Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului.

În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională.

Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.

Articolul Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, lider al opoziției din Venezuela, a anunțat că dedică premiul poporului care suferă al Venezuelei și președintelui Statelor Unite, Donald Trump, pentru sprijinul său acordat.

„Această recunoaștere a luptei tuturor venezuelenilor este un impuls pentru a ne duce sarcina la bun sfârșit: cucerirea Libertăţii. Ne aflăm pe pragul victoriei și astăzi, mai mult ca oricând, contăm pe președintele Trump, pe poporul Statelor Unite, pe popoarele Americii Latine și pe națiunile democratice ale lumii ca principalii noștri aliați pentru a obține Libertatea și democrația. Dedic acest premiu poporului suferind al Venezuelei și președintelui Trump pentru sprijinul său decisiv acordat cauzei noastre!”, a scris ea pe X.

This recognition of the struggle of all Venezuelans is a boost to conclude our task: to conquer Freedom.

We are on the threshold of victory and today, more than ever, we count on President Trump, the people of the United States, the peoples of Latin America, and the democratic…

— María Corina Machado (@MariaCorinaYA) October 10, 2025

Comitetul din Norvegia a anunțat vineri că acordă Premiul Nobel pentru Pace în 2025 Mariei Corina Machado.

Comitetul a anunțat că îi oferă acest premiu liderei opoziției pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean și pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”.

Casa Albă a criticat vineri decizia Comitetului Nobel de a da premiul pentru pace liderului opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, și nu președintelui american Donald Trump.

Articolul Maria Corina Machado dedică Premiul Nobel pentru Pace câștigat poporului venezuelean și lui Donald Trump. Ce a declarat ea despre președintele SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lucrările la conducta de transport gaze naturale Hațeg -Bacia- Mintia și la Centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de 1700MW de la Mintia sunt în grafic și sunt la un pas de finalizare, a declarat, vineri, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, la întrebarea Mediafax.

Declarațiile vin după ce șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale a vizitat, vineri, alături de echipa sa, șantierul masivului proiect de investiții din județul Hunedoara. Conducta are un diametru de 70 de centimetri, o lungime de 56,4 kilometri și o presiune de lucru de 63 bar.

„Noi, Transgaz, finalizăm săptămâna viitoare gazoductul până la intrarea în Centrala electrică și, pe 20 octombrie, va fi presurizată cu gaze”, a declarat Ion Sterian pentru Mediafax.

La întrebarea reporterului Mediafax, șeful Transgaz a precizat că nu se poate pronunța când vor fi operațională centrala, cei în măsură să răspundă fiind investitorii irakieni.

Mass Global Energy este compania care investește 1,4 miliarde euro în centrala construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia.

Reporterul Mediafax l-a contactat pentru un termen oficial pe directorul general, Shadi Abulkhair, care încă nu a transmis un răspuns.

Dispecerul Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica a enumerat, printre măsurile considerate necesare pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN) din această iarnă, chiar și la apariția unor situații limită, „punerea în funcțiune a primei turbine pe gaz din centrala electrică de la Mintia – Mass Global de aproximativ 600 MW și asigurarea furnizării de gaze naturale″.

Poziția se regăsește în documentul Analiza estimativă și măsuri  privind funcționarea în bune condiții a Sistemului electroenergetic naţional în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026, baza Hotărârii Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026.

Valoarea investiției

Conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică) este una dintre investițiile pentru 2024 ale Transgaz pentru care directorul general Ioan Sterian a semnat anul trecut ordinul de începere a lucrărilor.

Acesta este unul dintre cele patru proiecte – din cele 12 depuse – pentru care Transgaz a obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare. Din totalul de aproximativ 109 milioane de euro, conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia are finanțare de 6,8 milioane de euro din această sursă. Proiectul are o valoare totală de 300,68 milioane de lei (60,42 milioane de euro).

Conducta de transport gaze naturale care va fi construită pentru alimentarea Centralei Mintia, din județul Hunedoara, va alimenta și alți consumatori industriali și, de asemenea, consumatori casnici.

