Mediafax

Hamas încearcă să restabilească controlul asupra Fâșiei Gaza prin forță, confruntându-se cu rezistența unor clanuri puternice și grupuri armate care își dispută influența locală și scot la iveală rivalități istorice.

De la intrarea în vigoare a încetării focului de vineri, Hamas a lansat o amplă campanie de reprimare, soldată cu zeci de morți. Potrivit surselor citate de Reuters, mișcarea ar fi primit un „acord tacit” din partea SUA pentru a „patrula temporar enclava distrusă”, în încercarea de a restabili ordinea.

Clanuri înarmate, vechi rivali ai Hamas

Printre cele mai vizibile grupuri care sfidează autoritatea Hamas se află clanurile Abu Shabab, Doghmosh și al-Majayda, fiecare având o influență puternică în sudul și centrul Gazei.

Yasser Abu Shabab, liderul unui clan beduin din zona Rafah – cel mai sudic oraș din Fâșia Gaza,  este considerat cel mai proeminent opozant al Hamas. Surse apropiate, citate de Reuters, afirmă că „grupul său a recrutat sute de luptători oferind salarii atractive”. Mișcarea islamistă îl acuză de colaborare cu Israelul, acuzație pe care Abu Shabab o neagă.

Un alt oponent important al Hamas este clanul Doghmosh, unul dintre cele mai mari și mai bine înarmate din Gaza, cu o istorie complicată de alianțe schimbătoare între Fatah și Hamas. Fostul lider al clanului, Mumtaz Doghmosh, a condus „Armata Islamului”, o grupare care și-a declarat loialitatea față de Statul Islamic și a participat la răpirea soldatului israelian Gilad Shalit în 2006. Locul în care se află Mumtaz Doghmosh este necunoscut dinainte de 7 octombrie 2023, însă „mulți membri ai clanului au fost uciși” recent în confruntări cu forțele Hamas, potrivit surselor de securitate.

În sud, clanul al-Majayda, din Khan Younis, a fost vizat de raiduri ale Hamas la începutul lunii. Gruparea a susținut că urmărește „bărbați căutați pentru uciderea unor membri Hamas”, însă confruntarea s-a soldat cu mai multe victime de ambele părți. Reprezentanții clanului acuză Hamas de „asasinate țintite”, afirmând că dețin dovezi recuperate de pe trupurile luptătorilor uciși. Cu toate acestea, liderul clanului a publicat ulterior un mesaj pe rețelele sociale, declarându-și sprijinul pentru campania Hamas de menținere a ordinii publice.

În orașul Gaza, în cartierul Shejaia (cunoscut și ca bastion tradițional al luptătorilor Hamas), Rami Hellis și Ahmed Jundeya, lideri ai unor clanuri locale, au format un grup care operează „în sfidarea Hamas” în zonele aflate încă sub controlul armatei israeliene, potrivit surselor locale.

Gaza, între haos și rivalități locale

Analiștii locali consideră că valul de confruntări interne reflectă o criză clară de legitimitate pentru Hamas, care încearcă să-și refacă structurile de putere într-un teritoriu grav afectat de război. „Hamas nu mai are monopolul forței, iar clanurile profită de vidul de autoritate”, spun sursele.

Pe fondul haosului post-război și al fragmentării sociale, Gaza riscă să intre într-o nouă spirală de violență internă, unde vechile loialități tribale și rivalități armate ar putea redesena harta controlului local.

Articolul Rivali locali contestă influența Hamas în Gaza. Gruparea încearcă să-și păstreze autoritatea prin forță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit celor mai recente date publicate luni de Eurostat, aproape jumătate dintre regiunile europene au atins deja ținta de 78% privind rata de ocupare a forței de muncă, stabilită pentru anul 2030, însă disparitățile regionale rămân importante în estul și sudul continentului.

Nordul prosper, sud vulnerabil

„Aproape jumătate (46,5%) dintre regiunile UE au atins sau au depășit deja obiectivul european de 78%”, precizează Eurostat în raport, arătând că 113 din 243 de regiuni au ajuns la această țintă.

