NATO se grăbește să acopere lacunele din apărarea aeriană vulnerabilă. Miniștrii apărării din alianță se întâlnesc la Bruxelles

Mediafax

Miercuri, miniștrii apărării din alianța formată din 32 de membri se întâlnesc la Bruxelles, iar o problemă cheie va fi dacă regulile naționale împiedică ofițerul militar de vârf al NATO să combată în mod eficient amenințările aeriene.

În ultimele săptămâni, vehicule aeriene fără pilot suspecte au încălcat spațiul aerian belgian, german, danez și norvegian, drone rusești au fost urmărite deasupra României și doborâte deasupra Poloniei, iar alianța militară a fost nevoită să trimită avioane de vânătoare după ce trei avioane rusești MiG-31 au zburat în spațiul aerian estonian timp de 12 minute, potrivit Politico.

Ca răspuns, NATO a dezvăluit un nou program Eastern Sentry, care mută avioanele de luptă și sistemele de apărare aeriană în țările din prima linie.

Dar amenințarea a deschis și o dezbatere mai amplă cu privire la faptul dacă comandantul suprem al alianței în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, are suficientă claritate asupra a ceea ce poate și nu poate face, având în vedere limitele numite „rezervări naționale” pe care aliații le pot stabili pentru forțele lor în misiunile NATO.

„Nu este un secret că, cu cât există mai multe „rezervări naționale” – în special în ceea ce privește avioanele noastre de vânătoare – cu atât este mai dificil pentru SACEUR să răspundă imediat”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, înaintea summitului. „Acestea sunt discuții pe care le vom continua în cadrul alianței și ne vom asigura că… acolo unde pot fi reduse, vor fi reduse”.

Whitaker a mai spus că Washingtonul se așteaptă ca aliații NATO să anunțe „mari” angajamente de cheltuieli pentru achiziționarea de arme ucrainene din SUA în cadrul reuniunii de miercuri.

Păstrarea vigilenței

Public, NATO insistă că are deja toată autoritatea necesară pentru a acționa împotriva amenințărilor aeriene.

„Vă pot asigura… că atunci când aceste avioane [rusești] vor reprezenta o amenințare, putem lua măsurile extreme”, a declarat luni șeful alianței, Mark Rutte. „Atâta timp cât nu reprezintă o amenințare, le vom ghida cu blândețe în afara spațiului nostru aerian”.

Dar, în timp ce Grynkewich este „mulțumit” de ordinele generale stabilite de membrii alianței pentru fiecare misiune – așa-numitele reguli de angajare –, diferitele misiuni aeriene ale NATO sunt „încă un mozaic”, a declarat un diplomat de rang înalt al alianței, căruia, la fel ca și altora citați în acest articol, i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre discuțiile din spatele ușilor închise.

Pe măsură ce NATO încearcă să-și consolideze sistemele integrate de apărare aeriană, „SACEUR are nevoie de flexibilitate, are nevoie de o marjă de manevră”, a spus diplomatul, „și trebuie să scape cât mai mult posibil de rezervele naționale”.

La reuniunea de miercuri, miniștrii vor evalua Eastern Sentry. Nu au existat incursiuni rusești dovedite de la incidentul din Estonia.

În ianuarie, alianța a lansat un program similar, numit Baltic Sentry, pentru a patrulă căile navigabile în urma incidentelor suspecte de tăiere a cablurilor submarine, după care numărul de noi episoade a scăzut.

„Dacă ne uităm la succesul Baltic Sentry, suntem încrezători că noul Eastern Sentry, cu contribuții din partea multor aliați, va avea un rol credibil în descurajarea Rusiei de la viitoare incursiuni în spațiul aerian”, a declarat un al doilea diplomat NATO de rang înalt.

Washingtonul, de asemenea, este probabil să ajute la colectarea de informații și coordonarea programului, a declarat un oficial american din domeniul apărării pentru POLITICO.

Răspuns flexibil

Cu toate acestea, consolidarea apărării aeriene aliate poate necesita, de asemenea, acordarea unui mandat mai larg lui Grynkewich.

Istoric, restricțiile naționale au împiedicat NATO să desfășoare trupe în anumite locații și au limitat utilizarea resurselor în scopuri specifice, a declarat Oana Lungescu, membru al think tank-ului Royal United Services Institute și fost purtător de cuvânt al NATO, ceea ce „a îngreunat mult coordonarea”.