„Prin semnarea contractului de finanțare din Fondul pentru Modernizare, respectiv proiectul de investiții Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea Centralei Mintia (cuprinzând alți consumatori industriali și casnici), cu toate că asigură doar 11% din valoarea investițională, Transgaz își reafirmă angajamentul ferm de a continua demersurile pentru obținerea de finanțări nerambursabile în scopul implementării programului strategic de investiții în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale”, a declarat Ion Sterian, director general al Transgaz, în luna mai, la semnarea contractului de finanțare, în mai 2024

„La o capacitate de 1700 MW, cu un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, Centrala de la Mintia, devine practic, cel mai mare consumator de gaze naturale din țara noastră și va contribui semnificativ la creșterea consumului de gaze naturale al României. La acest gazoduct se vor racorda toate unitățile administrativ-teritoriale traversate de acesta, contribuind astfel la dezvoltarea economică a regiunii și la creșterea standardului de viață al comunității. Și prin această investiție, Transgaz continuă să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale, prin valorificarea superioară, în interiorul țării, a gazului care urmează să fie extras din perimetrele offshore din Marea Neagră, la creșterea și consolidarea securității energetice naționale, regionale și europene”, a subliniat atunci șeful Transgaz.

Stadiul construcției centralei

Conform celor mai recente termene anunțate în presa de specialitate de Mass Group Holding, la începutul anului viitor, în ianuarie 2026, va intră în teste prima turbină a noii facilități, urmând că în februarie – martie va fi supusă testelor și cea de-a două turbină. Dacă ritmul lucrărilor va fi susținut, centrală ar putea produce energie înainte de termenul inițial stabilit. Conform planurilor, nouă unitate ar urmă să devină funcțională în anul 2026.

Proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” a fost declarat de Executiv, prin Hotărâre de Guvern, la finalul anului trecut, proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice.

Centrala electrică MASS Mintia, o centrală nouă amplasată în județul Hunedoara, va funcționa pe baza unor tehnologii moderne și eficiente, utilizând turbine cu gaz și abur, cu o capacitate instalată totală de 1.770 MW. Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se vor crea sute de muncă și se va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniindu-ne obiectivelor europene de decarbonizare, arata în decembrie Ministerul Energiei.

Centrala va produce anual aproximativ 12.159 GWh de energie electrică, având o durată de viață proiectată de 30 de ani.

Mass Global Energy a devenit oficiat proprietarul Termocentralei Mintia, în decembrie 2022. De acestă dată, Termocentrala Mintia a fost valorificată la 100% din valoarea sa de piață, respectiv echivalentul în lei a sumei de 91.236.832,87 euro. Din această sumă, 10.000.000 euro au fost achitați de către cumpărător ca garanție de participare la licitația publică ce a avut loc în data de 26 august, iar restul de preț a fost achitat pe 27 decembrie 2022, respectiv la 120 de zile de la data la care a avut loc licitația.

Articolul Șeful Transgaz: Gazoductul până la intrarea în viitoarea centrală electrică Mintia va fi finalizat săptămâna viitoare. Când va fi conducta presurizată cu gaze apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Wall Street consideră că giganții Eli Lilly și AstraZeneca sunt următori jucători care ar putea semna acorduri similare cu cel încheiat recent de Pfizer cu administrația Trump, pentru reducerea prețurilor medicamentelor.

Potrivit unui sondaj Reuters, analiști și investitori din domeniul sănătății văd Eli Lilly ca principală candidată la un nou acord, urmată de AstraZeneca.

Prețuri mai mici, dar acces la milioane de pacienți

Acordul Pfizer, semnat pe 29 septembrie, prevede scăderea prețurilor prin programul Medicaid, în schimbul relaxării tarifelor vamale pentru medicamentele importate.

Medicaid, principala schemă publică de asigurări medicale din SUA, oferă servicii persoanelor cu venituri reduse și este finanțată atât de guvernul federal, cât și de statele americane. Prin reducerea prețurilor în acest sistem, companiile farmaceutice acceptă o marjă de profit mai mică, dar câștigă acces la un volum uriaș de pacienți și la contracte stabile cu statul.

„Mi-ar plăcea să cred că va fi AstraZeneca, având în vedere veniturile sale din SUA, investițiile în producție și cercetare și intenția de a implementa o listare dublă la Bursa de Valori din New York”, a precizat Lucy Coutts, directoare de investiții la JM Finn, companie britanică de administrare a averilor. O listare dublă ar permite producătorului farmaceutic să-și tranzacționeze acțiunile atât la bursa din Londra, unde este deja prezent, cât și la New York, oferindu-i astfel acces mai larg la capital american și la investitori instituționali din SUA.

Miliarde investite în SUA contra beneficii fiscale

AstraZeneca a început construcția unei fabrici de 4,5 miliarde de dolari în Virginia, iar Eli Lilly a anunțat o investiție de 5 miliarde de dolari în aceeași regiune, ca parte a unei extinderi de 27 de miliarde de dolari în SUA.

