Mediafax

Declarația a fost făcută după ce reprezentanții Hamas au anunțat că au încheiat de predat cadavrele ostaticilor.

„Dacă Hamas refuză să respecte acordul, Israelul, în coordonare cu Statele Unite, va relua luptele și va lucra pentru înfrângerea totală a Hamas”, scrie în comunicatul de presă care conține și declarația ministerului, potrivit Le Figaro.

Reacția vine după ce Hamas a anunțat că a predat „toate rămășițele ostaticilor deținuți în Gaza la care a putut avea acces”. Katz a calificat gestul drept „o încălcare a acordului”, subliniind că înțelegerea prevede returnarea tuturor ostaticilor decedați aflați în posesia grupării.

Declarația oficialului israelian marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre părți, la doar câteva zile după reluarea livrărilor de ajutor umanitar în Gaza și discuțiile privind un posibil armistițiu de durată.

Articolul Israelul amenință că va relua luptele din Gaza dacă Hamas nu respectă acordul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Casei Albe, ordinul prevede ca Pentagonul să „folosească orice fonduri alocate de Congres care rămân disponibile pentru cheltuieli în anul fiscal 2026” pentru plata salariilor și indemnizațiilor militarilor activi, anunță Reuters.

Decizia vine pe fondul impasului politic prelungit dintre republicanii și democrații din Congres. Părțile se acuză reciproc pentru blocajul bugetar.

În lipsa unui acord privind cheltuielile federale, 1,3 milioane de militari activi riscau să nu își primească salariile de la mijlocul lunii octombrie. Personalul militar rămâne în serviciu în timpul închiderii guvernamentale, activitatea lor fiind considerată esențială pentru securitatea națională.

Ordinul semnat de Trump vizează calmarea tensiunilor din rândul armatei, una dintre cele mai sensibile probleme apărute în contextul crizei bugetare de la Washington.

Articolul Trump semnează un ordin privind plata militarilor în timpul crizei bugetare din SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Așa cum a promis premierul britanic, documentele au fost făcute publice pentru a clarifica motivele prăbușirii procesului. Declarațiile au fost pregătite de guvern ca probe-cheie pentru Serviciul Procuraturii Coroanei (CPS), care trebuia să demonstreze că statul chinez reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Regatului Unit, potrivit Sky News. Procesul a fost suspendat luna trecută, după ce instanța a concluzionat că nu există suficiente dovezi.

Conform guvernului, prima declarație a fost redactată în 2023, sub guvernul conservator, iar următoarele două sub actualul guvern laburist. Fiecare document prezenta evaluări diferite privind gradul de amenințare reprezentat de China.

Partidul Conservator susține că guvernul laburist a slăbit deliberat probele, ceea ce a dus la prăbușirea acuzațiilor. În replică, oficialii laburiști afirmă că au fost obligați prin lege să mențină linia de politică externă adoptată de guvernul precedent, corespunzătoare perioadei în care ar fi avut loc presupusele infracțiuni.

Controversa a provocat tensiuni politice majore la Londra. Opoziția a acuzat guvernul că a compromis securitatea națională, în timp ce executivul laburist a invocat „transparența și responsabilitatea” în publicarea documentelor.

Articolul Guvernul britanic a publicat declarațiile martorilor din procesul de spionaj pentru China. Acuzații dure aduse laburiștilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Avionul a aterizat conform procedurilor standard și toți cei aflați la bord, inclusiv secretarul Hegseth, sunt în siguranță”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, într-o postare pe X.

Hegseth se întorcea dintr-o scurtă călătorie la Bruxelles, conform Reuters.

Nu este prima dată când aeronavele militare americane care transportă înalți oficiali au probleme tehnice.

La începutul acestui an, un avion al Forțelor Aeriene Americane care îl transporta pe secretarul de stat Marco Rubio la München a fost nevoit să se întoarcă la Washington din cauza unei probleme tehnice.

Articolul Avionul care îl transporta pe șeful Pentagonului a aterizat de urgență din cauza unei fisuri în parbriz apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia furnizează aproximativ o treime din importurile Indiei.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 57 de cenți, sau 0,9%, la 62,48 dolari pe baril la ora 00:46 GMT. Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au crescut, de asemenea, cu 0,9%, sau 54 de cenți, ajungând la 58,81 dolari.

