Premierul francez Sébastien Lecornu amână creșterea vârstei de pensionare

Mediafax

Prim-ministrul francez Sébastien Lecornu amână creșterea vârstei de pensionare, ca o concesie făcută socialiștilor și Partidului de Stânga, relatează welt.

Cu această decizie, Lecornu mai face un pas către Opoziție, în criza politică din țara sa.

După cum a anunțat în declarația sa guvernamentală, premierul francez va amâna creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani până în ianuarie 2028

Șanse crescute de supraviețuire politică

Anunțul crește șansele prim-ministrului de a supraviețui unui vot de neîncredere, care va fi votat în parlament joi.

„Această suspendare are scopul de a crea încrederea necesară pentru a dezvolta noi soluții”, a declarat Lecornu membrilor Adunării Naționale de la Paris.

Partidul de Stânga și Dreapta națională din Franța depuseseră deja două moțiuni de neîncredere înainte de declarația guvernului, anunțându-și intenția de a dărâma guvernul cu orice preț.

Partidul de Dreapta Reuniunea Națională, al lui Marine Le Pen, declarase, de asemenea, că va vota și el pentru moțiunea Partidului de Stânga.

Între timp , socialiștii și-au condiționat toleranța față de noul guvern de anunțul lui Lecornu privind suspendarea controversatei reforme a pensiilor în declarația sa guvernamentală. Socialiștii au anunțat acest lucru într-un comunicat cu 40 de minute înainte de începerea discursului lui Lecornu.

Reforma pensiilor a provocat proteste de amploare în Franța

Reforma pensiilor, care a fost adoptată de parlament în primăvara anului 2023 fără vot, a dus la luni de proteste în masă în Franța. Planul cheie al celui de-al doilea mandat al lui Macron a fost justificat de o lacună în sistemul de pensii. Reforma pensiilor avea ca scop creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Lecornu a cerut acum o nouă dezbatere privind reforma sistemului de pensii.

Articolul Premierul francez Sébastien Lecornu amână creșterea vârstei de pensionare apare prima dată în Mediafax.

Olguţa Vasilescu: Am încredere în Bolojan primarul, Bolojan premierul a avut scăpări

Mediafax

Vasilescu a spus, la Antena 3 CNN că în şedinţa coaliţiei s-a discutat despre nişte ordonanţe de urgenţă care au blocat activitatea în administraţia locală.

„Şi mă refer aici nu numai la ordonanţa 52, mă refer şi la 41, mă refer şi la 38 pentru că sunt chestiuni care, din păcate, nu s-au pus în dezbatere publică, nu am putut să le vedem înainte de a fi adoptate. Una dintre ele, ordonanţa 52 celebră, nu a fost nici măcar în avizarea ministerelor, pur şi simplu s-au citit pe bandă şi când spunem pe bandă, nu înseamnă pe bandă rulantă expresia…, ci în cadrul şedinţei de guvern, unul dintre miniştri poate să decidă ca să suplimenteze textul care a trecut deja prin avizarea ministerelor cu unul, două, trei sau mai multe articole şi dacă primul ministru este de acord, acesta se adoptă imediat. Am avut aşadar o întreagă nebunie după apariţia ordonanţei 52 pentru că, din păcate, în ministere nu se înţelege ce înseamnă reparaţiile sau ce înseamnă serviciile în administraţia publică locală. Ei şi închipuie că reparaţiile pentru noi sunt acelaşi lucru care se întâmplă în minister. Dacă, eu ştiu, ţi s-a rupt piciorul la scaun, faci o reparaţie. Nu! La o primărie sau la un consiliu judeţean, reparaţiile înseamnă drumuri, înseamnă şcoli, înseamnă spitale, iar serviciile înseamnă iluminat public, înseamnă salubrizare, înseamnă ecarisaj, înseamnă tăieri de arbori, înseamnă transport public şi aşa mai departe”, spune Olguţa Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu a fost întrebată dacă în urma şedinţei coaliţiei s-a deblocat chestiunea cu OUG 52