Acordul încheiat de Pfizer a luat industria de profil prin surprindere, dar a dus la creșterea acțiunilor companiilor farmaceutice. Eli Lilly și AstraZeneca s-au numărat printre principalele beneficiare, iar acum tot mai multe companii încearcă să obțină avantaje fiscale similare, oferind în schimb medicamente mai ieftine.

Trump oferă avantaje pentru locuri de muncă în SUA

Trump a transmis în luna iulie scrisori către 17 mari companii farmaceutice, cerându-le să alinieze prețurile din SUA la cele practicate pe piețele externe. Potrivit lui Gareth Powell, șeful departamentului de sănătate al fondului londonez de investiții Polar Capital, președintele are relații apropiate cu directorii executivi ai Lilly, Pfizer și Regeneron.

Dacă negocierile vor avansa, AstraZeneca și Eli Lilly ar putea obține avantaje fiscale și comerciale importante, în schimbul reducerii prețurilor medicamentelor și al extinderii producției în SUA.

Articolul AstraZeneca și Eli Lilly, pe urmele Pfizer: scutiri de taxe dacă reduc prețurile și creează locuri de muncă în SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis vineri un comunicat de presă prin care îl corectează pe premierul Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților și cu jaloanele din PNRR.

CSM anunță cum Comisia Europeană a considerat îndeplinit jalonul 215 în octombrie 2024 și că singura problemă a fost legată de modul de impozitare a pensiilor.

Această problemă, potrivit instituției, a fost deja rezolvată prin primul pachet de măsuri adoptat de guvern.

Premierul Ilie Bolojan afirmase că „rezolvarea pensiilor magistraţilor” este un jalon de care depinde „o sumă de peste 200 de milioane de euro” din PNRR.

„Prin Legea nr. 282/2023 a fost modificat substanţial regimul pensionării magistraţilor (sub aspectul condiţiilor de pensionare, al modului de calcul al pensiei, al etapizării etc.), toate aceste elemente, prevăzute de noua lege, fiind luate în considerare de Comisia Europeană pentru a evalua pozitiv obiectivul 215 ca fiind îndeplinit în evaluarea sa preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024. Pe de altă parte, aceeaşi Lege nr. 282/2023 a modificat regimul impozitării pensiilor, indiferent de categoria profesională a beneficiarilor.”, a precizat apoi CSM.

Reprezentanții CSM au explicat că Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024 a declarat neconstituționale prevederile privind impozitarea progresivă a pensiilor.

În comunicat se mai arată: „În consecinţă, Comisia Europeană a constatat că, în privinţa impozitării pensiilor, nu mai este îndeplinit jalonul 215, afirmând că, în urma Deciziei nr. 724/2024 a Curţii Constituţionale a României, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înţelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduce impozitarea mai mare a pensiilor nu pot fi puse în aplicare de guvern. Aşadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraţilor (condiţii de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc.) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate.”

CSM a adăugat că „problema a fost deja reglementată în pachetul 1 de măsuri” și a declarat că legea nouă adoptată de guvern „nu are nicio legătură cu cerinţa formulată de Comisie prin scrisoarea din 25 martie 2025”.

Curtea Constituțională urmează să dea o decizie pe 20 octombrie privind legea care stabilește condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiei pentru magistrați.

Ilie Bolojan a spus că este încrezător că „se va închide” subiectul pensiilor speciale la următoarea ședință a Curții și a amintit că acest capitol este un jalon din PNRR, de care depind fonduri importante pentru România.

Articolul CSM îl contrazice pe premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraților: Comisia Europeană a considerat jalonul îndeplinit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Măsurile pe care le-am luat peste aceste 100 de zile au efectul scontat, sunt măsuri credibile. În paralel cu aceste măsuri de consolidare fiscală și împreună mai ales cu fondurile pe care urmează să le absorbim din PNRR, eu cred că acestea vor avea un impact major asupra relansării economice. Și acesta este un mesaj foarte important pe care am vrut să-l transmit, pentru că dincolo de deciziile formale, care se referă la aprobarea noului PNRR, care va avea loc în 13 noiembrie, dincolo de evaluarea raportului de țară, pe care îl depunem pe 15 octombrie, că va fi evaluat până pe 13 noiembrie, în paralel, acești bani pe care-i avem din PNRR și restul banilor din fondurile europene ne vor ajuta să susținem economia, mai ales în aceste momente”, spune Nazare, prezent, vineri, la ECOFIN.