Ambele contracte au atins cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai în sesiunea anterioară, pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și China și după ce Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că anul viitor va exista un surplus mare, întrucât producătorii OPEC+ și rivalii lor vor crește producția pe fondul cererii slabe.

Trump a declarat miercuri că India va opri achizițiile de petrol de la principalul său furnizor, Rusia, iar SUA vor încerca în continuare să convingă China să facă același lucru, pe măsură ce Washingtonul își intensifică eforturile de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a o presa să negocieze un acord de pace în Ucraina.

India și China sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc transportat pe mare, care este sancționat de SUA și Uniunea Europeană. Timp de luni de zile, Modi a rezistat presiunilor SUA de a înceta achizițiile de petrol rusesc, oficialii indieni apărând aceste achiziții ca fiind vitale pentru securitatea energetică națională.

„În margine, aceasta este o evoluție pozitivă pentru prețul petrolului brut, deoarece ar elimina un mare cumpărător (India) de petrol rusesc”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG.

Joi, investitorii vor urmări publicarea statisticilor săptămânale privind stocurile din SUA de către Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA), după datele mixte furnizate de grupul comercial American Petroleum Institute (API).

Stocurile de țiței și benzină din SUA au crescut, în timp ce stocurile de distilate au scăzut săptămâna trecută, au declarat surse din piață, citând cifrele API de miercuri. Stocurile de țiței au crescut cu 7,36 milioane de barili în săptămâna încheiată la 10 octombrie, iar stocurile de benzină au crescut cu 2,99 milioane de barili, în timp ce stocurile de distilate au scăzut cu 4,79 milioane de barili față de săptămâna precedentă, au declarat sursele.

În timp ce stocurile mai mici de distilate indică o cerere mai puternică pentru motorină, acumularea stocurilor de țiței și benzină sugerează că cererea în SUA, cel mai mare consumator de petrol din lume, rămâne slabă. Analiștii prevăd că stocurile de țiței din SUA au crescut cu aproximativ 0,3 milioane de barili săptămâna trecută.

Articolul Prețul petrolului crește după ce Trump a spus că India a promis să nu mai cumpere petrol rusesc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noile armamente vor intra în etapa finală de testare, în cadrul structurii comune NATO – Ucraina, adică Centrul de Industrie, Educare și Analiză (JATEC), potrivit European Pravda.  Anunțul a fost dat la sediul NATO de Colonelul Valerii Vyshnevskyi, reprezentant al centrului.

La începutul acestui an, Vyshnevskyi a precizat că Statul Major al Armatei Ucrainei a solicitat sprijinul centrului pentru unor soluții tehnice de combatere a bombelor aeriene ghidate (KAB), dar și a dronelor controlate prin fibră optică. Cele mai mari progrese au fost înregistrate până în prezent în combaterea bombelor KAB.

„NATO dispune de un instrument numit ′Provocarea inovării′. Am schițat un scenariu care arată modul în care sunt utilizate bombele aeriene și am descris rezultatul pe care doream să îl obținem, apoi am invitat companiile să participe la provocare. Am primit peste 40 de propuneri, toate de la companii cu sediul în NATO. Juriul, format în principal din experți ucraineni cu experiență în combaterea acestor bombe, a selectat trei finaliști. Toate cele trei companii colaboraseră anterior cu Ucraina”, a explicat Vyshnevskyi, reprezentantul ucrainean al JATEC.

Tehnologie AI pentru contracararea bombelor, dar și a dronelor

Oficialul a mai explicat că cele trei soluții selectate se bazează pe drone interceptoare, dar și grupuri (roiuri) de drone care utilizează tehnologia AI pentru țintire.

Pe parcursul dezvoltării, cercetătorii JATEC au descoperit că noile tipuri de armament sunt eficiente și pentru doborârea dronelor de tip Shahed, produse de Rusia.

„Deși inițial ne-am concentrat pe contracararea bombelor aeriene ghidate, aceste sisteme s-au dovedit a fi extrem de eficiente împotriva dronelor de tip Shahed și sunt deja gata de utilizare împotriva acestora. Acestea necesită încă îmbunătățiri suplimentare pentru a putea fi utilizate împotriva dronelor aeriene ghidate”, a declarat Vyshnevskyi.