În ceea ce privește apărarea aeriană, este vorba despre „o mai mare claritate” cu privire la aceste limite pentru „SACEUR în ceea ce privește desfășurarea forțelor și capacităților”, a spus ea.

Grynkewich examinează regulile privind flexibilitatea misiunilor și restricțiile naționale în cadrul Eastern Sentry, care ar îmbunătăți treptat răspunsul NATO, potrivit a doi diplomați NATO și unui oficial NATO. Se așteaptă ca el să-și prezinte propunerile aliaților anul viitor, a adăugat unul dintre diplomați și oficialul.

Miniștrii apărării vor discuta, de asemenea, inițiativele comune ale UE și NATO. Blocul european conduce mai multe inițiative în domeniul apărării, printre care programul SAFE de împrumuturi pentru achiziționarea de armament, în valoare de 150 de miliarde de euro, și se așteaptă ca joi să prezinte o strategie de apărare cuprinzătoare pentru 2030.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să construiască un „zid de drone” pentru a proteja statele din prima linie de Rusia.

Deși planul a fost primit cu reacții mixte în UE, aliații NATO susțin în general ideea ca Bruxelles să contribuie la finanțarea sistemelor de apărare împotriva dronelor, au declarat doi diplomați NATO. Dar acest lucru poate funcționa numai dacă aliații și Grynkewich păstrează controlul deplin asupra echipamentelor și asupra modului în care acestea sunt utilizate, au adăugat ei.

Articolul NATO se grăbește să acopere lacunele din apărarea aeriană vulnerabilă. Miniștrii apărării din alianță se întâlnesc la Bruxelles apare prima dată în Mediafax.

Președintele sirian Al-Sharaa se va întâlni cu Vladimir Putin la Moscova

Mediafax

Președintele sirian Ahmed Al-Sharaa va merge în Rusia miercuri pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin, anunță agenția de stat SANA.

Aceasta este prima vizită oficială a lui Al-Sharaa în Rusia.

Potrivit SANA, Al-Sharaa și Putin vor discuta despre situația din regiune și despre cum să își întărească cooperarea bilaterală.

Vizita de astăzi are loc după ce Moscova a încercat să îmbunătățească relațiile cu noua conducere de la Damasc, după ce dictatorul Bashar al-Assad, aliat al Rusiei, a fost înlăturat în decembrie 2024.

Al-Sharaa a vorbit la telefon cu Putin în februarie anul trecut. În timpul convorbirii, șeful Kremlinului „a reafirmat sprijinul Rusiei pentru unitatea, suveranitatea și stabilitatea Siriei”, scrie SANA.

Vladimir Putin a declarat că este disponibil pentru a discuta mai multe detalii despre acordurile semnate cu regimul lui al-Assad. El a spus că sancțiunile Siriei trebuie să fie ridicate.

Moscova urma să facă un summit ruso-arab tot miercuri, dar evenimentul a fost anulat după ce doar câțiva lideri, printre care Al-Sharaa, și-au confirmat participarea.

Articolul Președintele sirian Al-Sharaa se va întâlni cu Vladimir Putin la Moscova apare prima dată în Mediafax.

Naomi Osaka va fi adversa lui Jaqueline Cristian în sferturi la Osaka

Mediafax

Jaqueline Cristian o va întâlni pe Naomi Osaka în sferturile de finală ale turneului din Osaka (Japonia).

Sportiva din Japonia s-a calificat miercuri în sferturile de finală ale turneului. Osaba a învins-o cu 7(8)-6(6) 3-6 6-2 pe olandeza Suzan Lamens.

Ea o va întâlni în sferturi pe Jaqueline Cristian, care a învins-o miercuri dimineața pe Jessica Bouzas Maneiro, scor 0-6 6-4 6-2.

Tot miercuri, la Osaka, Sorana Cîrstea o va ântâlni pe Katie Boulter.

Articolul Naomi Osaka va fi adversa lui Jaqueline Cristian în sferturi la Osaka apare prima dată în Mediafax.

Ionuț Moșteanu la NATO: Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai bine pe flancul estic

Mediafax

Înaintea reuniunii miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles, ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că Alianța trebuie să acționeze „mai eficient și mai rapid” pe flancul de est și a anunțat sprijinul față de inițiativa Santinela Estică.