Țările din nordul și vestul Europei domină clasamentul, cu cele mai mari rate de ocupare: Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Slovacia și Suedia. În unele regiuni, precum Åland, Bratislava, Varșovia, Budapesta, Utrecht și Praga, nivelul ocupării a depășit chiar 85%.

În schimb, multe dintre regiunile cu rate scăzute de ocupare sunt rurale, slab populate sau aflate la periferia Uniunii, potrivit Eurostat.

Printre acestea se regăsesc părți din România, Grecia, sudul Spaniei și Italiei, precum și regiunile ultraperiferice ale Franței: „Regiunile foste industriale, care nu s-au adaptat economic, se confruntă cu o ocupare redusă – un efect al globalizării asupra sectoarelor tradiționale precum mineritul, siderurgia sau textilele”.

România: 63,8% rata națională, mari diferențe între regiuni

Potrivit datelor detaliate din baza Eurostat, rata de ocupare în România a fost în 2024 de 63,8%, cu 12 puncte procentuale sub media UE (75,8%), însă diferențele între regiunile țării sunt considerabile.

București-Ilfov se situează la vârful clasamentului național, cu o rată de 75,5%, apropiată de media Uniunii Europene. Urmează Nord-Vestul, cu 66,0%, și Sud-Muntenia, cu 63,5%, în timp ce Centrul înregistrează 62,6%, iar Nord-Estul 62,9%.

În partea inferioară a clasamentului se află Vestul, cu 61,7%, Sud-Vest Oltenia, cu 58,6%, și Sud-Estul, cu doar 57,3%, cea mai scăzută rată de ocupare din țară și printre cele mai slabe regiuni din Europa Centrală și de Est.

Ținte naționale diferențiate

Pentru atingerea obiectivului comun al UE – o rată de ocupare de 78% până în 2030 – fiecare stat membru și-a stabilit ținte proprii. Astfel, Ungaria și-a propus 85%, Malta 84,6%, iar Germania 83%.

„Țintele sunt mai ridicate pentru țările care aveau deja rate mari de ocupare”, a explicat Eurostat. Având încă decalaje structurale semnificative, România nu figurează printre statele cu ținte ridicate.

Articolul Europa se apropie de ținta de ocupare pentru 2030. România rămâne în urmă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acțiunile Xiaomi au scăzut luni cu până la 8,7% pe bursa din Hong Kong, cea mai mare corecție înregistrată din luna aprilie, după ce pe rețelele sociale chineze au apărut imagini și filmări cu un sedan electric SU7 cuprins de flăcări în orașul Chengdu din provincia Sichuan.

Potrivit CNBC, martorii au încercat fără succes să deschidă ușile mașinii pentru a salva șoferul, însă au fost împiedicați de flăcări și de blocarea sistemului de închidere. Incendiul a fost stins ulterior de echipele de intervenție.

Al doilea incident mortal în doar câteva luni

Poliția din Chengdu a anunțat că accidentul s-a produs în urma coliziunii dintre un Xiaomi SU7 și un alt autoturism, soldându-se cu moartea unui bărbat de 31 de ani, suspectat că s-ar fi aflat sub influența alcoolului.

Incidentul vine la câteva luni după un alt accident fatal implicând același model SU7, care a ridicat semne de întrebare privind funcțiile de conducere inteligentă ale vehiculului și a dus atunci la o scădere bruscă a acțiunilor companiei.

Mânerele electronice pot bloca ușile în accidente

Cazul a readus în atenție și controversele legate de mânerele electronice ale ușilor, un design popularizat de Tesla și tot mai des întâlnit la modelele moderne de vehicule electrice. Spre deosebire de sistemele mecanice, acestea funcționează cu senzori și electricitate, ceea ce le poate face să cedeze în caz de incendiu sau întrerupere de curent, ducând la blocarea ușilor.

Presa chineză a relatat recent că autoritățile analizează o interzicerea acestor mânere electronice excat din cauza acestor riscuri de siguranță.