Acesta a precizat, la Antena 3 CNN că acest mesaj e foarte important, pentru că România trebuie să treacă de momentul în care „pur și simplu facem evaluări din șase în șase luni și să ne uităm exact la cum ajută toate aceste măsuri economia României”.

„Odată ce avem nouul PNRR, care va fi la aproape 21 de miliarde, aprobat, practic, va trebui să cheltuim, să absorbim cât mai mulți bani din acest PNRR și e o perioadă foarte scurtă de timp, până în august anului viitor. Acești bani vor avea efect în economia României”.

Banii vor fi cheltuiți pentru infrastructură, pentru spitale și digitalizare

„Toate aceste proiecte care, bineînțeles, n-au evoluat în timpul în care ar fi trebuit să evolueze, n-au accelerat cum ar fi trebuit… Următorul pas pe care trebuie să-l facem este să punem pedala de accelerație pe absorbție masivă”, mai spune Nazare.

Vineri, ministrul finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la micul dejun oficial ECOFIN. Pe parcursul zilei, Alexandru Nazare participă la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și va avea reuniuni bilaterale cu ministrul de finanțe bulgar, Temenuzhka Petkova, și cu ministrul de finanțe al Greciei, Kyriakos Pierrakakis.

Articolul Nazare, mesaj optimist de la ECOFIN: Măsurile pe care le-am luat au efectul scontat, sunt credibile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O primă voce care a criticat ultimul atac al Rusiei este ministrul de Externe al Cehiei Jan Lipavský, care precizat că atacul este unul „laș”, dar și „inuman”.

„′Russkij mir′ în practică. După atacul Rusiei asupra Ucrainei, 28 000 de gospodării au rămas fără electricitate, aprovizionarea cu apă a fost întreruptă, casele ard, civilii sunt răniți, iar un băiat de șapte ani a fost ucis. Laș și inuman”, a scris oficialul pe X.

Termenul ’Russkyi Mir’ face referire la sfera culturală, regilioasă, politică și ideologică din societatea rusă și este un termen des folosit de autoritățile de la Kremlin pentru a sugera ideea de superioritate a lumii ruse.

O altă voce din politica externă care a condamnat atacul Rusiei este Elina Valtonen, ministra de Externe a Filnladei, care a subliniat că atacul a fost lansat în sezonul rece. „Odată cu venirea iernii, Rusia continuă atacurile brutale asupra rețelei energetice și a zonelor civile din Ucraina — un model de agresiune care a început în 2022. Un băiat a fost ucis și zeci de civili au fost răniți într-un atac care a avut loc aseară. Rusia trebuie să răspundă pentru aceste acțiuni. Suntem alături de Ucraina”, a precizat ministra pe X. 

Atacul, condamnat și de voci din UE

Comisara europeană pentru Egalitate, pregătire și Management al Crizei, Hadja Lahbib a criticat ferm bombardamentul săvârșit de Kremlin. „Condamn cu fermitate atacul masiv și calculat al Rusiei, unul dintre cele mai puternice atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de la începutul războiului”, se arată în mesajul publicat de oficială pe X.

De asemenea, Katarína Mathernová, ambasadoarea UE în Ucraina bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina reprezintă „crime de război care nu pot fi iertate”.

„Pentru mine, a fost o altă noapte nedormită pe podeaua băii, deoarece Kievul era supus unui baraj masiv de rachete balistice și de croazieră și drone. O țintă cheie a fost centrala termică din Kiev. În cea mai mare parte a malului stâng al râului și în suburbia Brovary, zeci de mii de gospodării sunt fără electricitate și apă! Multe clădiri sunt în flăcări. În timp ce scriu aceste rânduri, echipele de salvare încă se luptă să ajungă la clădirile distruse. Mulți oameni sunt răniți.
În recentele atacuri masive asupra Ucrainei, rușii s-au concentrat pe activele energetice ucrainene. Scopul lor este să priveze populația de încălzire, electricitate și apă înainte de venirea iernii”, relata ambasadoarea Ucrainei Katarína Mathernová, vineri, în jurul amiezii.

Tot în cursul zilei de vineri ambasadorii G7 s-au întrunit de urgență la Kiev în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene.

Ultimele atacuri aeriene rusești au provocat avarii grave în rețeaua energetică a Ucrainei, lăsând milioane de oameni fără curent electric în mai multe regiuni.

Articolul UE condamnă ultimele atacuri ale Rusiei asupra rețelelor electrice din Ucraina apare prima dată în Mediafax.