Mediafax

Apoi, în august, guvernul a intervenit și a declarat că va lua în considerare în schimb readucerea locului la scopul său inițial.

Schimbarea bruscă de direcție este emblematică pentru noul accent pus de țară pe forțele sale armate, care au suferit decenii de neglijare și reduceri de personal. Acum, confruntată cu dubla provocare a unei Rusii agresive în est și a unui președinte american capricios în vest, Germania a început să preia din nou controlul asupra situației, potrivit Bloomberg.

Asta înseamnă să-și consolideze din nou în mod agresiv capacitățile militare, atât în ceea ce privește echipamentul, cât și personalul. Dar unul dintre lucrurile pe care autoritățile le învață acum este că deceniile de reducere a resurselor au scos la iveală limitele acestui demers, inclusiv în ceea ce privește găsirea de spații adecvate pentru toți noii recruți.

Recrutarea soldaților implică asigurarea cazării

Pentru a îndeplini obiectivele NATO, Germania intenționează să recruteze 80.000 de soldați în următorii cinci ani, iar cancelarul Friedrich Merz a sugerat luna aceasta că această măsură nu va rămâne „pur voluntară”. Asta înseamnă că modelul de recrutare pe care țara l-a abandonat acum mai bine de un deceniu ar putea reveni într-o formă sau alta, iar odată cu el va veni și un aflux de soldați care vor avea nevoie de cazărmi, paturi și terenuri de antrenament.

Pentru Heidelberg, aceasta este o povară greu de acceptat. Orașul, popular atât printre turiștii străini, cât și printre studenți, a avut deja un oarecare succes în conversia bazelor americane abandonate din alte părți, creând spațiu pentru 2.700 de locuitori.

„Pe de o parte, ne este dor de americani”, a declarat Juergen Odszuck, primarul orașului Heidelberg responsabil cu dezvoltarea urbană și construcțiile. „Dar, pe de altă parte, acest lucru ne ajută să rezolvăm una dintre cele mai urgente probleme ale noastre, și anume lipsa acută de locuințe”.

După atacul Rusiei asupra Ucrainei, oficialii din Heidelberg au înțeles rapid ce se va întâmpla și au încercat să accelereze achiziționarea proprietății Patrick-Henry-Village, care, la apogeu, găzduia 16.000 de membri ai armatei americane înainte de a fi închisă în 2013. Nu a fost să fie, lăsând soarta uriașului proiect de locuințe în suspans.

În 2011, când țara a renunțat la recrutarea obligatorie, Germania s-a trezit brusc cu o mulțime de baze militare abandonate. Drept urmare, forțele armate au decis să închidă 31 de baze, vânzând unele dintre ele pentru a fi transformate în spații rezidențiale atât de necesare. În aceeași perioadă, guvernul american a retras o mare parte din trupele staționate în Germania, lăsând în urmă și mai multe baze abandonate.

Cazare pentru armată sau locuințe pentru rezidenți

Acum, țara se confruntă cu câteva realități dure: să creeze spații de cazare pentru armata sa în creștere sau să ofere locuințe pentru rezidenți – și alegători – care se luptă din ce în ce mai mult să găsească un spațiu accesibil în care să locuiască, în special în orașe de dimensiuni medii precum Heidelberg, unde expansiunea este în mod natural limitată de împrejurimile sale deluroase.

Lupta pentru resurse riscă să devină o sursă de conflict intern, pe măsură ce Germania accelerează procesul de consolidare militară, potrivit lui Benjamin Scharte, cercetător în domeniul rezilienței și securității civile la Universitatea din Tuebingen, Germania.

„Atât consolidarea capacităților noastre defensive, cât și lipsa locuințelor sunt probleme legitime, dar spațiul este limitat”, a spus Scharte. „Acest lucru trebuie comunicat în mod deschis și transparent, chiar dacă este dureros”.

