„Marți seara, pe timpul unei acțiuni de patrulare, jandarmii din cadrul Detașamentului 1 Mobil Bistrița s-au autosesizat după ce au observat pe strada Arțarilor din municipiul Bistrița un bărbat care incendia mai multe deșeuri”, transmite Jandarmeria Bistrița.

Bărbatul în vârstă de 63 de ani din Năsăud, a incendiat mai multe deșeuri de plastic și cauciuc. Acesta a aprins focul în apropierea unei magistrale de gaz, existând „existând un risc major de producere a unui incident cu consecințe deosebit de grave”, potrivit Jandarmeriei.

„Pentru fapta sa, bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 30.000 de lei, conform O.U.G. nr. 92/2021, art. 20, alin. (5), privind regimul deșeurilor”, transmit jandarmii bistrițeni.

Nu ar fi prima dată când un cetățean este amendat pentru incendierea gunoaielor. În octombrie anul trecut, o femeie a incendiat mai multe deșeuri, printre care saltele, cauciucuri, electrocasnice și materiale textile umede, pe strada Drumul Cetății din municipiul Bistrița.

„Jandarmeria Bistrița-Năsăud reamintește cetățenilor că arderea deșeurilor în spații deschise este strict interzisă și se sancționează conform legislației în vigoare. Astfel de acțiuni pot afecta mediul, sănătatea populației și pot genera situații cu consecințe grave asupra siguranței publice”, informează Jandarmeria Bistrița-Năsăud.

Proiectul adoptat prevede că persoanele înscrise în Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane nu vor mai putea încheia contracte de muncă sau de voluntariat în domenii precum educația, sănătatea, protecția socială sau sportul.

„De azi, există un pic mai multă protecție pentru minori și persoanele vulnerabile față de agresorii sexuali condamnați. Legea menționează acum foarte clar că aceștia, dacă sunt înscriși în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în școli, spitale sau centre de îngrijire”, a declarat Ștefan Pălărie.

Senatorul a subliniat și o modificare importantă: „Registrul va conține acum și informații privind locul lor de muncă al agresorului, o informație care până acum lipsea”.

Interdicții extinse pentru entități publice și private

În forma adoptată, legea interzice angajarea sau colaborarea, inclusiv pe bază de voluntariat, cu entități publice sau private din:

• sistemul de învățământ
• sistemul de sănătate
• protecția socială
• educație fizică și sport
• orice activitate care presupune contact direct cu copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile
• activități care implică examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane

De asemenea, persoanele înscrise în Registru vor avea obligația să comunice Poliției date despre angajatorul sau entitatea cu care au încheiat un raport de muncă ori voluntariat.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne la momentul depunerii proiectului, în Registrul agresorilor sexuali sunt înscrise peste 65.000 de persoane.

Nemulțumiri privind forma finală a legii

Senatorul USR a criticat eliminarea unor prevederi din proiectul inițial.

„Era bine dacă în Comisii și la plen nu ar fi fost eliminată din proiect partea în care Poliția se implica în a face verificări și cu privire la agresorii angajați deja, astfel încât să se asigure că încetează contractul de muncă al celor care activează în școli, spitale, centre de îngrijiri etc.”, a afirmat Ștefan Pălărie.

Acesta a adăugat că intenționează să revină cu o nouă inițiativă legislativă: „Îmi doresc să revenim cu un proiect de lege care să închidă tot acest cerc, pentru siguranță completă în fața acestor personaje cu risc mare de recidivă”.

Registrul agresorilor sexuali

Legea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în 2019, printre inițiatori aflându-se parlamentari USR precum Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă.

Noua modificare vine să întărească mecanismele de protecție a minorilor și a persoanelor vulnerabile, într-un context în care autoritățile încearcă să limiteze riscul de recidivă și accesul agresorilor la medii sensibile.

Măsura a fost agreată de partidele aflate la guvernare și reprezintă o promisiune electorală a cancelarului conservator Friedrich Merz, făcută în campania de anul trecut. Decizia vine după săptămâni de negocieri tensionate cu partenerii de coaliție social-democrați, scrie Reuters.

