Mediafax

Kanchha Sherpa era adolescent când a însoțit echipa istorică din 1953 condusă de Edmund Hillary și Tenzing Norgay Sherpa, care au devenit primii alpiniști care au ajuns pe vârful celui mai înalt munte din lume.

Cauza decesului lui Kanchha Sherpa, survenit joi dimineața devreme, nu este clară.

„Se simțea rău de câteva zile”, a declarat nepotul său, Tenzing Chogyal Sherpa, pentru AFP.

Născut în 1933, Kanchha Sherpa avea 19 ani când s-a alăturat expediției ca hamal, în ciuda faptului că nu avea experiență în alpinism.

El a întreprins o călătorie dificilă, care a durat mai mult de două săptămâni, până la tabăra de bază de pe Muntele Everest, transportând alimente, corturi și echipament, înainte de a urca la o altitudine de peste 8.000 de metri aproape de vârf.

„Era o legendă vie și o sursă de inspirație pentru toți cei implicați în alpinism și pentru cei care lucrează în acest domeniu”, a declarat Fur Gelje Sherpa, președintele asociației de alpinism din Nepal. „Ne-am pierdut protectorul”.

Kanchha Sherpa a lucrat în munții Himalaya încă două decenii după expediție, până când soția sa i-a cerut să renunțe la călătoriile periculoase, după ce mulți dintre prietenii săi au murit în timp ce asistau alte expediții de alpinism, a declarat familia sa.

Articolul A murit ultimul membru al primei expediții de succes pe Everest. Ce vârstă avea Kanchha Sherpa când a ajuns pe vârf apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Organizațiile studențești din România cer modificarea legilor actuale cu scopul de a preveni hărțuirea în universități, inclusiv cea sexuală, și abuzul de autoritate.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere, acum, Ministerului Educației și Cercetării o dezbatere publică pe acest subiect.

Organizația propune ca universitățile să analizeze sesizările, chiar pe cele anonime, și să extindă sancțiunile pentru încălcarea normelor de etică și deontologie.

ANOSR a precizat că susține „vehement” principiul „toleranței zero” față de aceste fenomene.

ANOSR a trimis Comisiei de Dialog Social a Ministerului Educației și Cercetării propunerile legate de proiectul de Hotărâre pentru completarea articolului 10 din Codul-cadru de etică și deontologie universitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului 305/2024.

Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței de joi a comisiei pentru avizare.

Noile reguli prevăd analizarea sesizărilor anonime despre hărțuire sexuală sau morală de către comisia de etică a universității. Aceasta trebuie să informeze conducerea universității, care va anunța autoritățile pentru anchetă, arată comunicatul ANOSR.

„Pe lângă propunerile respective, am înaintat amendamente inclusiv pentru modificarea și completarea Legii învățământului superior 199/2023, H.G. 305/2024 privind Codul-cadru de etică și deontologie universitară și Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, aprobat prin Ordinul 6869/2024, acestea fiind transmise prima dată Ministerului Educației și Cercetării încă din 24.08.2024, în urma lansării campaniei «Nu-i lăsa să-ți ia culoarea!», și retransmise și în data de 30.01.2025 și în 17.09.2025, subliniind necesitatea de a completa și îmbunătăți cadrul legal existent în privința hărțuirii și hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior”, mai arată comunicatul.

Prin această inițiativă pe care o are, ANOSR cere mai multe sancțiuni pentru încălcarea normelor de etică, posibilitatea ca comisiile de etică să acționeze din proprie inițiativă, definirea clară a hărțuirii și a abuzului de autoritate, depunerea sesizărilor de către reprezentanți legali ai victimelor și suspendarea membrilor universitari pe durata anchetei.

Mai mult, studenții cer pedepsirea celor care ajută făptuitorii și obligarea universității să ofere consiliere psihologică victimelor.

Articolul Organizațiile studențești cer legi mai clare împotriva hărțuirii sexuale, hărțuirii morale și abuzului de autoritate în universități. Ce declară ANOSR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Faptele pentru care DNA face percheziții joi dimineața la domiciliul comandantului Spitalului Militar „Dr. Carol Davila”, generalul Florentina Ioniță, au legătură cu evenimente din perioada 2020 – 2023, potrivit unui comunicat oficial al procurorilor.

Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea de către cadre medicale militare, a unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, în perioada 2020 – 2023.

„În cursul zilei de 16 octombrie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 19 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care una într-un birou aflat într-o instituție publică, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, transmite DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii militari ai DNA fac, joi dimineață, percheziții la domiciliul șefei Spitalului Militar, Florentina Ioniță, aceasta fiind suspectată de mai multe fapte de corupție care au intrat de mai demult timp în atenția procurorilor.

Florentina Ioniță este prima femeie general din sistemul militar, apropiată de doi foști președinți ai României și de trei foști premieri, comandant al Spitalului Militar „Dr. Carol Davila”. Aflată la conducerea Spitalului Militar de 11 ani, Florentina Ioniță ar fi cumulat o serie de funcții militare și ar fi plătit inclusiv salarii suplimentare. În vizorul procurorilor ar exista și o serie de proiecte europene în care Ioniță ar fi lucrat și ar fi încasat sume importante, scrie gandul.ro.

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari al DNA o suspectează, printre altele, pe Ioniță, de uzurpare de calități oficiale, de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, prejudiciul estimat de procurori în acest caz fiind de aproximativ 8,2 milioane de lei.

Potrivit unor surse judiciare, în dosar, până în prezent, Serviciul militar al DNA are nu mai puțin de 17 suspecți. În acest caz, procurorii efectuează 19 percheziții.

Florentina Ioniță (61 de ani) este general de 2 stele și prima femeie general din istoria Spitalului Militar avansată în grad de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Naționale de 1 decembrie în 2015.

Articolul DNA, despre perchezițiile la șefa Spitalului Militar Central: Faptele sunt din perioada 2020-2023 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump a confirmat decizia sa, dezvăluită pentru prima dată de The New York Times, afirmând că mari cantități de droguri intrau în Statele Unite din Venezuela, mare parte dintre acestea fiind traficate pe mare.

„Acum ne concentrăm asupra teritoriului, deoarece avem controlul asupra mării”, a declarat el.

Când a fost întrebat de ce nu s-a solicitat pazei de coastă să intercepteze ambarcațiunile suspectate de trafic de droguri, ceea ce este o practică veche în SUA, Trump a răspuns că această abordare s-a dovedit ineficientă.

„Cred că Venezuela simte presiunea”, a declarat el

El a refuzat să răspundă dacă CIA are autoritatea de a-l executa pe Maduro, care neagă acuzațiile Washingtonului că ar avea legături cu traficul de droguri și crima organizată.

SUA au oferit o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea sa.

„Cât timp va continua CIA să organizeze lovituri de stat?”, a întrebat el după comentariile lui Trump de miercuri seara, spunând că apelurile la schimbarea regimului amintesc de „războaiele eterne eșuate” din Afganistan și Irak.

Într-un mesaj adresat poporului american, el a spus în engleză: „Nu război, da pace. Poporul american, vă rog”.

Trump a afirmat, de asemenea, că Venezuela a trimis un număr semnificativ de prizonieri, inclusiv persoane provenite din instituții de sănătate mintală, în Statele Unite, fără a specifica însă prin ce frontieră ar fi intrat aceștia.

Marți, el a anunțat că America a atacat o barcă mică suspectată de trafic de droguri în apele de pe coasta Venezuelei, ceea ce a dus la moartea a șase persoane.

Potrivit postării președintelui pe rețelele de socializare, toate persoanele ucise se aflau la bordul navei.

Al cincilea atac mortal

Incidentul a marcat al cincilea atac mortal de acest fel în Caraibe, în contextul în care administrația Trump continuă să clasifice traficanții de droguri suspectați ca fiind combatanți ilegali care trebuie confruntați cu forța militară.

Secretarul de război Pete Hegseth a autorizat atacul, potrivit lui Trump, care a publicat un videoclip al operațiunii.