După război, Germania a avut mult timp o relație dificilă cu forțele sale armate, relegându-le de-a lungul anilor la rolul de forță marginală, în timp ce se baza în mare măsură pe protecția NATO – și în principal a SUA. Guvernele au preferat abordarea diplomației bazate pe cecuri, prin care Germania se baza pe comerț și puterea economică soft pentru a crea parteneriate internaționale – și lăsa altora sarcina dificilă a descurajării militare.

La începutul acestei luni, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că procesul de conversie a proprietăților militare pentru uz civil va fi suspendat și că cazarmele aflate deja în portofoliul BImA, agenția guvernamentală care gestionează proprietățile federale, vor fi reexaminate.

Achiziții în domeniul apărării

Reactivarea bazelor militare abandonate anterior face parte din efortul mai amplu al Germaniei de a-și extinde infrastructura militară. În 2024, forțele armate germane au intensificat activitatea de construcție cu 20%. Modernizarea totală a infrastructurii militare ar putea necesita investiții de peste 67 de miliarde de euro până în anii 2040, potrivit ministerului german al apărării. Pistorius a alocat 270 de noi cazărmi militare pentru 40.000 de persoane, construcția urmând să înceapă în 2027.

Bundestagul german este în proces de adoptare a unei legi pentru accelerarea achizițiilor în domeniul apărării, care include modificări legislative referitoare la construcțiile militare. Proiectul de lege urmărește, de asemenea, să accelereze procesul decizional prin reducerea birocrației.

Contractele cu o valoare mai mică de 1 milion de euro, care pot fi atribuite fără o procedură formală, și unele mandate greoaie pentru inițiative prietenoase cu clima au fost suspendate.

În Heidelberg, există încă speranța că Ministerul Apărării va considera baza Patrick-Henry-Village nepotrivită și că planul de conversie civilă va putea fi pus în aplicare. Dacă guvernul este dispus să negocieze, orașul ar putea ajunge la un compromis care să combine modernizarea apărării cu dezvoltarea urbană, a declarat primarul Odszuck.

„Cred că putem concilia aceste două aspecte”, a spus el. „Dar pentru a face acest lucru, trebuie să discutați cu noi”.

Articolul Renașterea armatei germane se confruntă cu o criză acută a locuințelor. Soluțiile existente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus reținerea unui cetățean albanez de 35 de ani, acuzat de trafic internațional de droguri de risc, după ce acesta a fost prins în flagrant pe Aeroportul Otopeni cu 22 de kilograme de canabis.

Potrivit anchetatorilor, bărbatul ar fi procurat drogurile din Grecia și le-a introdus în România cu o cursă de linie pe ruta Atena–București. Substanțele interzise, ambalate în 49 de pungi vidate, au fost ascunse într-un bagaj de cală.

Inculpatul a fost prins în flagrant de polițiștii de frontieră ai Centrului de Supraveghere și Control al Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni.

Procurorii DIICOT au sesizat Tribunalul din București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Articolul Cetățean albanez reținut pe Aeroportul Otopeni cu 22 de kilograme de canabis ascunse în bagaj apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„S-a semnat contractul de lucrări pentru construcția Spitalului Regional de Urgență de la Iași! La sediul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, a fost semnat contractul de lucrări – faza a doua – pentru Spitalul Regional de Urgență Iași, un proiect uriaș pentru întreaga regiune”, a notat Alexandru Rogobete, sâmbătă, pe Facebook.

Potrivit ministrului proiectul integral are o valoare de 3.23 miliarde de lei, faza a doua are o valoare de 1.69 lei, proiectului având o suprafață de peste 200.000 mp și o capacitate de 850 de paturi.

„Astăzi (n.r. sâmbătă), Spitalul Regional de Urgențǎ de la Iași intră în faza de construcție.”, a mai comunicat Rogobete.

Privind celelalte spitale județene, ministrul Sănătății a notat: „La Craiova, lucrările sunt deja în desfășurare. Iar la Cluj, ne aflăm aproape de finalul licitației – sper ca în prima parte a anului viitor să semnăm și acolo contractul de execuție”.