„Aşteptăm mâine să vedem textul de modificarea ordonanţei 52 şi sper eu nu numai pentru 52 şi pentru celelalte pe care le-am adus în atenţie a coaliţiei astăzi. Şi joi ar urma să intre în şedinţa de guvern. Pentru că vă dau cazuri concrete. La Suceava, contractul de reparaţii de drumuri este legat de deszăpezire. Ninge. Nu poate să semneze contractul pentru că s-a interzis prin această ordonanţă de urgenţă”, spune Vasilescu.

Primarul Craiovei a fost întrebată dacă prim-ministrul a citit ordonanţa 52, pentru că şi el a fost primar, iar ca primar ar fi trebuit să îi fi sărit imediat în ochii chestiile astea.

„Nu ştiu ce să spun, dacă este vreo scuză sau nu. Dar… Ordonanţa a fost redactată de Ministerul de Finanţe. Şi a fost citită pe bandă de Ministrul de Finanţe. În timpul şedinţei de guvern. În mod normal, eu dacă aş fi auzit, de exemplu, că se interzic reparaţiile şi că nu se face o distincţie între administraţia publică, locală şi cea centrală, mi-aş fi dat seama imediat. Poate starea de oboseală, eu ştiu, de… agitaţie, care mi-închipui că este într-o şedinţă de guvern”, a mai spus primarul Vasilescu.

Olguţa Vasilescu a fost întrebată dacă are încredere în Bolojan

„Nu am încredere în general în ceea ce se lucrează, şi mai ales la Ministerul de Finanţe, pentru că am fost foarte crunt loviţi în această ultimă perioadă, în această lună de zile. Şi unele dintre ordinele de ministru nu le-am văzut decât în momentul publicării în monitorul oficial. N-am putut aşadar să reacţionăm. Nu înţeleg de ce legea pentru unii este obligatorie şi pentru alţii facultativă. (…) Ca şi primar (Bolojan – n.r.) a fost un primar bun. (…) Ca şi prim-ministru a avut foarte multe scăpări pe ordonanţele de urgenţă care privesc administraţia publică locală. (…) Am avut încredere în el ca şi primar. În mod normal n-ar fi trebuit să fac astfel de confuzii. În mod normal n-ar fi trebuit să vedem într-o ordonanţă de urgenţă o amendă aplicată primarului. De exemplu, ca şi conducător de instituţie în valoare de 100.000 de lei. Cum a apărut în ordonanţa 38, de exemplu, pentru nişte termene pe care noi nu o să fim în stare să le respectăm, aşa cum ni le dă ordonanţa respectivă. E vorba de retrocedări. Şi atunci amenda pe care ar trebui să o plătească conducătorul instituţiei ar fi de 100.000 de lei. Vreau să vă spun că un primar de comună nu câştigă aceşti bani într-un mandat”, mai spune Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu a spus că, între primari, există o sudalmă când vorbesc despre Ilie Bolojan: „Vedea-l-aş primar, cu un prim-ministru ca Ilie Bolojan”.

Articolul Olguţa Vasilescu: Am încredere în Bolojan primarul, Bolojan premierul a avut scăpări apare prima dată în Mediafax.

Nica cere ca noua Lege de Accelerare Industrială să sprijine competitivitatea industriei europene

Mediafax

„Astăzi am prezidat reuniunea Grupului de lucru al Parlamentului European pe politica industrială, unde Comisia Europeană a prezentat primele elemente din viitorul Industrial Accelerator Act. Obiectivul acestui act este să ofere o piață reală și competitivă pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru tehnologiile curate, prin simplificarea procedurilor, acces mai bun la piață și stimularea investițiilor”, a notat Nica, marți, pe Facebook.