Tesla, investigată în SUA pentru același lucru

În paralel, Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzile din SUA a deschis o investigație privind aproximativ 174.000 de vehicule Tesla Model Y, după rapoarte similare legate de defecțiuni ale mânerelor de uși.

Articolul Accident mortal cu o mașină electrică Xiaomi: Acțiunile companiei se prăbușesc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a prezentat miercuri la tribunalul din Tel Aviv pentru o nouă audiere în procesul său de corupție, deschis în mai 2020.

Potrivit Le Figaro, Netanyahu a fost însoțit la audiere de mai mulți miniștri ai guvernului și, îmbrăcat într-un costum negru cu cravată roșie, a zâmbit la sosirea sa în fața judecătorilor. La intrarea în tribunal, câțiva manifestanți au huiduit delegația guvernamentală, exprimându-și nemulțumirea față de corupția din politică.

Acuzații de corupție și de presiune asupra presei

„Nu am comis nicio faptă ilegală. Sunt victima unei vânători politice menite să mă îndepărteze de la conducerea guvernului”, a declarat premierul israelian, reluând una dintre temele sale constante de apărare.

Procurorii îl acuză pe Netanyahu și pe soția sa, Sara, că ar fi primit bunuri de lux în valoare de peste 260.000 de dolari – inclusiv trabucuri, bijuterii și sticle de șampanie – de la oameni de afaceri influenți, în schimbul unor favoruri politice. În alte două dosare, premierul, lider al partidului Likud, este suspectat că ar fi încercat să influențeze două instituții media israeliene pentru a obține o acoperire mediatică avantajoasă.

Netanyahu, între justiție și politică

Luni, președintele american Donald Trump a sugerat, în fața Parlamentului israelian, acordarea unei grațieri pentru Netanyahu, o declarație care a stârnit controverse la Tel Aviv și în rândul opoziției istraeliene.

Procesul, amânat de mai multe ori în ultimii patru ani, continuă să împartă societatea și clasa politică din Israel. Netanyahu, care a condus guvernul timp de peste 18 ani în total, se confruntă și cu critici puternice pentru reforma justiției, inițiată după revenirea sa la putere în 2022. Proiectul, suspendat abia după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, a fost catalogat de opozanți drept o tentativă de subminare a independenței sistemului judiciar.

Reforma justiției care divizează Israelul

Planul de reorganizare a justiției propus de guvernul Netanyahu urmărește să reducă puterile Curții Supreme și să acorde Parlamentului un control mai mare asupra numirii judecătorilor. Susținătorii reformei spun că măsurile ar întări democrația, oferind aleșilor o influență mai mare, în timp ce criticii atrag atenția că modificările ar submina independența sistemului judiciar și ar slăbi echilibrul dintre puterile statului.

„Această reformă ar transforma Israelul dintr-o democrație solidă într-un stat condus de capriciile guvernului”, a avertizat un fost judecător al Curții Supreme, citat de presa locală.

„Nu voi ceda presiunilor. Voi lupta până la capăt pentru adevăr și pentru Israel”, a declarat premierul istraelian la ieșirea de la audieri, continuând să susțină că acuzațiile sunt motivate politic.

Articolul Netanyahu a apărut din nou în instanță pentru acuzații de corupție și fraudă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cu doar câteva săptămâni înainte de Congresul PSD din 7 noiembrie, partidul se află într-un moment de reflecție. Atât în ceea ce privește conducerea, cât și viitoarea direcție ideologică. Sorin Grindeanu, rămas singur în cursa pentru președinția social-democraților după retragerea lui Titus Corlățean, își definitivează echipa de conducere, scrie Gândul.

Printre numele importante se află Claudiu Manda, propunerea sa pentru funcția de secretar general al partidului în locul lui Paul Stănescu.

Europarlamentar, fost senator și deputat, lider al organizației PSD Dolj și soțul primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, Claudiu Manda este una dintre figurile cu greutate din partid. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, el vorbește despre miza acestei schimbări, despre direcția ideologică pe care PSD ar trebui să o urmeze și despre modul în care noua echipă își propune să readucă partidul mai aproape de oameni.