„Sunt aici astăzi (n.r. miercuri) împreună cu alți colegi, alți aliați pentru a discuta despre cum putem acționa mai bine, mai rapid, în special pe flancul estic. Am văzut provocările din ultimele săptămâni, ultimele luni și am înțeles că trebuie să ne mișcăm mai repede, mai bine și susțin, susținem inițiativa Secretarului General și al SACEUR atunci când au anunțat Santinela Estică, iar asta înseamnă mai multe capabilități, o apărare aeriană mai bună pentru flancul estic”, a spus Moșteanu la sosirea sa la reuniune.

Ministrul Moșteanu a menționat și progresele și inițiativele legislative din România privind apărarea națională, declarând: „Am actualizat legislația privind intervențiile de apărare aeriană și acum putem doborî tot ce zboară fără autorizație în spațiul nostru aerian. De asemenea, am trimis Parlamentului o nouă lege pentru recrutarea voluntară. În noiembrie, președintele va prezenta Parlamentului o nouă strategie pentru apărarea României”.

Ministrul a mai subliniat că sprijinirea Ucrainei trebuie să rămână prioritatea „numărul unu”. „Ucraina este în război, nu noi. Dar trebuie să-i sprijinim, i-am sprijinit din prima zi și vom continua să o facem. Ei trebuie să câștige acest război, iar noi trebuie să rămânem puternici, mai ales în zona Mării Negre, care va rămâne o zonă de provocări”, a mai comunicat Moșteanu.

Întrebat dacă România se simte susținută de Alianță, oficialul român a declarat: „Da, suntem sprijiniți. Avem trupe aliate, iar acest lucru este liniștitor pentru societatea noastră. Avem echipamente, dar avem nevoie de mai multe”.

Articolul Ionuț Moșteanu la NATO: Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai bine pe flancul estic apare prima dată în Mediafax.

Nazare, întâlnire în SUA cu reprezentatul lui Trump: România este pregǎtitǎ pentru noi investiții

Mediafax

Potrivit lui Nazare, cei doi oficiali americani sunt implicați direct în deciziile strategice privind investițiile Statelor Unite, iar discuțiile au vizat oportunitățile pe care le oferă economia României.

„Transmitem partenerilor americani un mesaj clar: România este pregǎtitǎ pentru noi investiții, care sǎ asigure creştere şi competitivitate economicǎ”, a transmis ministrul.

Alexandru Nazare conduce delegația Ministerului Finanțelor la Reuniunea Anuală a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Grupului Băncii Mondiale, care se desfășoară la Washington D.C., Statele Unite ale Americii, în perioada 14 – 18 octombrie 2025.

Articolul Nazare, întâlnire în SUA cu reprezentatul lui Trump: România este pregǎtitǎ pentru noi investiții apare prima dată în Mediafax.

Alunecări de teren pe șantierul autostrăzii Sibiu–Pitești, în județul Vâlcea. Localnicii din Perișani spun că lucrările au destabilizat terenul

Mediafax

Autoritățile din comuna Perișani au anunțat, marți, că au sesizat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Vâlcea, după reactivarea unei alunecări de teren în satul Poiana, în apropierea șantierului autostrăzii Sibiu–Pitești.

Primarul comunei Perișani, Dumitru Sorin Leonte, a confirmat că alunecarea de teren a avut loc în satul Poiana, în apropierea lucrărilor de pe lotul 3 al autostrăzii Sibiu–Pitești.

Situația a fost semnalată inițial de proprietarul unui complex turistic aflat în zona afectată.

Instituția Prefectului Vâlcea a confirmat pentru MEDIAFAX că a primit solicitarea transmisă de Primăria Perișani, iar o comisie urmează să se deplaseze la fața locului pentru verificări.

Totodată, a fost înaintat un document către CNAIR, având în vedere că zona afectată se află în perimetrul lucrărilor la autostrada Sibiu–Pitești, a precizat purtătoarea de cuvânt a instituției.

Compania WeBuild, care execută lucrările în zonă, a fost contactată pentru un punct de vedere, însă nu a oferit un răspuns până la această oră.

Experții atrag atenția asupra riscurilor geotehnice în zona Perișani

Ziarul de Vâlcea scrie că materialul excavat ar fi fost depozitat neuniform, pe pante abrupte, fără sisteme de drenaj și fără compactare adecvată. Defrișările realizate pentru lucrări ar fi lăsat terenul expus ploilor și riscului de noi alunecări.