Autoritățile susțin că Germania schimbă legea încălzirii fără a abandona obiectivul reducerii emisiilor de carbon din sectorul clădirilor. Noile reguli oferă gospodăriilor mai multă libertate în alegerea tehnologiei, însă impun utilizarea progresivă a combustibililor ecologici.

Astfel, sistemele de încălzire pe gaz și petrol vor trebui să funcționeze cu minimum 10% combustibil „verde”, precum biometanul, începând cu 2029. Procentul va crește treptat, în trei etape, până în anul 2040.

Germania schimbă legea încălzirii față de regulile impuse în 2023

Legea anterioară, promovată de Verzi în 2023, impunea ca majoritatea sistemelor de încălzire nou instalate să utilizeze cel puțin 65% energie regenerabilă. Aproape 80% dintre clădirile rezidențiale din Germania se bazează în prezent pe încălzirea cu gaz sau petrol, ceea ce a generat nemulțumiri ample în rândul populației.

Inițiativa din 2023 a fost susținută de fostul ministru al Economiei, Robert Habeck, însă a fost modificată sub presiunea publică. Disensiunile dintre social-democrați (SPD), Verzi și liberalii din FDP au dus la o criză politică majoră, considerată de analiști începutul sfârșitului fostei coaliții.

Reacții dure

Politicienii Verzilor sunt acum furioși, avertizând că Germania schimbă legea încălzirii într-un mod care pune în pericol țintele climatice. Experții atrag atenția că există riscul ca Germania să nu dispună de suficiente cantități de biometan și alți combustibili verzi pentru a acoperi cererea viitoare.

Germania și-a asumat obiectivul de neutralitate climatică până în 2045, însă sectoarele transporturilor și clădirilor au înregistrat întârzieri semnificative în reducerea emisiilor.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat miercuri că Primăria Municipiului București riscă să piardă peste 220 de milioane de lei destinați modernizării rețelei de termoficare.

Ciucu a spus că situația apare din cauza refuzului administrației conduse de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, de a preda terenurile necesare intervențiilor tehnice.

Suma totală care ar putea fi pierdută ajunge la 220.161.760 de lei, fără TVA. Fondurile ar trebui să asigure lucrări importante la sistemul de termoficare din Sectorul 4.

Conform lui Ciprian Ciucu, „toate” demersurile legale și administrative întreprinse de către PMB în ultimii tei ani pentru rezolvarea acestei situații „au eșuat”.

Amplasamentele vizează aproximativ 30 de străzi. Din cele 12 amplasamente necesare, doar patru au fost puse la dispoziție până acum, afirmă Ciucu.

Edilul a explicat situația într-un mesaj pe Facebook, unde a și menționat că problema persistă încă din perioada mandatului fostului primar general, actual președinte, Nicușor Dan.

„Prima dată i s-a cerut predarea amplasamentelor încă din anul 2023 de către fostul primar general, domnul Nicușor Dan. De atunci, pe parcursul anilor 2024, 2025 și 2026, PMB s-a adresat Primăriei Sectorului 4, inclusiv prin firme de avocatură și prin executori judecătorești, fără niciun rezultat. Motivul invocat este că se strică ceva amenajări peisagistice și că sectorul nu mai arată bine și D. Băluță poate suferi electoral. Absurd!”, a scris Ciucu.

Primarul Capitalei avertizează că pierderea finanțării ar afecta în mare măsură locuitorii Sectorului 4, care ar putea rămâne fără soluții pentru problemele legate de încălzire și apă caldă.

„Dacă vor fi pierduți acești bani, PMB se va îndrepta împotriva Primăriei Sectorului 4 și a primarului Băluță pentru recuperarea prejudiciului. Nu ne încălzește cu nimic că PS4 va fi în litigiu cu PMB și că vom recupera banii din bugetul acestei primării, sunt tot bani publici”, a mai scris Ciucu.

Ciucu a precizat că, în perioada în care a condus administrația Sectorului 6, a pus „imediat” la dispoziția PMB amplasamentul pentru lucrările de termoficare, iar intervențiile au fost deja finalizate.