Articolul Alexandru Rogobete: S-a semnat contractul de lucrări pentru construcția Spitalului Regional de Urgență de la Iași apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Stubb a vorbit pentru BBC înaintea întâlnirii de vineri dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, unde Zelenski i-a spus liderului american: „Cred că putem pune capăt acestui război cu ajutorul dumneavoastră”.

Stubb a povestit că Trump l-a întrebat odată, în timp ce jucau golf, dacă poate avea încredere în Putin, iar răspunsul său a fost nu.

„Ceea ce avem nevoie nu este atât puterea morcovului pentru a convinge Rusia să vină la masa negocierilor, cât puterea bățului care o poate aduce acolo. Trebuie să forțezi Rusia să vină la masa păcii, iar acesta este acordul pe care președintele Trump încearcă să-l obțină”, a declarat Stubb pentru BBC.

Stubb s-a declarat optimist în privința capacității lui Trump de a încheia războiul, spunând că, probabil, negocierile de pace au avansat mai mult în ultimele opt luni din cel de-al doilea mandat al său decât în ultimii trei ani.

Finlanda nu va recunoaște niciodată Crimeea ca parte a Rusiei

Stubb a declarat că Finlanda nu va recunoaște niciodată Crimeea, nici regiunile Donețk și Lugansk, ca părți ale Rusiei.

„Singurii care pot decide asupra teritoriilor sunt ucrainenii înșiși”, a spus el.

„Vreau să mă asigur că Ucraina, după ce se va încheia acest război, își păstrează independența, suveranitatea, adică devine stat membru al UE și, sperăm, al NATO, și își menține integritatea teritorială. Pentru asta luptăm cu toții acum”, a spus Stubb.

Întrebat de ce Trump pare să-și fi schimbat poziția, Stubb a spus că motivul este stagnarea Rusiei, care a capturat doar 1% din teritoriul ucrainean în ultimele 1.000 de zile, și faptul că Ucraina a reușit să contraatace.

El a precizat că economia Rusiei este în suferință, cu rezerve epuizate, creștere economică „aproape de zero” și inflație între 10% și 20%.

El a propus, de asemenea, oprirea completă a exporturilor de petrol și gaze rusești către Europa, deja reduse cu 80%, și impunerea de sancțiuni țărilor care continuă să cumpere energie rusească.

Stubb a afirmat că „toate jocurile strategice ale lui Putin au fost un eșec total”. Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina, să divizeze Europa sau să destrame NATO.

Articolul Trump este „singurul care îl poate forța” pe Putin să vină la masa negocierilor, spune președintele Finlandei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Universitatea Tsinghua, unde a studiat și a predat, a anunțat într-un comunicat că Yang a murit din cauza unei boli, fără a oferi alte detalii, relatează AP.

„Profesorul Yang este unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului XX, aducând contribuții revoluționare la dezvoltarea fizicii moderne”, se arată în comunicatul universității, care subliniază și contribuția sa la progresul științific și educațional al Chinei.

Yang a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1957, împreună cu Tsung-Dao Lee, pentru cercetările privind așa-numitele legi ale parității, care au condus la „descoperiri importante referitoare la particulele elementare”, potrivit site-ului oficial al Premiilor Nobel.

Cei doi au fost primii laureați ai Nobelului pentru Fizică născuți în China.

În discursul rostit la banchetul Nobel din acel an, Yang a spus că este la fel de mândru de moștenirea sa chineză pe cât este de devotat științei moderne, „parte a civilizației umane de origine occidentală”.

„Sunt profund conștient de faptul că, într-un sens mai larg, sunt un produs al ambelor culturi, chineză și occidentală, aflate deopotrivă în armonie și în conflict”, se arată în discursul său publicat pe site-ul Premiului Nobel.