Oficialul a mai precizat că testele finale pentru noile tipuri de armament se vor desfășura în Franța, cu toate că testele de teren pentru done desfășurate în Ucraina s-au dovedit a fi „un succes”. Experții mai au încă nevoie să testeze capacitatea noilor tehnologii în ceea ce privește doborârea bombelor aeriene ghidate.

Articolul NATO dezvoltă pentru Ucraina un nou tip de armament bazat pe tehnologia AI apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, la scurt timp după apariția unor informații în New York Times privind autorizarea CIA de a efectua „operațiuni sub acoperire” în Venezuela.

„Nu vreau să vă spun mai multe, dar ne uităm acum la partea terestră, pentru că avem un control foarte bun asupra mării”, a spus Trump, răspunzând unei întrebări legate de eventuale acțiuni militare în America Latină, potrivit Le Figaro.

Cotidianul american a relatat că administrația de la Washington a aprobat misiuni secrete ale CIA, inclusiv „operațiuni letale” în Venezuela și zona Caraibelor, în contextul intensificării campaniei împotriva traficului de droguri.

Statele Unite îl acuză pe președintele venezuelean Nicolás Maduro că ar conduce „o organizație criminală de stat” implicată în traficul de cocaină către SUA. În ultimele săptămâni, Washingtonul a trimis opt nave de război și un submarin cu propulsie nucleară în largul coastelor venezuelene, în cadrul unei operațiuni antidrog.

Ca reacție, regimul de la Caracas a calificat acțiunile SUA drept „o amenințare militară” și a ordonat exerciții militare și mobilizarea rezerviștilor. Maduro a acuzat Washingtonul că folosește lupta antidrog ca pretext „pentru o schimbare de regim” și pentru confiscarea rezervelor de petrol ale Venezuelei.

Articolul Donald Trump spune că „ia în considerare” atacuri terestre împotriva cartelurilor venezuelene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Judecătoarea Susan Illston din San Francisco, a arătat că reducerile de personal par motivate politic și au fost implementate fără o analiză adecvată, afectând peste 4.100 de angajați, potrivit AP.

Sindicatele și organizațiile juridice au cerut instanței să împiedice administrația Trump să emită notificări suplimentare și să oprească implementarea celor deja trimise, susținând că acestea reprezintă represalii politice și abuz de putere. Illston a subliniat că deciziile administrației au un cost uman semnificativ și că dovezile vor arăta, cel mai probabil, că reducerile depășesc autoritatea legală a executivului.

Republicanii și democrații nu reușesc să ajungă la un consens privitor la aprobarea bugetului. Blocajul guvernamental a paralizat activitatea multor instituții federale, iar mulți funcționari au rămas fără venituri. De asemenea, au fost suspendate programe esențiale și au fost făcute concedieri.

Articolul O judecătoare a blocat temporar concedierile angajaților federali în timpul blocajului guvernamental apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Hamas a predat miercuri seara încă două cadavre Crucii Roșii, a comunicat armata israeliană, potrivit Sky News.

Acestea vor fi predate armatei israeliene.

Anterior, aripa armată a Hamas a anunțat că ultima predare are loc miercuri seara

Într-o declarație ulterioară, grupul a transmis că a predat toate cadavrele la care a putut ajunge. Grupul susține că are nevoie de echipamente suplimentare pentru a recupera cadavrele aflate în clădiri prăbușite.

Articolul Hamas a predat încă două cadavre și anunță că are nevoie de echipamente pentru a ajunge la altele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un incendiu a izbucnit, miercuri seară, la un depozit de legume-fructe, din localitatea Rotopănești, comuna Horodniceni, județul Suceava.

A ars o hală multifuncțională, construită din chirpici, cu învelitoare din tablă, cu o prelungire din panouri tip „sandwich”, pe o suprafață totală de aproximativ 200 mp. Au mai ars diverse bunuri depozitate în interior.

Potrivit ISU Suceava, cauza probabilă de izbucnire a flăcărilor a fost un scurtcircuit produs la un conductor electric defect.

Incendiul este lichidat și se lucrează pentru îndepărtarea efectelor negative. Au fost salvate un depozit de cauciucuri și un adăpost de animale.

Au intervenit pompierii militari și civili, cu șase autospeciale de stingere.

Articolul Incendiul de la depozitul din Suceava, provocat de un scurtcircuit apare prima dată în Mediafax.