Specialiștii în geotehnică citați de Ziarul de Vâlcea avertizează că lucrările ample de terasament efectuate pentru autostrada Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai dificile proiecte de infrastructură din țară, pot afecta stabilitatea terenului dacă nu sunt însoțite de măsuri corespunzătoare de consolidare.

Localnicii au transmis sesizări către Prefectura Vâlcea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului, solicitând să ia măsuri.

De asemenea, publicația locală susține că o parte a șantierului ar fi depășit zona aprobată prin avizul de mediu, ajungând până în apropierea Parcului Național Cozia.

Articolul Alunecări de teren pe șantierul autostrăzii Sibiu–Pitești, în județul Vâlcea. Localnicii din Perișani spun că lucrările au destabilizat terenul apare prima dată în Mediafax.

CNAS: Platforma PIAS va fi înlocuită cu un sistem informatic modern, sigur și accesibil

Mediafax

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îi asigură pe pacienți și pe furnizorii de servicii medicale că platforma PIAS rămâne funcțională până la înlocuirea, în anul 2026, cu un sistem modern, sigur și accesibil. Noua platformă în curs de dezvoltare va avea o arhitectură informatică modernă și funcționalități superioare celor actuale, inclusiv conectivitatea și interoperabilitatea cu alte sisteme informatice din sănătate”, potrivit unui comunicat de presă.

Înlocuirea platformei informatice administrate de CNAS se realizează cu fonduri europene, în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Timpul nu iartă, mai ales în tehnologie. Platforma PIAS a fost un proiect de pionierat în ceea ce privește informatizarea sănătății și asigurarea unui cadru unitar pentru gestionarea celor peste 18 milioane de beneficiari ai sistemului public de sănătate. Vechimea considerabilă, numărul crescut de utilizatori de la an la an, numărul crescut de solicitări informatice efectuate simultan, volumul uriaș de date integrate sunt doar câteva dintre elementele care ne arată că acest sistem și-a atins limitele și nu mai poate ține pasul cu nevoile și așteptările pacienților și furnizorilor de servicii medicale. La CNAS lucrăm la proiectul noii platforme informatice, care vine cu vești bune pentru utilizatori, atât din perspectiva asigurării unui mediu prietenos și accesibil, cât și în ceea ce privește digitalizarea documentelor conexe actului medical, ceea ce înseamnă mai mult timp câștigat pentru sănătate. În paralel, menținem funcțională platforma actuală, pentru a garanta
continuitatea acordării serviciilor medicale și a medicamentelor pentru pacienți”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.

Audit pentru implementarea și administrarea sistemului

Modul de implementare, funcționare și administrare a celui mai complex sistem informatic din România, Platforma Informatică Asigurărilor de Sănătate (PIAS), a constituit tematica unui audit al performanței la CNAS, realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2000 – 2024.

„Recomandările raportului de audit au validat decizia conducerii CNAS de a proiecta și realiza un nou sistem informatic. Odată cu dezvoltarea acestei noi platforme, CNAS își consolidează capacitatea instituțională de a gestiona o infrastructură digitală cu impact direct pentru milioane de cetățeni și zeci de mii de furnizori de servicii medicale”, se arată în finalul comunicatului.

Infrastructura hardware și software este depășită și nu a beneficiat de actualizări corespunzătoare, susținea luni Curtea de Conturi, în urma unui audit făcut la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În plus, instituția are o incapacitate de a recruta și reține specialiști în IT.

Articolul CNAS: Platforma PIAS va fi înlocuită cu un sistem informatic modern, sigur și accesibil apare prima dată în Mediafax.

Val de cutremure în această dimineață în România: Vrancea, Satu Mare și Marea Neagră

Mediafax

Conform monitorizării efectuate de INFP, în noaptea de 14 spre 15 octombrie 2025, mai multe seisme au fost resimțite pe teritoriul României:

  • Primul seism a avut loc la ora 07:57:19, cu o magnitudine de 4,0 pe scara Richter, produs la o adâncime de 4.1 km kilometri, în Maramureș, SATU MARE.
  • Al doilea eveniment s-a înregistrat la ora 08:31:00, având o magnitudine de 3.0 pe scara Richter, la o adâncime de 140.0 kilometri, în Vrancea, BUZĂU
  • Al treilea cutremur a avut loc la ora 08:37:36, având o magnitudine de 3.3 pe scara Richter, la o adâncime de 30.0kilometri, în MAREA NEAGRĂ.