Articolul Fizicianul chinez Chen Ning Yang, laureat al Premiului Nobel, a murit la 103 ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Așa cum s-a promis, negocierile cu partea pakistaneză vor avea loc astăzi la Doha”, a declarat Zabihullah Mujahid într-un comunicat.

O delegație de rang înalt a Emiratului Islamic, condusă de ministrul apărării Mullah Muhammad Yaqoob, a plecat spre Doha, a spus el.

Un oficial al guvernului talibanilor afgani a confirmat, de asemenea, că discuțiile vor avea loc, potrivit France 24.

„O delegație de rang înalt din Emiratul Islamic, condusă de ministrul apărării Mohammed Yaqub, a plecat astăzi spre Doha”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului talibanilor afgani, Zabihullah Mujahid, pe X.

Încălcarea armistițiului

Un armistițiu de 48 de ore a pus capăt unei săptămâni de confruntări sângeroase la frontieră, care au provocat moartea a zeci de soldați și civili de ambele părți.

Însă vineri seara, Afganistanul a acuzat Pakistanul că a încălcat armistițiul, cu efecte mortale.

„Pakistanul a încălcat armistițiul și a bombardat trei locații din provincia Paktika”, a declarat pentru AFP un înalt oficial taliban, sub condiția anonimatului. „Afganistanul va riposta”.

Zece civili au fost uciși și alți 12 răniți în atacuri, a declarat pentru AFP un oficial al spitalului provincial, sub condiția anonimatului, adăugând că printre morți se aflau și doi copii.

Consiliul de Cricket din Afganistan a declarat pentru AFP că trei jucători care se aflau în regiune pentru un turneu intern au fost uciși, revizuind în jos numărul anterior de opt victime.

În Pakistan, un înalt oficial din domeniul securității a declarat pentru AFP că forțele armate au „efectuat atacuri aeriene de precizie” în zonele de frontieră cu Afganistanul, vizând gruparea Hafiz Gul Bahadur, o facțiune locală legată de Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP) – talibanii pakistanezi.

Islamabadul a declarat că același grup a fost implicat într-un atentat sinucigaș cu bombă și un atac armat la o tabără militară din districtul Waziristanul de Nord, la granița cu Afganistanul, în urma căruia șapte soldați paramilitari pakistanezi au murit.

„Preț greu”

Problemele de securitate se află în centrul tensiunilor, Pakistanul acuzând Afganistanul că adăpostește pe teritoriul său grupuri militante conduse de Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP) – talibanii pakistanezi –, acuzație pe care Kabulul o neagă.

Violențele transfrontaliere s-au intensificat dramatic începând de sâmbătă, la câteva zile după ce explozii au zguduit capitala afgană Kabul, chiar în momentul în care ministrul de externe al talibanilor a început o vizită fără precedent în India, rivalul de lungă durată al Pakistanului.

Talibanii au lansat apoi o ofensivă de-a lungul unor porțiuni ale frontierei sale sudice cu Pakistanul, determinând Islamabadul să promită o reacție puternică din partea sa.

Când armistițiul a început miercuri la ora 13:00 GMT, Islamabadul a declarat că acesta va dura 48 de ore, dar Kabulul a afirmat că încetarea focului va rămâne în vigoare până când Pakistanul o va încălca.

Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Muhammad Asif, a acuzat Kabulul că acționează ca „un reprezentant al Indiei” și că „complotează” împotriva Pakistanului.

„De acum înainte, demersurile nu vor mai fi formulate ca apeluri la pace, iar delegațiile nu vor mai fi trimise la Kabul”, a scris Asif într-o postare pe X.

„Oriunde s-ar afla sursa terorismului, aceasta va trebui să plătească un preț greu.”

Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah, a declarat că forțelor sale li s-a ordonat să nu atace decât dacă forțele pakistaneze vor trage primele.

„Dacă o vor face, atunci aveți tot dreptul să vă apărați țara”, a declarat el într-un interviu acordat canalului de televiziune afgan Ariana, transmițând mesajul trimis trupelor.