Claudiu Manda spune că propunerea a venit direct din partea lui Sorin Grindeanu, care și-a dorit ca viitorul PSD să aibă la bază o echipă performantă și conectată la realitățile din teritoriu.

„Sorin Grindeanu mi-a spus că își dorește rezultate la nivel național pe măsura celor pe care le obține Doljul și că are nevoie să mă implic în organizarea partidului și resursele umane așa cum am reușit cu echipa de la Dolj.Echipa pe care o propune prin moțiune este o echipă tânără, formată din lideri județeni care au performat și care au înțeles ca PSD este un partid care a pus mereu oamenii în centrul preocupărilor. De acolo au pornit toate discuțiile, toate deciziile importante”, explică Manda.

Claudiu Manda: Vrem să reconectăm partidul la vocea oamenilor

Pentru Claudiu Manda, această chemare nu este doar o nouă funcție în structura partidului, ci o provocare personală și politică de a „reconecta partidul la vocea oamenilor”.

„Când Sorin Grindeanu mi-a făcut această propunere, am văzut în ea nu doar o responsabilitate, ci și o oportunitate reală de a reconecta partidul la vocea oamenilor. Pentru că oamenii vor mai mult decât promisiuni — vor siguranță, stabilitate și asumare.

Trăim vremuri care cer adaptare, echilibru și curaj. Cred că împreună putem aduce PSD mai aproape de ceea ce oamenii așteaptă de la noi: un partid care înțelege schimbarea și se adaptează în raport cu valorile care ne definesc”.

Viitorul secretar general spune că echipa propusă de Grindeanu este una care reflectă spiritul unei generații noi din interiorul PSD — lideri locali cu rezultate concrete, care au înțeles nevoia de modernizare.

„Echipa pe care o propune prin moțiune este o echipă tânără, formată din lideri județeni care au performat și care au înțeles că PSD este un partid care a pus mereu oamenii în centrul preocupărilor. De acolo au pornit toate discuțiile, toate deciziile importante”, afirmă Manda.

În opinia sa, această nouă formulă poate readuce partidului dinamismul și credibilitatea pierdute în ultimii ani. „Cred că împreună putem aduce PSD mai aproape de ceea ce oamenii așteaptă de la noi”, adaugă el.

Manda spune că PSD trebuie să se adapteze vremurilor, fără să-și piardă valorile

În ceea ce privește viziunea ideologică anunțată de Sorin Grindeanu în moțiunea sa, Claudiu Manda spune că aceasta nu trebuie privită ca o schimbare de direcție, ci ca o reafirmare a valorilor fundamentale.

„Este vorba despre cine suntem, ce valori apărăm și pentru cine muncim. PSD a fost și rămâne un partid ancorat în realitățile României — al celor care muncesc, al celor care își cresc familiile aici, al celor care cred în solidaritate și în echitate socială”, explică europarlamentarul social-democrat.

În același timp, el subliniază echilibrul dintre apartenența europeană și rădăcinile naționale ale social-democrației românești: „Suntem pro-europeni, dar cu rădăcini puternice în valorile noastre naționale. Credem în muncă, familie, tradiții, solidaritate și respect.”

„Schimbare de ton și de atitudine” în interiorul partidului

Întrebat la ce ar trebui să se aștepte românii și activul de partid după validarea noii conduceri, Manda vorbește despre o schimbare de ton și de atitudine în interiorul formațiunii.

„În primul rând, la o echipă care a înțeles mesajul oamenilor — că e nevoie de schimbare, de curaj și de rezultate reale. Românii trebuie să știe că venim în fața lor cu respect, cu transparență și cu grijă față de fiecare decizie care le afectează viața”, spune el.

Pentru PSD, această schimbare de paradigmă înseamnă, potrivit lui Manda, o „reconectare sinceră cu oamenii și o relansare bazată pe încredere”.

„Într-un cuvânt: asumare”, încheie Claudiu Manda, discuția cu reporterul Gândul.