Imaginile alb-negru arătau o barcă mică care părea să fie staționară pe apă. Aceasta este lovită de un proiectil din aer și explodează, apoi plutește în derivă în timp ce arde timp de câteva secunde.

Trump a declarat că „atacul cinetic letal” a avut loc în apele internaționale și a vizat o barcă care se deplasa pe o rută de contrabandă binecunoscută.

De asemenea, a avut loc o creștere semnificativă a prezenței militare americane în sudul Caraibelor, cu cel puțin opt nave de război, un submarin și avioane F-35 staționate în Puerto Rico.

Articolul Maduro face apel la pace după ce Trump a spus că trimite CIA în țară. Ce spune președintele Venezuelei despre o lovitură de stat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetări anterioare au descoperit că somnul ajută la consolidarea amintirilor, dar modul în care acesta modelează conținutul acestor amintiri a fost mai greu de determinat. Acum, un studiu publicat pe 1 octombrie în revista Communications Biology sugerează că timpul petrecut în diferite stadii ale somnului poate influența acest aspect al stocării memoriei.

Ciclul somnului este împărțit în patru stadii: un stadiu de mișcare rapidă a ochilor (REM) și trei stadii non-REM, inclusiv „somnul profund”, marcat de unde cerebrale lente.

Pentru a testa modul în care aceste stadii ale somnului ne influențează memoria, cercetătorii au rugat 32 de tineri adulți sănătoși să învețe 96 de perechi de cuvinte și imagini — cum ar fi un cuvânt de acțiune asociat cu imaginea unui animal sau a unei plante — în timp ce activitatea creierului lor era înregistrată cu ajutorul unui electroencefalogramă (EEG), care monitorizează undele cerebrale care traversează suprafața creierului, potrivit LiveScience.

Voluntarii au fost apoi monitorizați cu EEG în timp ce dormeau peste noapte, iar a doua zi dimineață li s-a testat memoria. Cercetătorii au comparat modelele cerebrale înainte și după folosind o tehnică numită analiză de similitudine reprezentativă. Aceste date le-au permis oamenilor de știință să se concentreze atât pe amintiri detaliate legate de imagini specifice — cum ar fi o fotografie cu un beagle — cât și pe amintiri mai generale, categorice, care acoperă toate imaginile cu animale, de exemplu.

„Folosind EEG, am putut urmări modul în care activitatea creierului legată de amintiri s-a schimbat înainte și după somn”, a declarat pentru Live Science, într-un e-mail, autorul principal al studiului, Jing Liu, profesor asistent de cercetare la Universitatea Politehnică din Hong Kong.

Modificări

Echipa a descoperit un model: undele cerebrale legate de imaginile individuale s-au slăbit după somn, în timp ce semnalele categoriei mai largi au rămas stabile.

Schimbarea a fost mai puternică atunci când REM a reprezentat o parte mai mare din timpul total de somn al unei persoane, în comparație cu somnul profund. Liu a explicat că acest model sugerează că somnul REM poate ajuta creierul să lege amintirile noi de ceea ce știe deja, în timp ce somnul cu unde lente ajută la păstrarea acestor amintiri în forma lor originală, mai detaliată.

„Chiar și atunci când oamenii își aminteau aceleași lucruri după trezire, modelele cerebrale din spatele acelor amintiri se schimbaseră”, a adăugat ea. Acest lucru sugerează că somnul nu numai că întărește amintirile, dar poate reorganiza modul în care acestea sunt reprezentate în creier, somnul REM și somnul cu unde lente contribuind în moduri diferite.

Împreună, aceste rezultate se adaugă dovezilor că consolidarea memoriei — procesul creierului de stabilizare și reorganizare a noilor amintiri — implică atât conservarea, cât și transformarea. În loc să stocheze amintirile experiențelor exact așa cum s-au întâmplat, creierul le poate restructura subtil în timpul somnului, echilibrând acuratețea cu generalizarea. Distincția, au remarcat cercetătorii, ar putea ajuta la explicarea modului în care rețelele de cunoștințe din creier evoluează în timp.