Acesta a atras atenția că „nu există tranziție industrială fără competitivitate și fără cumpărători pentru produsele noastre” și a subliniat că este nevoie de politici care să susțină producția europeană: „Europa a investit deja în exemple concrete tehnologii curate, de exemplu oțel, aluminiu, ciment, dar dacă nu există cerere și nu există politici de achiziții publice orientate către „Made in Europe”, riscăm ca aceste eforturi să rămână fără rezultat”.

Dan Nica a cerut ca noul act să includă măsuri clare, precum prioritizarea achizițiilor publice din producția europeană, mecanisme de sprijin pentru industriile mari consumatoare și semnale ferme către investitori că Europa rămâne o piață pentru produsele industriale curate.

Articolul Nica cere ca noua Lege de Accelerare Industrială să sprijine competitivitatea industriei europene apare prima dată în Mediafax.

Lia Olguța-Vasilescu, după ce Bolojan a amenințat primarii care au restanțe: E inadmisibil

Mediafax

„E inadmisibil ca un premier, fost primar” să facă o astfel de declarație, spune, marți, Lia Olguța Vasilescu, după ce Ilie Bolojan a spus că va face publică lista primăriilor care au înregistrat restanțe la plată și că neachitarea acesora implică o răspundere penală.

După ce Ilie Bolojan a spus că va face publică lista primăriilor care au înregistrat restanțe la plată și că neachitarea acestor restanțe sau reținerile la sursă duc la o răspundere directă a primarilor, chiar penală, Olguța Vasilescu, primar PSD al Craiovei, spune, marți seara, la Antena 3 CNN, că „e inadmisibilă o astfel de declarație, mai ales în gura unui prim-ministru, fost primar. Nici nu știu, între colegii mei, eu am discutat, vă dați seama, după ce a apărut această declarație, cu foarte mulți dintre ei, niciunul nu are restanțe la plata CAS sau CASS”.

Vasilescu a mai spus că „dacă legea este obligatorie pentru noi, primarii, trebuie să fie obligatorie și pentru guvern”

„Guvernul ar trebui ca să treacă toate ordonanțele și toate ordinele de ministru prin dezbaterea publică. Și n-o face. Și așa ne-am trezit în situația în care avem ordin de ministru care ne obligă ca pentru fiecare filă bugetară să mai facem încă un referat. Am făcut un calcul… vă dați seama, într-o primărie, cum este Craiova, sunt mii de achiziții. Mii. Pentru fiecare trebuie făcut un referat. Pe hârtie. Nimeni (nu le citește – n.r.). Pentru că ele rămân la noi. Ar trebui să le citească ANAF-ul, dar nu se depozitează la ANAF, se depozitează tot în primărie. Când poate veni ANAF-ul cândva”, afirmă Vasilescu.

Primarul se declară stupefiat pentru că „în epoca digitalizării, în epoca în care trimitem sateliți pe lună, noi, în continuare, ar trebui să mai angajăm niște oameni care să facă aceste lucruri”, potrivit ordinului semnat de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Articolul Lia Olguța-Vasilescu, după ce Bolojan a amenințat primarii care au restanțe: E inadmisibil apare prima dată în Mediafax.

Liderii UE vor solicita mai mult sprijin din partea industriei ca să atingă noul obiectiv climatic

Mediafax

Proiectul de concluzii pentru summitul Uniunii Europene de săptămâna viitoare arată că liderii UE vor să convină stabilirea unui nou obiectiv privind schimbările climatice pentru 2040, dar solicită UE să depună mai multe eforturi pentru a sprijini industrii precum siderurgia și producția de automobile în vederea îndeplinirii acestuia.

UE intenționa să aprobe noul obiectiv climatic până la termenul limită stabilit de ONU luna trecută

Însă negocierile au eșuat când Franța, Polonia și alte țări au cerut ca liderii guvernamentali să dezbată mai întâi obiectivul pentru 2040, reflectând îngrijorările cu privire la modul de finanțare a tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, alături de priorități precum apărarea și revitalizarea industriilor locale.