Articolul Claudiu Manda, propus secretar general al PSD: „Credem în muncă, familie, tradiții, solidaritate și respect” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acesta va fi primul oraș european care va susține serviciul de transport autonom, primele vehicule urmând să fie lansate în următoarele săptămâni.

Waymo este cel mai important serviciu de robotaxi din lume, cu o flotă de 1.500 de mașini autonome care deservesc Atlanta, Austin, Los Angeles, Phoenix și San Francisco în SUA.

Prima extindere pe piețele internaționale a avut loc prin intermediul unor site-uri de testare din Tokyo, iar lansarea din Londra este așteptată să fie prima dintr-o serie de extinderi în Europa, potrivit Independent.

„Waymo face drumurile mai sigure și transportul mai accesibil acolo unde operăm”, a declarat Tekedra Mawakana, directorul executiv al Waymo.

„Am demonstrat cum se poate scala în mod responsabil serviciul de transport complet autonom și abia așteptăm să extindem beneficiile tehnologiei noastre în Regatul Unit”.

Primele mașini din Marea Britanie vor avea șoferi umani de siguranță la volan, dar, în colaborare cu Departamentul pentru Transport și Transport pentru Londra, Waymo speră să introducă servicii de transport complet autonome în 2026.

„Sunt încântată că Waymo intenționează să-și aducă serviciile la Londra anul viitor, în cadrul programului pilot propus de noi”, a declarat secretarul de stat pentru transport, Heidi Alexander.

„Stimularea sectorului [vehiculelor autonome] va crește opțiunile de transport accesibile, aducând în același timp locuri de muncă, investiții și oportunități în Marea Britanie.

Investiții de ultimă generație ca aceasta ne vor ajuta să ne îndeplinim misiunea de a fi lideri mondiali în domeniul noilor tehnologii și de a conduce procesul de reînnoire națională care aduce schimbări reale în comunitățile noastre”.

Niciun serviciu de robotaxi nu a înregistrat încă profit

Un raport recent al firmei de cercetare de piață IDTechEx a arătat că niciun serviciu de robotaxi nu a înregistrat încă profit, deși se așteaptă ca acest lucru să se schimbe odată cu extinderea operațiunilor.

Autorii prevăd că veniturile din software-ul pentru robotaxi vor crește de peste 1.000 de ori în următorii 20 de ani, ajungând la 136 de miliarde de dolari până în 2046.

Provocările de natură reglementară, dificultățile tehnice, precum și percepția publică asupra tehnologiei ar putea avea un impact asupra realizării acestei previziuni.

„Robotaxiurile se află încă într-un stadiu extrem de incipient”, se arată în raport. „Pe măsură ce companiile urmăresc să se extindă la zeci de mii și, potențial, la milioane, orice mică eroare sau întârziere s-ar putea dovedi extrem de periculoasă”.

Articolul Primul oraș european care va oferi curse prin intermediul celui mai important serviciu de robotaxi din lume apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Avinatan Or, angajat Nvidia din Israel, a fost eliberat după 738 de zile petrecute în captivitate în Gaza. Directorul companiei, Jensen Huang, i-a transmis un mesaj emoționant de bun venit, amintind că multe familii ale angajaților Nvidia au suferit pierderi în timpul războiului.

Directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, a salutat revenirea lui Avinatan Or, inginer israelian al companiei, după „doi ani de neimaginat în captivitatea Hamas”, potrivit unui mesaj intern transmis angajaților și citat de Reuters.

În vârstă de 32 de ani, Or a fost răpit pe 7 octombrie 2023, în timpul atacului Hamas asupra festivalului de muzică Nova, unde peste 250 de persoane au fost luate ostatice, printre care și iubita sa, Noa Argamani.

Imaginile cu aceasta, plângând pe spatele unei motociclete, au devenit simbolice pentru începutul războiului din Gaza.

„Avinatan, bine ai revenit acasă. Întoarcerea ta aduce o bucurie profundă întregii familii Nvidia. Suntem aici pentru tine și familia ta, în timp ce începi acest nou capitol al vindecării”, a scris Huang.