Seismele din Vrancea sunt caracterizate prin producerea la adâncimi mari (între 60 și 200 km). Din acest motiv, astfel de mișcări mici sunt considerate normale și destul de frecvente – fac parte din activitatea tectonică a zonei.

Cutremurele sub 3 grade pe scara Richter sunt prea slabe pentru a provoca daune clădirilor. Aceste mișcări sunt considerate de intensitate redusă și, în general, nu sunt resimțite nici de oameni.  Ele sunt însă monitorizate constant de specialiști pentru a urmări cum evoluează activitatea seismică din regiune.

Articolul Val de cutremure în această dimineață în România: Vrancea, Satu Mare și Marea Neagră apare prima dată în Mediafax.

Israelul permite intrarea a 600 de camioane cu ajutor umanitar în Fâșia Gaza, prin punctul de frontieră Rafah

Mediafax

Israelul va aproba miercuri, în a cincea zi de armistițiu în conflictul din Fâșia Gaza, accesul a 600 de camioane cu ajutor umanitar.

Decizia vine pe fondul mișcării palestiniene Hamas, care a predat rămășițele unor patru ostatici. Informația a fost transmisă de radioteleviziunea publică israeliană Kan, citată de AFP.

Punctul de trecere de la Rafah, aflat între Egipt și Fâșia Gaza, urmează să fie redeschis pentru a permite livrarea ajutoarelor umanitare, spune aceeași sursă.

„600 de camioane cu ajutoare umanitare vor fi trimise (miercuri) în Fâşia Gaza de către ONU, organizaţii internaţionale agreate, sectorul privat şi ţări donatoare”, informează aceeași sursă.

Decizia privind redeschiderea punctului de frontieră Rafah a fost luată de către „eşalonul politic”, a precizat Kan.

Măsura vine după ce Hamas a predat marți seara rămășițele a patru ostatici, în baza acordului de încetare a focului cu Israelul, acord mediat de președintele american Donald Trump.

Articolul Israelul permite intrarea a 600 de camioane cu ajutor umanitar în Fâșia Gaza, prin punctul de frontieră Rafah apare prima dată în Mediafax.

ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Cristian Socol: 15 argumente pentru creșterea salariului minim în 2026

Mediafax

În câteva zile ar trebui să înceapă negocierile privind creșterea salariului minim brut pe țară în 2026. România a transpus în legislație Directiva europeană privind salariile minime adecvate (nr 2041/2022). Conform reglementării europene, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. De asemenea, statele membre UE trebuie să încurajeze puternic negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.

Conform legii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabileşte și se actualizează cu evoluția ratei inflației şi cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul. În situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câştigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, în funcție de rezultatul formulei și de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câştigul salarial mediu brut.

Rezultatul din formula de calcul pentru 2026 este de 4326 lei. 50% din câștigul salarial mediu brut înseamnă 4590 lei iar 52% înseamnă 4774 lei. Rezultă că intervalul de negociere va fi cuprins între 4326 lei și 4774 lei, cu respectarea principiului salariului minim european (adică 50% din câștigul salarial mediu) la 4590 lei. Având în vedere salariul minim brut de 4050 lei din prezent, înseamnă că a ajunge la 4326 lei presupune o creștere de 6,8%, la 4590 lei o creștere de 13,3% iar la 4774 o creștere de 17,9%.

Consider că varianta ce trebuie aleasă în mod rațional este cea de 4590 lei (cu menținerea celor 300 lei netaxați), un nivel aliniat cu valorile europene de solidaritate, justiție socială și echitate, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. România are nevoie de asigurarea unui minim de stabilitate socială, povara nu trebuie să cadă pe umerii celor cu venituri mici, așa cum observăm efectul de până acum al măsurilor de austeritate. Guvernul României este învestit să mențină un echilibru social, pentru a minimiza riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.

