Mediafax

Ministrul apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania va cumpăra arme americane în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina, în cadrul unui nou program de accelerare a livrării de echipament militar. Estonia, Finlanda, Lituania și Suedia au declarat că vor participa, de asemenea, la inițiativa de finanțare, scrie AP.

Pistorius a spus că „pachetul Germaniei răspunde unei serie de cerințe urgente ale Ucrainei. Acesta furnizează sisteme de apărare aeriană, rachete Patriot, sisteme radar și artilerie ghidată cu precizie, rachete și muniție”.

Ministrul a transmis că Germania va furniza separat „alte două sisteme de apărare aeriană Iris-T, inclusiv un număr mare de rachete ghidate, precum și rachete de apărare aeriană lansate de pe umăr”.

De asemenea, vor fi livrate arme antitanc, dispozitive de comunicații și arme portabile.

Articolul Germania promite un pachet substanțial de ajutor militar pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procurorul general al României Alex Florența, s-a întâlnit miercuri sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu procurorul general al Parchetului din Paris, Laure Beccuau.

Discuțiile au avut ca tematică cooperarea judiciară internațională. Amintind cazul Mohamed Amra, cel mai căutat infractor francez, prins și arestat în România partea franceză a adresat mulțumiri pentru cooperarea excelentă cu România.

De asemenea, în cadrul întâlnirii au fost abordate și teme precum bunele practici în cooperarea judiciară internațională, cooperarea tehnică prin schimburi regulate de experiență, precum și sprijinul în lupta împotriva criminalității organizate.

De asemenea, vizita la PÎCCJ a delegației franceze a cuprins o întâlnire cu procurorii militari din cadrul Secției parchetelor militare și din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Subiectele abordate au vizat aspecte specifice cooperării judiciare internaționale în cazurile în care sunt vizați militari francezi aflați în misiune în România, precum și consolidarea cooperării între procurorii militari.

Articolul Procurorul șef al Parisului mulțumește României pentru prinderea celui mai căutat infractor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Executarea scrisorii de garanție aferentă obiectului de investiții de peste Dunăre vine după de CNAIR a câștigat definitiv și executoriu procesul privind întârzierile la Podul de la Brăila, printr-o sentință a Curții de Apel București.

„Instanța a confirmat obligativitatea achitării unor penalități în valoare de peste 80 de milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro), corespunzătoare celor peste 800 de zile de întârziere”, se arăta într-o postare a CNAIR în data de 19 iunie.

Contactat de Mediafax, directorul general al WeBuild România, Francesco Bernabe, nu a dorit să comenteze această informație.

Informația, obținută de la surse avizate, conform căreia CNAIR ar fi executat scrisoarea de garanție a antreprenorului WeBuild aferentă proiectului de investiții major din Brăila, a fost publicată săptămâna de Mediafax. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, și Francesco Bernabe, directorul Webuild România, au fost contactați atunci pentru informații oficiale despre posibila decizie.

Al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentală

Podul suspendat de peste Dunăre este deschis traficului pe de 6 iulie 2023.

Cu o lungime totală de 1.975 de metri, construcția este cel mai lung pod suspendat din România și al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentală.

Articolul CNAIR a executat OFICIAL scrisoarea de garanție a companiei Italiane Webuild pentru Podul de la Brăila – 80 milioane lei în conturile CNAIR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tensiuni la Spitalul Universitar General Attikon din Atena, unde polițiștii în echipament antirevoltă au folosit spray cu piper, scuturi și bastoane pentru a dispersa un grup de medici care încercau să se întâlnească cu premierul Kyriakos Mitsotakis.

Protestatarii reclamau lipsa de personal, salariile mici și condițiile precare de lucru din sistemul public de sănătate, potrivit presei locale.

Premierul Mitsotakis, însoțit de ministrul sănătății Adonis Georgiadis, vizita spitalul din vestul Atenei pentru a inaugura o nouă secție de oncologie și pentru a inspecta departamentul de urgențe recent modernizat.

„Cred că ar trebui să-i mulțumim pentru că ne datorează 10.000 de zile de concediu sau pentru că ne țin salariile înghețate?”, a spus ironic Giorgos Sideris, președintele Asociației Medicilor din spitalele din Atena și Pireu.

Acesta a adăugat că, din cauza supraaglomerării, peste 130 de pacienți au fost nevoiți recent să doarmă pe tărgi în coridoare și că spitalul are nevoie urgentă de cel puțin 125 de asistenți medicali pentru a funcționa în condiții minime de siguranță.