Or a fost eliberat luni, după 738 de zile de captivitate, în cadrul unui acord intermediat de Statele Unite pentru a pune capăt războiului de doi ani din Gaza.

El a ajuns la spitalul Beilinson, lângă Tel Aviv, alături de familie și de Noa Argamani, care fusese salvată anterior de armata israeliană după 246 de zile în captivitate.

Conform relatărilor din presa israeliană, bazate pe mărturii și rapoarte medicale, Or a fost izolat complet, înfometat și a pierdut până la 40% din greutatea corporală în timpul detenției.

Jensen Huang a scris că „noapte după noapte”, angajații Nvidia au vegheat alături de mama lui Or, Ditza, și a adăugat că, în ultimii doi ani, mii de angajați ai companiei din Israel au fost mobilizați în armată.

„Mulți au trecut prin durere, pierdere și incertitudine. Unii și-au pierdut rudele sau prietenii apropiați. Pierderile pentru familiile noastre evreiești, druze și arabe au fost imense”, a subliniat el.

Articolul Jensen Huang îl întâmpină acasă pe inginerul israelian eliberat din captivitatea Hamas apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al AUR, sub conducerea lui Florin Ionuț Barbu contribuția sectorului la PIB s-a prăbușit, deficitul comercial agricol a explodat, iar fermierii români au fost abandonați.

„Ministrul Agriculturii, Florin Ionuţ Barbu, trebuie să plece! Şi cifrele ne arată că este un ministru dezastru. Îi văd şi pe unii parlamentari care aplaudă şi încearcă să-i ia apărarea, dar cifrele ne arată foarte clar că este mai bine fără el. Pentru că vedem contribuţia la PIB: • 2022 – 4,6%, • 2023 – 3,9%, • 2024 – 3,2%. Iar anul acesta, în primele şase luni, agricultura a contribuit la creşterea PIB-ului cu… zero. La banii României, zero. Şi asta din cauza ministrului Agriculturii. Pentru că nu are o strategie. Mai mult, dacă ne uităm la deficitul balanţei comerciale, adică la cât importăm, câte alimente importăm şi câte exportăm, ce să vezi? Importăm de 11,4 miliarde de euro şi exportăm animale în picioare, grâu, de vreo 6,5 miliarde. Adică 5 miliarde deficit. În fiecare lună, mâncăm alimente de la străini de un miliard de euro. Este dureros”, susține Călin Matieș.

„Avem Ungaria, avem Polonia, avem Bulgaria – care au pornit la drum odată cu noi. Deficitul cu Ungaria este de 7 ori mai mare. Adică importăm de 7 ori mai mult decât le dăm. Cu Polonia, de 12 ori mai mare. Cu Bulgaria, de 25 de ori. Adică le dăm bulgarilor un măr şi importăm 25 de mere. Ministrul Agriculturii este un dezastru şi, de aceea, trebuie să plece. N-a făcut nimic”, adaugă deputatul AUR.

El susține că AUR are soluții pe care i le transmite și premierului Bolojan: „Să nu mai dea bani companiilor străine care nu fac valoare adăugată. Vedem cu cutiile de viteze: aduc piesele din străinătate, deci nu le produc aici. Zero contribuție. Le asamblează aici, plătesc niște salarii, energie și aşa mai departe, și le trimit înapoi la firma mamă. Fără un adaos comercial, fără profit al companiei. Deci bani tot zero. Şi statul, domnul Bolojan, le dă ajutoare de milioane de euro”.

Mătieș îi cere premierului să-i spună ministrului Agriculturii, domnului Barbu, să pună „un pic rotiţele în mişcare”: „Asta am votat. Asta avem. Avem un preşedinte mincinos, un prim-ministru căruia nu-i pasă de români și un ministru al Agriculturii incapabil”.