Somnul profund și somnul REM

Cu toate acestea, modelul nu înseamnă neapărat că somnul profund și somnul REM funcționează în opoziție unul față de celălalt. Mai degrabă, cele două faze susțin diferite fațete ale memoriei, a declarat pentru Live Science într-un e-mail dr. George Dragoi, profesor de psihiatrie și neuroștiință la Universitatea Yale, care nu a participat la studiu.

„Rezultatele indică un rol complementar al somnului REM și al somnului cu unde lente în diferite tipuri de memorie”, a spus el, cum ar fi cunoștințele generale și faptele versus amintirile unor experiențe specifice.

El a adăugat că menținerea unui program regulat de somn poate ajuta la susținerea acestor procese, deoarece o bună calitate a somnului este în general legată de funcția cognitivă sănătoasă. „Perioadele REM mai lungi pot favoriza tipul de transformare a memoriei evidențiat de acest studiu”, a sugerat el.

Liu a avertizat însă că rezultatele arată asocieri, nu cauzalitate.

„[EEG] ne împiedică să identificăm cu precizie regiunile creierului care determină aceste schimbări”, a spus ea, adăugând că combinarea EEG cu înregistrări preluate direct de la electrozi plasați în interiorul craniului ar putea clarifica circuitele din spatele efectului. Ea a indicat, de asemenea, studii viitoare care ar putea încerca să reactiveze amintiri specifice în timpul somnului — de exemplu, prin redarea sunetelor sau a indiciilor legate de învățarea anterioară — sau să întrerupă anumite stadii ale somnului pentru a vedea dacă acest lucru schimbă flexibilitatea cu care oamenii pot folosi ceea ce au învățat.

Articolul Somnul REM poate influența detaliile amintirilor care rămân stocate în memorie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deputații au votat un proiect care permite modificarea ariilor protejate, pentru finalizarea hidrocentralelor începute înainte de anul 2007.

PSD, PNL, UDMR și AUR au votat „pentru” legea privind hidrocentralele din arii naturale protejate, în timp ce deputații USR s-au opus. De altfel, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, vorbește despre o lege rușinoasă ce poate distruge ariile naturale protejate.

De partea sa, senatorul PSD Daniel Zamfir acuză USR-ul că este brațul politic al ONG-urilor care frânează dezvoltarea țării.

Președintele Eco-Civica, Dan Trifu, îi dă replica și vorbește de „un act inconștient”: „Pentru cele nouă amenajări hidrotehnice vă dați seama ce distrugeri putem face. Toate sunt în arii protejate sau afectează major arii protejate, inclusiv parcuri naționale de importanță foarte mare pentru tot ce înseamnă biodiversitatea din România”.

El dă exemplul centralei de la Surduc: „Să produci 5 MW și să seci un râu, să pui în pericol tot acel ecosistem din zona respectivă, lucruri similare și în celelalte mini-hidrocentrale, cum le numim noi”.

Dan Trifu anunță că va sesiza Comisia Europeană: „Vom înștiința Comisia Europeană, clar, deja am pregătit scrisoarea către Avocatul Poporului și președintele României și spre acele grupuri politice care nu au votat această lege, pentru a fi atacată la Curtea Constituțională”.

Articolul Dan Trifu (Eco-Civica): E „un act inconștient”, vom înștiința CE, am pregătit și scrisoarea către Nicușor Dan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o carte postumă, Nobody’s Girl, Virginia Giuffre detaliază presupusele sale relații sexuale cu ducele de York când avea 17 ani, care au fost raportate anterior.

Prințul Andrew a negat întotdeauna acuzațiile.

Ea descrie, de asemenea, manipularea sa de către Jeffrey Epstein, care s-a sinucis în timp ce aștepta procesul pentru acuzații de trafic sexual, și Ghislaine Maxwell, care a fost închisă pentru recrutarea de fete tinere pentru Epstein.

În extrase publicate în The Guardian și The Times, Virginia Giuffre a declarat că a fost prezentată lui Andrew în martie 2001, în timp ce se afla la casa lui Maxwell din apropierea Hyde Park, Londra.