Noua secție de oncologie, finanțată printr-o organizație caritabilă, va putea trata peste 20.000 de pacienți anual, o creștere de 41% față de 2019, a precizat biroul premierului.

Articolul Ciocniri între medici și poliție în Atena, în timpul vizitei premierului Kyriakos Mitsotakis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polițiștii au descins în județele Gorj și Ilfov, într-un dosar de înșelăciune în care prejudiciul se ridică la 500.000 de euro și 6.500.000 de lei.

Un bărbat de 38 de ani, managerul unei firme de transport, este suspectat că a escrocat propria companie, cu ajutorul a două persoane.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2023-2024, suspectul ar fi prezentat ca reale niște tranzacții comerciale fictive, determinând societatea să efectueze plăți nedatorate în valoare de 500.000 de euro și 6.500.000 de lei.

Din cercetări a reieșit că sumele erau transferate într-un cont bancar al unei societăți comerciale interpuse, de unde erau apoi deturnate de către bărbatul în cauză.

Miercuri, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – Sector 1 au pus în executare patru mandate de percheziție domiciliară în județele Gorj și Ilfov.

Persoanele vizate au fost conduse la audieri, urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun.

Articolul Manager de firmă, prins după ce a escrocat propria companie cu mai mult de 1 milion de euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania Meta a anunțat marți că a eliminat o pagină de Facebook utilizată pentru a semnala locațiile agenților Immigration and Customs Enforcement (ICE) din Chicago, la cererea Departamentului de Justiție al SUA (DOJ).

Procurorul General Pam Bondi a declarat pe platforma X că, „în urma unei solicitări din partea Departamentului de Justiție”, rețeaua socială a șters „un grup de mari dimensiuni” care era folosit pentru a viza ofițeri ICE.

Într-un comunicat, Meta a explicat că grupul „a fost eliminat pentru încălcarea politicilor privind coordonarea acțiunilor dăunătoare”.

Măsura vine după ce și alte companii tehnologice au restricționat instrumente similare.

La începutul lunii, Apple și Google au blocat aplicații mobile care permiteau utilizatorilor să raporteze prezența agenților ICE, la scurt timp după ce administrația Trump a cerut eliminarea unei aplicații populare pentru iPhone.

Pam Bondi a susținut că astfel de inițiative pun în pericol viața ofițerilor de imigrație.

În schimb, utilizatorii și dezvoltatorii aplicațiilor afirmă că acțiunile lor sunt protejate de Primul Amendament al Constituției americane și că au scopul de a se proteja, în contextul intensificării politicilor de deportare sub administrația Trump.

Articolul Meta a eliminat o pagină Facebook care urmărea agenți ICE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o confruntare majoră, Partidul Popular European (PPE) – din care fac parte președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și majoritatea comisarilor săi – a reînnoit amenințarea de a refuza să susțină propunerea dacă nu obține concesii importante în ceea ce privește fondurile pentru agricultori și regiunile Europei.

„Dacă Comisia ignoră cererile noastre, membrii noștri consideră că respingerea este inevitabilă”, a declarat Siegfried Mureșan, negociatorul principal al PPE pentru următorul cadru financiar multianual (CFM). El a adăugat că PPE „se așteaptă” la concesii serioase din partea Comisiei „până în noiembrie”.

„Respingerea poate fi evitată numai dacă Comisia își îmbunătățește propunerea în scurt timp. Nicio opțiune nu este exclusă”, a adăugat Mureșan într-o declarație scrisă.

PPE pune presiune pe Comisie după zile întregi de întâlniri cu comisarii responsabili de buget, care au fost descrise de membrii partidului ca fiind neproductive, potrivit Politico.

Parlamentul European ar putea înainta o moțiune de respingere a propunerii

Dacă impasul continuă, Parlamentul European ar putea înainta o moțiune de respingere a propunerii în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles, pe 12 noiembrie. O astfel de măsură ar primi probabil sprijinul majorității grupurilor politice.

Comisia ar putea, teoretic, să ignore votul Parlamentului, dar acest lucru ar putea crea probleme pe viitor, având în vedere că este necesar acordul Parlamentului pentru aprobarea următorului buget pe șapte ani, care acoperă perioada 2028-2034.