„Pe fond, ne aflăm în același registru, cel cu Luptele de la Unirii, în care fostul primar general, domnul Nicușor Dan, a avut un conflict de viziune și de proiecte publice cu același Daniel Băluță. Acest lucru trebuie să înceteze! Bucureștiul are nevoie de o lege clară, astfel încât proiectele Primăriei Capitalei să nu mai poată fi blocate de către acei primari de sector care pun interesele lor electorale înaintea intereselor publice, pe termen lung, ale oamenilor”, a transmis el.

Potrivit primarului, este necesară o reglementare care să permită realizarea proiectelor majore ale Capitalei fără blocaje administrative între instituții.

„Faţada principală a Palatului Parlamentului va fi iluminată în culorile verde, albastru şi magenta, miercuri, 25 februarie, în intervalul 18.00–23.00, pentru a marca Ziua Internaţională a Bolilor Rare şi pentru a transmite un mesaj de solidaritate cu persoanele care suferă de aceste afecţiuni”, a anunțat Camera Deputaților într-un comunicat.

Camera Deputaţilor, la iniţiativa Comisiei pentru sănătate şi familie, se alătură astfel campaniei naţionale de informare şi conştientizare dedicate bolilor rare, care se derulează în perioada 23–28 februarie 2026, la propunerea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în parteneriat cu Asociaţia Prietenii Geneticii şi Alianţa Naţională pentru Boli Rare România.

Ziua Internațională a Bolilor Rare este marcată anual în ultima zi a lunii februarie.

În România, numărul pacienţilor afectaţi de boli rare este estimat la peste 1 milion, iar la nivel mondial sunt cunoscute aproximativ 8.000 de boli rare, care afectează peste 300 de milioane de persoane.

„Prin acest gest simbolic, Camera Deputaţilor îşi reafirmă angajamentul faţă de susţinerea cauzelor de sănătate publică şi contribuie la creşterea gradului de informare şi empatie în societate faţă de pacienţii care suferă de afecţiuni rare, cronice, progresive şi adesea ameninţătoare de viaţă”, se arată în comunicat.

UNJR afirmă că legea a fost adoptată într-un climat de presiune publică intensă asupra sistemului judiciar, însoțit de campanii de denigrare, fake news și dezinformare la adresa magistraților.

În cererea adresată Președintelui României, UNJR atrage atenția că actul normativ nu reprezintă o reformă autentică a sistemului de pensii, ci o măsură cu caracter punitiv, menită să exercite presiuni asupra judecătorilor și să influențeze soluțiile pronunțate în cauzele în care cetățenii se judecă cu statul.

În acest context, UNJR invocă declarații ale unor lideri politici din coaliția de guvernare ce susțin această concluzie.

UNJR îi critică pe Ilie Bolojan, Radu Miruță și Cristian Ghinea

UNJR consideră deosebit de gravă afirmația premierului Ilie Bolojan potrivit căreia competențele din justiție ar fi „delegate” de lumea politică:  “[…] cei care au în responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat, practic, competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria […].

“Covingerea Premierului Ilie Bolojan că puterea judecătorilor de a decide în cauzele cu care sunt sesizaţi este delegată acestora de către ”lumea politică” reflectă mentalitatea stalinistă a acestuia în raporturile dintre puterea executivă și puterea judecătorească, în care Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate de către judecători, care sunt corecte și care nu“, se arată în solicitarea UNJR.

UNJR a arătat în cadrul scrisorii trimise Președintelui că ideea că judecătorii „servesc statul” sau că puterea lor este delegată de clasa politică reia o logică stalinistă similară: magistratul nu mai este garantul drepturilor cetățeanului în raport cu statul, ci un executant al voinței guvernamentale. Or, într-un stat de drept, judecătorul este chemat să aplice legea chiar și împotriva intereselor statului, atunci când acesta încalcă drepturi sau libertăți.

De asemenea, UNJR critică și declarațiile senatorului USR Cristian Ghinea privind necesitatea scoaterii CSM „de sub controlul magistraților”, precum și pozițiile exprimate de Ministrul Apărării Radu Miruță în contextul pensiilor de serviciu. UNJR consideră că astfel de mesaje întăresc percepția că modificările legislative sunt o sancțiune aplicată judecătorilor pentru soluții considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în cauze penale sensibile.