Proiectul de concluzii pentru summitul liderilor UE din 23 octombrie, consultat de Reuters, arată că liderii vor conveni ca țările UE și legislatorii să poată continua stabilirea obiectivului climatic pentru 2040. Cu toate acestea, ei vor solicita Comisiei Europene să elaboreze un „cadru favorabil” mai puternic pentru a sprijini industriile și cetățenii în procesul de tranziție ecologică, se arată în document.

„O atenție specială ar trebui acordată industriilor tradiționale, în special industriei auto, transportului maritim, aviației și industriilor cu consum intensiv de energie, cum ar fi siderurgia, metalurgia și industria chimică, astfel încât acestea să rămână rezistente și competitive pe piața globală”, se arată în proiectul de concluzii, datat 13 octombrie.

Proiectul de concluzii nu solicită finanțare specifică sau modificări ale politicilor UE în schimbul sprijinului liderilor pentru obiectivul de reducere a emisiilor

Cu toate acestea, diplomații UE au declarat că unele țări doresc modificări ale tarifului de carbon la frontieră al blocului, în timp ce altele doresc slăbirea obiectivului UE de eliminare treptată a autovehiculelor cu motor cu ardere internă până în 2035.

Proiectul de concluzii menționează că UE trebuie să își îndeplinească obiectivele climatice „într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic” – o expresie folosită adesea de guverne pentru a se opune politicilor UE care restricționează anumite tehnologii, cum ar fi eliminarea treptată a autovehiculelor cu motor cu ardere internă.

Cancelarul german Friedrich Merz a promis săptămâna trecută că va încerca să se asigure că nu va exista o eliminare radicală în 2035 a autovehiculelor care emit CO2.

Dacă liderii UE vor da undă verde concluziilor, miniștrii lor responsabili cu clima intenționează să se întâlnească pe 4 noiembrie pentru a aproba obiectivul climatic, chiar la timp pentru summitul climatic COP30 al ONU.

Articolul Liderii UE vor solicita mai mult sprijin din partea industriei ca să atingă noul obiectiv climatic apare prima dată în Mediafax.

Ministrul polonez de Externe afirmă că Europa trebuie să se pregătească pentru un atac rusesc

Mediafax

Aflat marți la Londra unde a prezentat o dronă iraniană Shahed-136, doborâtă în Ucraina, Sikorski a reiterat apelul de sprijinire a Ucrainei și și-a exprimat speranța ca administrația Trump să livreze rachete de croazieră Tomahawk.

Privind capabilitățile ofensive ale Federației Ruse, șeful diplomației de la Varșovia a afirmat că acestea ar putea „ajunge mult în Europa”, adăugând: „Ar trebui să fim pregătiți să contracarăm acest lucru și, prin urmare, cred că a nu construi capacități anti-drone ar fi iresponsabil”.

Ministrul polonez a menționat incursiunile recente ale dronelor deasupra Poloniei și ale avioanelor de luptă rusești peste Estonia, avertizând că fenomenul ar putea escalada.

Articolul Ministrul polonez de Externe afirmă că Europa trebuie să se pregătească pentru un atac rusesc apare prima dată în Mediafax.

Vicepreședinte PNL speră ca retragerea lui Corlățean să deblocheze viața politică în România

Mediafax

„De prea multe ori politica se blochează în competiții interne și orgolii. Alteori, se eliberează de ele — și poate începe să facă treabă. Sper să fie cazul cu PSD după retragerea lui Titus Corlățean din cursa pentru șefia partidului”, a notat Muraru, marți pe Facebook.

Liberalul și-a arătat speranța ca în urma retragerii lui Titus Corlățean, Partidul Social Democrat ar putea să înceapă să funcționeze: „Fără bătălii de culise, poate că și partenerii noștri din coaliție vor găsi mai multă energie pentru ce contează cu adevărat: reformele de care România are nevoie acum, nu „după congres””.