Pentru a acorda mai mult timp negocierilor, PPE a renunțat la amenințarea anterioară de a prezenta o moțiune împotriva propunerii Comisiei în cadrul sesiunii plenare de săptămâna viitoare de la Strasbourg.

Sub presiunea puternică a fermierilor și a primarilor, PPE a cerut modificarea unui plan controversat de a reuni fondurile destinate fermierilor și regiunilor – care reprezintă peste jumătate din bugetul total al UE – într-un fond unic gestionat de guvernele naționale.

„Am avut întâlniri cu comisarul [pentru agricultură] [Christophe] Hansen… încercăm să îmbunătățim propunerea”, a declarat Herbert Dorfmann, principalul legislator al PPE în domeniul agriculturii, pentru POLITICO. El a avertizat că „sunt gata să susțină respingerea propunerii dacă nu se ia nicio măsură” din partea Comisiei.

În zilele următoare, parlamentarii de rang înalt ai PPE vor continua întâlnirile cu comisarii responsabili de buget, agricultură și politică regională – Piotr Serafin, Christophe Hansen și Raffaele Fitto – în încercarea de a obține concesii.

Articolul Partidul Ursulei Von der Leyen amenință că va respinge propunerea de buget al UE în noiembrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a îndemnat miercuri aliații să intensifice investițiile în programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), care a înlocuit donațiile de arme americane către Ucraina și care acum impune aliaților să plătească pentru livrările de arme americane.

El a declarat reporterilor înaintea unei reuniuni la sediul alianței din Bruxelles: „Pacea se obține când ești puternic. Nu când folosești cuvinte dure sau arăți cu degetul, ci când ai capacități puternice și reale pe care adversarii le respectă. Așteptarea noastră astăzi este ca mai multe țări să doneze și mai mult, să cumpere și mai mult pentru a ajuta Ucraina, pentru a aduce acest conflict la o concluzie pașnică”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi angajamente, menționând că 2 miliarde de dolari au fost deja alocați prin acest mecanism.

Cu toate acestea, această sumă este inferioară celor 3,5 miliarde de dolari pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera să le obțină până în octombrie.

Institutul Kiel pentru Economia Mondială a raportat marți că ajutorul militar acordat Ucrainei a scăzut cu 43% în iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.

Articolul Suedia, Estonia și Finlanda vor crește cheltuielile pentru achiziționarea de arme din SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Să avem încredere în armata noastră”, a declarat Rutte într-o conferință de presă după o întâlnire cu miniștrii apărării din NATO la Bruxelles. „Să nu îi luăm pe ruși prea în serios”.

Comentariile lui Rutte vin pe fondul tensiunilor crescânde dintre NATO și Moscova, alimentate de incursiunile aeriene rusești în spațiul aerian aliat, precum și de escaladarea activităților de sabotaj și a atacurilor cibernetice.

Rutte a subliniat că țările NATO sunt „de 25 de ori mai mari decât Rusia” din punct de vedere economic. Referindu-se la recentele incursiuni aeriene, secretarul general a menționat că este dificil să se stabilească dacă acestea au fost intenționate sau nu, potrivit The Kyiv Independent.

„Suntem atât de mult mai puternici decât rușii încât nu avem nevoie să le doborâm avioanele când intră în spațiul nostru aerian”, a adăugat el.

În septembrie, forțele poloneze au doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul Poloniei. Câteva zile mai târziu, o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al României.

Trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat, de asemenea, în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei timp de 12 minute pe 19 septembrie, determinând țara baltică să invoce consultările în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO.

Observarea unor drone suspecte a perturbat, de asemenea, operațiunile aeroportuare din Germania, Norvegia și Danemarca în ultimele săptămâni.

Articolul Mark Rutte: NATO nu ar trebui să „ia rușii prea în serios” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Militarii români ce fac parte din detașamentul „Dacian Pumas”, dislocați în teatrul de operații Camp Butmir, au sprijinit vizita oficială a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Bosnia și Herțegovina, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.

„Pe durata vizitei, elicoptere IAR-330 ale Forțelor Aeriene Române, care execută misiuni în cadrul operației EUFOR Althea, au asigurat transportul aerian al distinsului oaspete și al delegației europene, garantând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și profesionalism”, a transmis MapN.

Articolul Militarii români au transportat-o pe Ursula von der Leyen cu elicopterul în timpul vizitei în Bosnia apare prima dată în Mediafax.