Articolul Afganistanul și Pakistanul vor organiza negocieri de pace la Doha după lupte intense apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Suntem alături de ei în continuare. Poliția a început cu însoțitori să permită accesul în imobile mai îndepărtate, din aproape în aproape, pentru a-și recupera bunurile”, a comunicat Bujduveanu, sâmbătă.

Primarul interimar a precizat că a avut o discuție cu prefectul Capitalei și cu reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții, care vor trimite o echipă de experți pentru a evalua structura blocului și a stabili soluțiile tehnice pentru cele patru scări adiacente celei avariate.

„Ne pregătim pentru etapa cea mai grea, etapa de după ce începe de luni, în care trebuie să relocăm fiecare familie într-un apartament pe termen mediu și pe termen lung”, a mai spus edilul.

Privind opțiunile de relocare, Stelian Bujduveanu a spus: „În prima opțiune avem propriile imobile ale primăriei municipiului București pe care le analizăm apartament cu apartament pentru a fi dotate cu toate nevoile pentru aceste familii care au trecut peste o tragedie. Iar a doua categorie am aprobat ieri din Fondul de Rezervă aproape 3 milioane de lei, bani pe care le vom folosi pentru închiria din piață a apartamentelor pentru aceste familii”.

Articolul Explozia din Rahova: Poliția a început să permită accesul cu însoțitori / Bujduveanu: „Ne pregătim pentru etapa cea mai grea” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dacă va fi aprobată de parlament, această majorare ar reprezenta o lovitură severă pentru expații bogați care doresc să scape de impozitele mai mari din alte țări europene.

În ultimul deceniu, Italia, și în special capitala sa financiară Milano, a devenit o destinație populară pentru super-bogații lumii, atrași de calitatea vieții și de stimulentele fiscale care le permit să plătească o sumă fixă pentru toate veniturile lor din străinătate, potrivit FT.

Dar schema a fost controversată în rândul italienilor obișnuiți, în special în Milano, care au acuzat-o că a dus la creșterea prețurilor imobiliare și a contribuit la agravarea crizei locuințelor.

Un oficial al Ministerului Finanțelor a declarat vineri că măsura a fost inclusă în proiectul de lege privind bugetul Italiei pentru 2026, care prevede reduceri fiscale și creșteri ale cheltuielilor sociale în valoare de aproximativ 18.7 miliarde de euro, inclusiv o reducere a impozitelor pentru lucrătorii cu venituri mici și medii.

Proiectul de buget confirmă, de asemenea, intenția Romei de a strânge peste 4 miliarde de euro de la bănci anul viitor, după ce membrii coaliției tripartite a prim-ministrului Giorgia Meloni au ajuns la un compromis de ultim moment cu privire la modul de creștere a veniturilor fără a impune o taxă pe profituri neașteptate.

„Este o lege bugetară care răspunde nevoilor și problemelor concrete ale familiilor, întreprinderilor și lucrătorilor din această țară”, a declarat Meloni vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Roma.

Având în vedere că următoarele alegeri generale din Italia sunt programate pentru 2027, Meloni dorește să atenueze presiunea financiară asupra familiilor italiene obișnuite, a căror putere de cumpărare a fost erodată de presiunile inflaționiste puternice din anii de după pandemia de Covid.

Va intra în vigoare în ianuarie 2026

Dacă va fi aprobată de Parlament în următoarele săptămâni, noua taxă fixă de 300.000 de euro va fi aplicată veniturilor din străinătate ale persoanelor care se mută în Italia odată cu intrarea în vigoare a noului buget, prevăzută pentru ianuarie 2026.

Aceasta va fi a doua majorare a schemei lansate în 2016 pentru a combate „exodul creierelor”. De atunci, aceasta a atras mulți expați bogați la Milano, mai ales că Marea Britanie a înăsprit schema fiscală „non dom”.