Acesta a menționat că este „ridicol să fii dimineața la putere, la guvernare, iar seara în studiouri de televiziune să ataci partenerii de coaliție”.

Vicepreședintele PNL a reafirmat angajamentul său și al premierului Ilie Bolojan de a continua reformele în România, adăugând: „Sper că și PSD va înțelege că nu e suficient să aduci fețe noi în conducere dacă tot vechile reflexe blochează schimbarea. România are nevoie de o echipă care chiar crede în modernizare, nu doar o invocă în discursuri”.

Articolul Vicepreședinte PNL speră ca retragerea lui Corlățean să deblocheze viața politică în România apare prima dată în Mediafax.

Lider PSD despre salariul minim pe economie: Guvernul nu îl poate îngheţa

Mediafax

Corneliu Mureşan a subliniat că majorarea salariului minim „nu este un moft, ci un angajament asumat de România ca stat membru al Uniunii Europene”.

„Este adevărat că această creştere va fi în raport cu evoluţia indicatorilor economici, însă la fel de adevărat este că Guvernul nu poate îngheţa salariul minim, fără să încalce directiva europeană transpusă în legislaţia europeană”, a notat Mureşan, marţi, pe Facebook.

„Intenţiile premierului PNL Ilie Bolojan de a îngheţa salariul minim ar fi un abuz şi o bătaie de joc pentru românii, în special din mediul privat, care oricum se confruntă cu o creştere a preţurilor şi a inflaţiei”, a continuat social-democratul.

Articolul Lider PSD despre salariul minim pe economie: Guvernul nu îl poate îngheţa apare prima dată în Mediafax.

Ivan despre prețurile la energie: Este de datoria noastră să recunoaștem problema și să acționăm

Mediafax

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul Bogdan Ivan a explicat că, deși prețul mediu, al energiei în București (27,5 eurocenți/kWh, potrivit Household Energy Price Index) este peste media UE (25,4 eurocenți/kWh), situația devine și mai gravă atunci când este raportată la puterea de cumpărare a românilor.

„Conform Comisiei Europene, în T1 2025, România a avut un preț mediu angro de 148,3 €/MWh, peste media europeană (100 €/MWh) și mai mare decât în Polonia (116 €/MWh) sau Cehia (120 €/MWh). Concluzia este clară: Nu este o exagerare, ci o realitate confirmată de date oficiale: România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare”, a notat Ivan, marți, pe Facebook.

Acesta a anunțat eforturile depuse pentru realizarea de reforme necesare pentru remedierea dificultăților. „Este de datoria noastră să recunoaștem problema și să acționăm. De aceea, lucrăm deja la măsuri care să reducă presiunea asupra gospodăriilor și să asigure o piață de energie corectă, stabilă și competitivă”.

Articolul Ivan despre prețurile la energie: Este de datoria noastră să recunoaștem problema și să acționăm apare prima dată în Mediafax.

Florin Manole: Niciun copil nu trebuie să trăiască în frică

Mediafax

În întâlnirea de marţi cu Regina De Dominicis, directoarea regională a UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală, şi cu Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, Manole a stabilit să continue cooperarea pentru stoparea tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor.

„Ceea ce înseamnă că trebuie să avem servicii de prevenţie şi protecţie la nivel naţional puternice, pentru că suferinţa unui singur copil este suferinţa unei întregi societăţi. Copiii au dreptul la siguranţă, la iubire şi la o copilărie fără teamă. Am reafirmat angajamentul de a fi alături de UNICEF şi de toţi partenerii care luptă pentru un viitor mai demn şi mai sigur pentru cei mici”, spune Florin Manole, marţi, pe Facebook.

Articolul Florin Manole: Niciun copil nu trebuie să trăiască în frică apare prima dată în Mediafax.