Articolul Călin Matieș cere demisia ministrului Agriculturii. Ce acuze îi aduce deputatul AUR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Companiile chineze își schimbă direcția de listare, renunțând treptat la bursele din Statele Unite și orientându-se către Hong Kong. Potrivit datelor citate de CNBC, valoarea ofertelor publice inițiale (IPO) ale firmelor chineze în SUA a scăzut cu 93% față de 2021, ajungând la 875,7 milioane de dolari din 23 de tranzacții.

China limitează listările companiilor sale în străinătate

 În contrast, IPO-urile de la Hong Kong au crescut cu 164%, atrăgând 18,4 miliarde de dolari din 56 de listări. „Listările chineze în SUA au devenit practic inexistente de la IPO-ul nereușit al Didi Global”, a declarat Perris Lee, șeful piețelor de capitaluri proprii pentru Asia-Pacific la Mergermarket. El a explicat că Beijingul a impus o supraveghere mai strictă asupra companiilor care vor să se listeze în străinătate, mai ales în industriile considerate strategice.

Începutul restricțiilor Beijingului

Considerată „Uber-ul Chinei”, compania Didi Global s-a listat la Bursa din New York în iunie 2021, într-una dintre cele mai mari oferte publice inițiale realizate vreodată de o firmă chineză în Statele Unite, strângând aproximativ 4,4 miliarde de dolari.

La scurt timp după listare, Beijingul a acuzat compania că a ignorat avertismentele privind securitatea datelor și transferul informațiilor sensibile în afara țării. Didi Global a fost supusă unei investigații, iar aplicația sa a fost eliminată din magazinele online din China, compania fiind supusă unor restricții severe. Sub presiunea guvernului chinez, Didi a fost forțată să se retragă de la bursă în mai puțin de șase luni.

Autoritățile chineze au blocat și listarea record a Ant Group, gigantul fintech care deține platforma de plăți Alipay, iar recent au respins planurile retailerului Shein de a se lista în SUA sau Marea Britanie, semnalând clar preferința pentru listări interne sau în Hong Kong.

Hong Kong, alternativa burselor americane

Piața din Hong Kong profită de această schimbare de direcție. Potrivit PwC – una dintre cele mai mari companii globale de audit și consultanță – orașul ar putea atrage până la 100 de listări noi în 2025, cu o valoare totală estimată la peste 25,5 miliarde de dolari.

Noile reguli din Hong Kong simplifică procesul de listare pentru companiile din tehnologie și biotehnologie, iar încrederea investitorilor în piața asiatică a crescut după evaluările atractive și al relansării sectorului de inteligență artificială, stimulat de ascensiunea startup-ului DeepSeek.

 „Hong Kong se poziționează ca principală alternativă de finanțare pentru companiile chineze”, spun analiștii, subliniind că tensiunile geopolitice și presiunile reglementare din SUA „au accelerat migrarea capitalului chinez către Asia”.

Capitalul se mută spre Est

„Ne așteptăm la un trimestru al patrulea foarte aglomerat și la o primă jumătate a anului 2026 extrem de puternică, cu un portofoliu solid de oferte”, a declarat Peihao Huang, șeful piețelor de capitaluri proprii pentru Asia-Pacific la J.P. Morgan.

În paralel, bursele americane au ridicat bariere suplimentare: Nasdaq cere acum ca firmele care operează în China să strângă cel puțin 25 de milioane de dolari pentru a se putea lista. Măsura, alături de controalele Beijingului asupra fluxurilor de capital, face ca IPO-urile chineze în SUA să devină tot mai rare. 

Articolul Companiile chineze se retrag din bursele americane și aleg Hong Kong apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania Romaero, aflată în insolvență, nu mai are director general, de joia trecută, când a încetat mandatul lui Bogdan Costaș, care și-a înaintat demisia, care a fost acceptată de fostul administrator special, care a plecat de asemenea din companie, dar după ce a fost revocat.

Reprezentanții Ministerului Economiei au răspuns miercuri la solicitarea trimisă de Mediafax cu privire la noua conducere, marțea trecută, pe 7 octombrie, în contextul în care pe 9 octombrie înceta mandatul lui Bogdan Costaș.