Ea a scris: „Maxwell m-a trezit în dimineața aceea anunțându-mă cu o voce cântată: «Ridică-te din pat, somnoroaso!» Era o zi specială, mi-a spus ea. La fel ca Cenușăreasa, urma să întâlnesc un prinț chipeș!”

Ea a adăugat că, atunci când l-a întâlnit pe Andrew, acesta a ghicit corect că avea 17 ani și i-a spus: „Fiicele mele sunt puțin mai mici decât tine”.

Virginia Giuffre a dorit să facă o fotografie a întâlnirii. Această imagine, în care el apare cu brațul în jurul lui Giuffre, a devenit celebră. Ducele a susținut ulterior că fotografia a fost modificată.

15.000 de dolari, prețul serviciilor pentru „Randy Andy”

Virginia Giuffre a scris în memoriile sale despre vizita la un club de noapte împreună cu Andrew: „Era un dansator cam neîndemânatic și îmi amintesc că transpira abundent”. Această afirmație a fost negată cu vehemență de Andrew, care a declarat într-un interviu acordat în 2019 pentru Newsnight că suferea de o afecțiune care îl împiedica să transpire.

Când s-au întors acasă, Virginia Giuffre a afirmat în memoriile sale că i-a pregătit lui Andrew o baie înainte de a întreține relații sexuale.

„Era destul de prietenos, dar totuși se simțea îndreptățit – de parcă ar fi crezut că a face sex cu mine era dreptul lui din naștere”, a scris ea. Ea a adăugat: „Din câte îmi amintesc, totul a durat mai puțin de jumătate de oră”.

Ea a scris că Epstein i-a plătit 15.000 de dolari pentru „serviciile oferite bărbatului pe care tabloidele îl numeau «Randy Andy»”.

Memoriile includ alte două presupuse întâlniri sexuale cu ducele, inclusiv una la New York o lună mai târziu și una pe insula privată a lui Epstein din Insulele Virgine Americane, când ea avea aproximativ 18 ani. Extrasul descrie cea din urmă întâlnire ca o „orgie” cu „aproximativ alte opt fete tinere” care „păreau să aibă sub 18 ani”.

Acuzațiile, negate constant de către Andrew

În interviul acordat în 2019 pentru Newsnight, Andrew a negat acuzațiile că ar fi avut relații sexuale cu Virginia Giuffre. În 2022, Andrew și Virginia Giuffre au ajuns la o înțelegere extrajudiciară în procesul civil intentat de aceasta împotriva lui pentru agresiune sexuală.

El a declarat: „Vă pot spune categoric că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Nu-mi amintesc să fi întâlnit vreodată această doamnă, absolut deloc”.

El a spus că presupusa întâlnire din 2001 nu a avut loc, deoarece a petrecut ziua cu fiica sa, prințesa Beatrice, ducând-o la Pizza Express în Woking pentru o petrecere.

În septembrie, s-a aflat că fosta soție a lui Andrew îl numise pe Epstein „prieten suprem” într-un e-mail. Sarah, ducesă de York, îi scrisese o scuză infractorului sexual pentru că îl renegase în mass-media. Purtătorul ei de cuvânt a declarat că mesajul fusese scris deoarece acesta amenințase că o va da în judecată pentru calomnie. Ducesa a fost exclusă din mai multe organizații caritabile pe care le patrona.

Peter Mandelson a fost, de asemenea, demis recent de Sir Keir Starmer după ce s-a descoperit că ambasadorul britanic în SUA îi trimisese mesaje lui Epstein, numindu-l „cel mai bun prieten al meu”, după ce acesta fusese încarcerat în așteptarea procesului pentru trafic sexual.

Ducele de York a fost contactat pentru a comenta ultimele acuzații din cartea Virginiei Giuffre, în timp ce Palatul Buckingham a refuzat să comenteze.

Articolul Prințul Andrew credea că „a face sex cu mine era dreptul său din naștere”, susține Virginia Giuffre apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat miercuri seara că se așteaptă să se întâlnească în curând cu președintele american Donald Trump pentru a discuta un acord economic între cele două țări.