Judecătorii subliniază că cetățenii se adresează instanțelor inclusiv împotriva statului, guvernului sau altor autorități publice. Dacă magistratul este plasat într-o relație de dependență față de executiv, capacitatea sa de a soluționa imparțial asemenea litigii este grav afectată. Într-un sistem democratic, justiția nu servește statul sau partidul, ci legea și drepturile fundamentale ale persoanei.

UNJR solicită Președintelui să își exercite rolul constituțional de garant al echilibrului între puterile statului și să retrimită legea în Parlament pentru o dezbatere reală și consultarea sistemului judiciar, în acord cu recomandările Comisia de la Veneția privind modificările ce privesc statutul magistraților.

Dana Gîrbovan: „Miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra Justiției de către actuala majoritate guvernamentală”

Totodată, asociația susține că legea conține deficiențe serioase, inclusiv încălcări ale jurisprudenței Curtea de Justiție a Uniunii Europene, inechități între categorii profesionale și dispoziții cu caracter retroactiv sau dificil de aplicat.

Reexaminarea ar permite corectarea acestor probleme și ar conferi legitimitate democratică unei reglementări cu impact major asupra sistemului judiciar.

”Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituțional și retorica publică îndreptată împotriva magistraților indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiției de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

UNJR anunță că va utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea independenței justiției, subliniind că o justiție subordonată politic riscă să repete derapaje istorice în care judecătorul servea statul și partidul, nu cetățeanul.

Ieri, în urma confuziilor din spațiul public, Palatul Cotroceni a transmis că după primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Președintele României pentru promulgare.

În urmă cu câteva zile, într-un memoriu de 14 pagini, toți șefii Curților de Apel din România i-au cerut președintelui Nicușor Dan să adreseze Parlamentului României o cerere de reexaminare a legii privind pensionarea magistraților, care a fost declarată constituțională.

În memoriu, judecătorii au arătat și cum a ajuns un polițist DNA să aibă pensie mai mare decât un procuror DNA și au semnalizat că Guvernul Bolojan a generat, după modificarea legii, trei categorii de pensionari speciali.

Prin intermediul unui comunicat, Compania Națională Aeroporturi București anunță lansarea licitației pentru închirierea unui spațiu în incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București, în vederea desfășurării de activități bancare.

Potrivit anunțului spațiul este amplasat „în clădirea Corp AB4, etaj 1, latura Est (zona publică) și are o suprafață de 93,81 mp, la care se adaugă un spațiu destinat arhivei, în suprafață de 9,23 mp”.

Durata contractului de închiriere este de cinci ani, iar procedura de atribuire se va desfășura prin Bursa Română de Mărfuri.

„Extinderea și diversificarea serviciilor disponibile în aeroport reprezintă o prioritate strategică pentru Compania Națională Aeroporturi București. Prezența unei unități bancare într-o zonă publică a Aeroportului Henri Coandă va contribui la creșterea nivelului de confort și accesibilitate pentru pasageri, însoțitori și parteneri comerciali, oferind servicii financiare rapide și sigure într-un punct esențial de tranzit. Acest demers se înscrie în strategia noastră de dezvoltare a infrastructurii comerciale și de modernizare a facilităților aeroportuare, cu obiectivul de a transforma aeroportul într-un hub modern, adaptat nevoilor actuale ale traficului internațional”, a declarat Bogdan Mîndrescu, Director General al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 12 martie, dată la care va avea loc și ședința de licitație, la sediul Bursei Române de Mărfuri.

Potrivit CSALB, în 2024 și 2025 au fost primite 6.434 de cereri de negociere cu băncile/IFN-urile. Beneficiile medii obținute în 2024-2025 în urma fiecărei negocieri sunt de 3.410 euro. În 2020-2021 beneficiile medii per dosar au fost de 3.810 euro, iar în 2022-2023 s-au înregistrat cele mai mari beneficii, de 4.450 de euro, în medie, din fiecare negociere.

Profilul consumatorului CSALB

Majoritatea consumatorilor români care au solicitat o negociere cu banca/IFN-ul prin intermediul CSALB în 2024-2025 sunt bărbați (53,3%). În ultimii doi ani, ponderea acestora a fost în scădere față de perioada 2022-2023 (57,2% bărbați) și de perioada 2020-2021 (55,7% bărbați).