În aceeași zi, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romaero S.A., – întrunită pentru a doua oară, după ce în ziua precedentă mi se întrunise cvorum – a aprobat revocarea lui Ionel-Daniel Butunoiu din funcția de administrator special – cel care acceptase demisia lui Bogdan Costaș – și desemnarea Aurorei-Speranța Munteanu, în calitate de nou administrator special al societății, pe care oficialii ministerului spun că este un „profesionist cu experiență solidă în strategie, restructurări și atragerea de finanțări”.

„În prezent, doamna Aurora-Speranța Munteanu, împreună cu echipa Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și a Romaero S.A., analizează CV-urile transmise de specialiști cu experiență juridică, economică și managerială, interesați să contribuie la redresarea companiilor de stat, ca urmare a apelului public lansat de ministrul Radu Miruță. În cadrul acestui proces de selecție pentru ocuparea poziției de director general, au fost deja realizate interviuri preliminare cu o parte dintre candidații selectați, urmând ca în cel mai scurt timp să fie comunicată decizia finală”, au răspuns oficialii privind la procesul de numire a unui nou director general.

În același timp, reprezentanții Ministerului Economiei au răspuns și rugămintea de a confirma informația – care la data de 7 octombrie era afltă din surse neoficiale – conform căreia Cătălin Prunariu nu mai era în cărți pentru postul de administrator special. Numele pilotului și directorului de zbor al Tarom fusese lansat în spațiul public pentru Romaero chiar de ministrul Radu Miruță.

„Referitor la domnul Cătălin Prunariu, precizăm că acesta s-a retras din procedura de numire în funcția de administrator special al Romaero S.A., decizia survenind ca urmare a unei interpretări a angajatorului său actual privind o potențială stare de incompatibilitate”, au transmis miercuri reprezentanții Ministerului Economiei.

La un pas să plătească despăgubiri de 17 milioane de dolari

Conform celor mai recente rezultate financiare oficiale, publicate pe 2 septembrie pe BVB, în primele șase luni ale anului 2025, ROMAERO a înregistrat un profit net de 2.519.830 lei, față de pierderea de 24.777.920 de lei din primul semestru din 2024.

Cifra de afaceri a crescut cu 56,59% față de 30 iunie 2024, de la 23.306.035 la 36.493.819 de lei.

Romaero activează în două domenii economice: servicii de întreținere și reparații pentru aeronave de transport civile și militare și respectiv producție industrială de aerostructuri și componente ale acestora.

Compania a anunțat oficial, pe 18 ianuarie 2024, la Bursa de Valori București, că a intrat în insolvență, după ce Tribunalul București a admis cererea privind deschiderea procedurii, înregistrată propriu-zis pe 27 decembrie 2023, după ce intenția fusese făcută publică pe 22 decembrie 2023.

Compania a avut, în 2022, o pierdere netă de 53,8 milioane de lei, după ce în anul precedent avusese un rezultat negativ de aproape 63 de milioane, conform raportului anual pe 2022, publicat în luna aprilie 2023 pe site-ul Bursei de Valori București.

În prezent, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) este creditorul principal al companiei, după intrarea în insolvență.

La începutul lunii iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul înaintat de compania Romaero, acum aflată în insolvență, față de decizia Curții de Apel București, care o obligase să îi plătească omului de afaceri Cristian Sindie despăgubiri de 17 milioane de dolari pentru perioada în care acesta nu a putut beneficia de avionul care ajunsese în hangarul acesteia pentru a fi renovat, în urmă cu 17 ani. Decizia a fost casată de ICCJ și trimisă instanței inferioare spre rejudecare.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului deține pachetul majoritar de la Romaero (56,71%), urmat de Longshield Investment Group S.A. (23,24%) și Fondul Proprietatea (18,87%).

Articolul Cine conduce acum Romaero, la șapte zile de când a încetat mandatul fostului director general, prin demisie, și de ce s-a retras Cătălin Prunariu? Răspunsul Ministerului Economiei apare prima dată în Mediafax.