Viktor Orban a spus, într-un interviu acordat site-ului de știri Mandiner, care a fost citat de Reuters, că agenda negocierilor este gata în proporție de aproximativ 80%.

„Există o dată, iar agenda negocierilor este gata în proporție de aproximativ 80%. Când vom ajunge la un acord cu americanii cu privire la restul de 20%, vom decide împreună cu ei când să anunțăm întâlnirea, iar apoi aceasta va avea loc”, a declarat Orban, un aliat vechi al lui Trump, într-un interviu acordat site-ului de știri Mandiner.

Articolul Premierul Ungariei se așteaptă să se întâlnească cu Trump pentru a discuta acordul economic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj și fost deputat în Parlamentul României, Horea Uioreanu, a murit într-un cămin pentru vârstnici. El se afla încă din luna august în centrul Caro din Gilău.

”Pe parcursul acestei perioade, personalul centrului i-a oferit întreaga asistență și îngrijire necesară, contribuind la ameliorarea suferințelor generate de afecțiunile de care domnia sa suferea”, au declarat surse medicale în exclusivitate pentru MEDIAFAX.

Mama fostului deputat i-a fost permanent alături, alegând, la rândul său, să fie rezidentă în cadrul Centrului Caro, pentru a-l sprijini pe durata acestei etape din viață.

”Domnul Horea Uioreanu a trecut la cele veșnice, lăsând în urmă o familie devotată, care i-a fost aproape până în ultimele clipe, precum și amintirea unei vieți dedicate serviciului public”, au mai menționat sursele MEDIAFAX.

Articolul A murit Horea Uioreanu, fost deputat și fost președinte al Consiliului Județean Cluj apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul primar al Sectorului 3, Liviu Negoiță, susține joi o conferință de presă, împreună cu consilierii generali ai Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) din Consiliul General al Capitalei, pe probleme ce țin de situația actuală a Bucureștiului. Conferința are loc la sediul central al PUSL.

Temele de interes ale conferinței sunt subiecte punctuale legate de situația Capitalei, modul în care administrația locală gestionează situația orașului și propunerile PUSL pentru soluționarea acestora, potrivit reprezentanților partidului.

Surse politice au declarat pentru Mediafax că, în cadrul acestei conferințe, Liviu Negoiță intenționează, de fapt, să-și anunțe candidatura pentru Primăria Capitalei.

Cine este Liviu Negoiță

Liviu Negoiță este, în prezent, președinte al organizației PUSL București.

Liviu Negoiță a fost membru al Partidului Democrat (PD), apoi al PDL.

Între 2004 și 2012 a fost primar al Sectorului 3 al Bucureștiului, acoperind două mandate.

După demisia, în 2009, a premierului Emil Boc, Liviu Negoiță a fost desemnat de președintele Traian Băsescu pentru funcția de premier, însă acesta nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară, iar guvernul Liviu Negoiță nu a fost învestit.

A avut două mandate de deputat în Parlamentul României (1996-2000 și 2012-2016).

Liviu Negoiță a fost ales primar al Sectorului 3 în 2004 și a fost reconfirmat pentru un al doilea mandat patru ani mai târziu, până în 2012, când i-a succedat Robert Negoiță.

Alegerile, fără dată clară

După demisia lui Nicușor Dan, care a intrat în vigoare începând cu data de 26 mai, Guvernul a avut la dispoziție 90 de zile să organizeze un nou scrutin pentru Capitală.

Au trecut peste 50 de zile de când a expirat termenul legal pentru organizarea de alegeri în București, iar puterea nu dă semne că a ajuns la un acord privind o dată. În lipsa unui acord în aceste săptămâni este greu de crezut că vom avea alegeri în 2025. Termenul pentru alegeri la Capitală ar putea fi astfel împins spre februarie 2026.

Articolul Fostul primar al Sectorului 3 își anunță candidatura pentru Primăria Capitalei. Ce partid îl susține pe Liviu Negoiță | EXCLUSIV apare prima dată în Mediafax.