Cei mai mulți consumatori care apelează la concilierea cu banca au peste 40 de ani. Consumatorii cu vârsta cuprinsă între 41 și 50 de ani reprezintă 28,8% din total, iar la mică distanță sunt consumatorii cu vârsta între 51 și 60 de ani (27,8%). Față de anii precedenți se observă o creștere a mediei de vârstă a celor care solicită o negociere cu banca. Dacă în 2019 categoria de vârstă dominantă era cea între 31-40 de ani (32,5%), în perioada 2024-2025 această categorie reprezintă doar 18%.

Cele mai multe cereri trimise de consumatori în ultimii doi ani au venit din București (12,9%), Harghita (11,9%) și Sălaj (8,68%). Se observă o depolarizare a cererilor din zona București-Ilfov către județe precum Harghita, Sălaj, Mureș și Cluj, de unde vin constant cereri de conciliere, trimise în special de avocații consumatorilor care vor să evite un proces sau care chiar se află cu băncile într-o dispută în instanță.

În ultimii doi ani, județele din regiunea centrală a Transilvaniei însumează 40% din cereri: Harghita (11,9%), Sălaj (8,6%), Mureș (7,8%), Cluj (6,5%), Bistrița Năsăud (2,2%) și Timiș (2,2%). În același timp, București (12,9%) și județele vecine (Ilfov, Prahova Argeș, Dâmbovița) au împreună 24% din cereri. În 2025 CSALB a primit cereri și de la românii care locuiesc în Italia, Germania, Australia și Macedonia.

Cele mai frecvente solicitări

CSALB a primit peste 6.400 de cereri în 2024 și 2025, anul 2024 fiind cel în care s-au înregistrat cele mai multe solicitări: 3.568.

Peste 65% dintre solicitările venite în ultimii doi ani au vizat reducerea costurilor pentru contractele de credit (prin negocierea comisioanelor, a dobânzilor), iar problemele cu bancomatele sau depozitele au reprezentat 12,5% din totalul cererilor.

Cazurile în care consumatorii au invocat probleme sociale (reducerea veniturilor, creșterea cheltuielilor, situații medicale) au reprezentat 6,5% din total, iar litigiile începute în instanță între consumatori și bănci (soluționate, ulterior, în mod amiabil în cadrul CSALB) au reprezentat 5,2% din total.

Problemele referitoare la executarea silită sau cele în care consumatorii au negociat cu creditorii lor un angajament de plată pentru datoriile restante reprezintă împreună peste 5 procente din numărul solicitărilor. Pentru prima dată intră în clasamentul celor mai întâlnite solicitări și cererile de conciliere ca urmare a fraudelor pe canalele bancare.

Sesizări online

Majoritatea creditelor la care fac referire cererile de conciliere sunt în lei (82,8%). Față de perioada anterioară (2022-2023) se observă o creștere a cererilor care se referă la credite în Euro: de la 9,1% din total între 2022-2023, la 14,3% la finalul lui 2025. Creditele în CHF reprezintă doar 1,9% din totalul solicitărilor, față de 3,8% în perioada anterioară de analiză.

În proporție de 84,8% sesizările sunt făcute online.

„Ultimii doi ani au fost marcați, pe rând, de o încetinire economică, de creșterea deficitelor și a inflației și de modificări fiscale importante. Consumatorii români de produse și servicii financiare au resimțit toate aceste evenimente economice negative, iar una dintre soluțiile luate în calcul pentru echilibrarea bugetului personal a fost să se îndrepte către bancă pentru a solicita o renegociere a condițiilor contractuale. (…) Din fericire, băncile au acceptat intrarea în conciliere, iar beneficiile rezultate din negocieri, chiar dacă în scădere față de perioada pandemiei, au depășit 3.400 de euro, în medie, pentru fiecare caz în care părțile au ajuns la o înțelegere”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

A doua rundă de concedieri confirmă un an dificil pentru companie, afectată de tarifele americane, pe care Aston Martin le-a descris drept „extrem de perturbatoare”, precum și de o cerere „extrem de redusă” în China, notează Reuters.

Compania a anunțat miercuri că va reduce cu până la 20% din cei aproximativ 3.000 de angajați, estimând economii de circa 40 de milioane de lire și costuri asociate de aproximativ 15 milioane de lire.