Iată 15 argumente pentru creșterea salariului minim la 4590 lei de la 1 ianuarie 2026

1. Guvernul este obligat prin legea fundamentală a țării – Constituția României ”să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent” (art 47 (1)). Una dintre lecțiile pe care ar trebui să le învățăm din consolidările fiscal-bugetare implementate de țările UE în ultimii 20 de ani ar fi aceea că ” O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili” șl, așa cum arată și FMI, că ”fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela plasa de siguranță”. (detalii AICI)

2. România ar demonstra neseriozitate dacă nu ar aplica creșterea salariului minim conform formulei și reglementărilor în vigoare. Tocmai ce s-a validat în fața Comisiei Europene că am implementat jalonul 392 din PNRR privind instituirea unui mecanism și a unei formule predictibile privind evoluția salariului minim. Formulă obiectivă, cifre reci, corelație cu productivitatea muncii și inflație, acord Patronate – Sindicate – Guvern s.a.m.d

3. Protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici. Cei 840.000 de angajați cu normă întreagă plătiți la salariul minim (1.033.000 dacă îi luăm în considerare și pe lucrătorii din construcții, care au un salariu minim brut mai ridicat, de 4582 lei), resimt deja o reducere dramatică a puterii de cumpărare (estimare de minus 13% având în vedere creșterea explozivă a prețurilor și coșul de consum specific lor). Creșterea salariului minim brut la 4590 lei ar compensa această scădere a puterii de cumpărare.

4. România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro dintre cele 22 țări UE care implementează acest instrument de politici publice. Mai mici sunt in Letonia, Ungaria și Bulgaria, dar toate au anunțat programe de creștere a salariului minim (Infografic 1).

În ceea ce privește salariul minim la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe locul 12 clasamentul țărilor UE care implementează salariul minim (Infografic2).

5. România are una dintre cele mai mari ponderi ale salariatilor cu venituri mici in total salariați din UE. Circa 15,4% dintre salariați sunt plătiți la salariul minim. Ponderea este aproape dublă în comparație cu media UE. În Germania, 4% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, în Slovenia (14,1%), Bulgaria (14,8 %), Polonia (12,1 %) iar Franţa (9,6 %).

6. În ceea ce privește câștigurile nete anuale ale lucrătorilor cu 50% din câștigul mediu net anual, România se află, din nou, pe penultimul loc în UE. Câștigul net anual obținut în România de o persoană singură, fără copii (cu venit de 50% din câștigul net mediu), este la 37% din media UE 27 la acest indicator. (Infografic 3)

7. Costul orar al forței de muncă (brut) in România a fost in anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27 (Infografic 4).

8. România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27 (In work at-risk-of-poverty rate). Mulți români au un loc de muncă cu normă întreagă, dar cu toate acestea se află sub pragul de sărăcie. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru risc de sărăcie în total lucrători este de 10,7% în România (de la 15% în anul 2023), media UE este de 8,2%, Bulgaria are 12,1%, Cehia 3,7%, Ungaria 7,0%, Polonia 9,3%. Suntem pe locul 4 în UE, după Luxemburg, Bulgaria și Spania. (Infografic 5)

9. La productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27. Cu toate că analiza poate fi detaliată riguros, datele Eurostat indică ceva clar: avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27. (Infografic 6)

10. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, România se află la 74% din productivitatea medie orară a UE27, peste Portugalia (71,2%), Ungaria (70,1%), țările baltice, Polonia (65,7%), Bulgaria (56,3%) sau Grecia (56,2%). (Infografic 7)

11. Productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda). (Infografic 8)

12. Datele oficiale Eurostat arată că productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27. (Infografic 9)

13. Conform principiilor europene, creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costurile vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung Romania la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024 (ultimele date publicate https://romania.fes.de/ro/e/comunicat-de-presa-actualizarea-cosului-minim-de-consum-pentru-un-trai-decent.html)

14. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor. (Infografic 10)

15. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Datele statistice oficiale, reale, arată contrariul. (Infografice 11 și 12).

În concluzie, creșterea salariului minim în România este esențială pentru menținerea unei plase de siguranță pentru lucrătorii cu venituri mici, protejarea puterii de cumpărare a acestora, asigurându-le astfel un nivel minim de trai și reducerea riscului de sărăcie în muncă. Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea inegalităților economice și sociale, ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția socială și economică. O creștere a salariului minim reprezintă și un stimul pentru consumul intern – deja volumul vânzărilor a scăzut în Romania cu 7% într-o singură lună (cea mai mare cădere din UE) – știut fiind că lucrătorii cu venituri mici au o înclinație mare spre consum de bunuri produse intern. Și ar contribui și la reținerea lucrătorilor în țară. Un salariu minim mai mare poate motiva angajații, îmbunătățindu-le sănătatea, productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii ar beneficia de forță de muncă mai dedicată și mai performantă.

Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Cristian Socol: 15 argumente pentru creșterea salariului minim în 2026 apare prima dată în Mediafax.