Dificultățile constante de a genera numerar și nivelul datoriei de 1,38 miliarde de lire sterline au continuat să apese asupra performanței, în pofida injecțiilor repetate de capital.

Veniturile au scăzut cu 21% anul trecut, la 1,26 miliarde de lire, iar compania a precizat că livrările din 2026 vor fi la un nivel similar celui din 2025, de 5.448 de unități.

Cunoscut în special ca marca de mașini condusă de James Bond, producătorul auto de lux mizează în acest an pe o performanță financiară mai bună, susținută de livrări mai mari ale modelului hibrid Valhalla.

„Nu vreau să-l învinovățesc pe Donald Trump pentru toate problemele noastre, dar cu siguranță a fost o parte importantă a problemei cu care ne-am confruntat anul trecut”, a declarat directorul general Adrian Hallmark, într-un interviu.

Adunarea Generală a ONU a adoptat marți o rezoluție prin care confirmă sprijinul pentru Ucraina la patru ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, scrie Kyiv Post.

Documentul a trecut cu 107 voturi favorabile, 12 voturi împotrivă și 51 de abțineri. Printre statele care nu au susținut textul s-au aflat și Statele Unite ale Americii.

Rezoluția reafirmă angajamentul comunității internaționale față de „suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”.

Mai mult, documentul a cerut și oprirea imediată a atacurilor asupra Ucrainei printr-un armistițiu fără condiții și solicită o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.

Administrația americană a încercat să obțină un vot separat asupra paragrafelor referitoare la integritatea teritorială a Ucrainei și la principiile dreptului internațional, însă propunerea nu a fost acceptată.

Se poate observa că abținerea Statelor Unite arată, de fapt, schimbarea de direcție apărută după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Noua administrație a redus sprijinul public direct acordat Ucrainei, comparativ cu perioada în care țara a fost condusă de Joe Biden.

În acest context, Washingtonul a reluat dialogul diplomatic cu președintele rus Vladimir Putin, iar oficialii americani au evitat să condamne în mod direct ofensiva militară lansată de Rusia în 2022.

Autoritățile americane au respins și solicitările venite din Europa și Ucraina pentru sancțiuni suplimentare sau ajutor militar masiv, susținând că această presiune ar putea afecta negocierile.

Reprezentanta adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce, a declarat că SUA susțin ideea unui armistițiu, însă consideră că rezoluția include „un limbaj care ar putea distrage atenția” de la negocieri. Ea nu a oferit alte explicații.

Reacții la decizia SUA privind Ucraina

Hotărârea Washingtonului a provocat reacții puternice chiar în interiorul cercului apropiat al președintelui Donald Trump. Keith Kellogg, care a fost anul trecut trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a comentat decizia pe rețelele sociale.

„Un vot al ONU pentru o pace durabilă în Ucraina și noi ne-am abținut. Gândiți-vă. Nu este o afacere, este război.”, a scris Kellogg pe X.

A UN vote on a lasting peace in Ukraine and we abstained. Go figure. The Russian Federation was against the proclamation. Is not four years of war enough? Is not missing children, shelling of cities and the killing of innocents enough? It is not a business deal-it is war. pic.twitter.com/EN6DsGgqF5

— Keith Kellogg (@generalkellogg) February 24, 2026

Fostul general a criticat faptul că SUA nu au susținut o rezoluție care reafirmă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și care face trimitere la principiile Cartei ONU.

Chiar dacă în cadrul ONU există diferențe de poziție, liderii statelor din Grupul celor Șapte, inclusiv Donald Trump, au publicat o declarație comună prin care au susținut „sprijinul neclintit pentru Ucraina”.

În luna precedentă, Statele Unite au votat împotriva unei alte rezoluții a Adunării Generale care solicita o „pace justă și durabilă”.

Ulterior, Washingtonul a contribuit la adoptarea în Consiliul de Securitate a unui text susținut de Rusia, document care cere pacea dar nu include referiri la integritatea teritorială a Ucrainei.

Consiliul de Securitate rămâne blocat în privința conflictului din Ucraina, în principal din cauza dreptului de veto al Rusiei.