Anul trecut, guvernul Meloni a dublat impozitul fix pentru noii veniți la 200.000 de euro. Giancarlo Giorgetti, ministrul finanțelor, a descris atunci schema ca fiind „așa-numitul impozit fix pentru miliardari” și a insistat că Italia rămâne o destinație atractivă pentru super-bogați, chiar și după această creștere.

Conform normelor actuale, un nou rezident străin – sau un italian care se întoarce după ce a locuit în străinătate timp de cel puțin nouă ani – poate plăti un impozit fix de 200.000 de euro pe an pentru orice venituri și active străine, timp de până la 15 ani.

Alte țări care au înregistrat un interes crescut din partea expaților bogați includ Emiratele Arabe Unite, care nu percep niciun impozit personal asupra persoanelor fizice.

Monaco și Elveția continuă să fie populare printre persoanele extrem de bogate. Deși Elveția este una dintre cele trei țări europene care percep un impozit pe averea netă, străinii bogați pot încheia acorduri personalizate cu autoritățile cantonale locale cu privire la impozitul total exact pe care îl plătesc pe veniturile și averea lor.

Articolul Italia intenționează să majoreze cu 50% impozitul fix pentru străinii bogați apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE: Incendiul se manifestă pe o suprafață de 80 mp, iar din imobilul afectat au fost evacuate 45 de persoane. O persoană care a suferit arsuri este în grija echipelor de intervenție.

Potrivit ISU BIF, continuă acțiunea de lichidare a incendiului și de ventilare a spațiilor.

„Pentru gestionarea situației de urgență au fost alertate progresiv: 10 autospeciale de stingere, 1 autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, 1 autospecială de descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori și 3 ambulanțe SMURD”, informează ISU București Ilfov

Potrivit ultimei informări ISU BIF, „incendiul se manifesta la subsolul unei clădiri, unde functioneaza un centru spa”.

De asemenea, au fost formate echipaje de căutare-salvare pentru identificarea și evacuarea persoanelor.

Dispozitivul de intervenție s-a format pe două laturi ale clădirii pentru loclizarea și stingerea incendiului.

Intervenția este în dinamică.

A fost emis și un mesaj RO-Alert, făcând apel la evitarea zonei și al respectarea indicațiilor transmise de autorități.

Articolul Incendiu la subsolul unui bloc de pe Calea Plevnei din București. Intervenție în curs apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Variantele luate în calcul sunt 30 noiembrie sau 7 decembrie.

Premierul Ilie Bolojan urmează să mai poarte o discuție cu liderii PSD, USR susținând această idee, conform Gândul.

Ieri, Ilie Bolojan a declarat la Radio România Actualități că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate cât mai repede posibil, la final de noiembrie sau început de decembrie, pentru a respecta „spiritul legii”.

„Cred că trebuie făcute cât mai repede posibil pentru a fi în spiritul legii și în interesul bucureștenilor, pentru că una este să ai un primar stabil, care are legitimitatea votului, și alta este să ai un interimar, indiferent cât de bine intenționat este domnul Bujduveanu”, a spus Bolojan, vineri, la RRA.

Premierul a precizat că va susține, în cadrul coaliției, organizarea alegerilor locale din București fie în ultima duminică din noiembrie, fie în prima duminică din decembrie.

Totodată, Ilie Bolojan a afirmat că nu se opune condiției impuse de PSD, potrivit căreia fiecare partid ar urma să aibă propriul candidat la Primăria Capitalei.

„Chiar dacă aceste lucruri nu au fost discutate în protocolul inițial, nu văd nicio problemă să respectăm acest lucru. Cred că este important să avem alegeri în București”, a spus premierul.

Scrutinul pentru Primăria București se va desfășura într-un singur tur, iar primar va deveni candidatul care va obține cel mai mare număr de voturi.

Articolul Alegerile pentru Primăria Capitalei ar urma să fie organizate în acest an. Ce date sunt luate în calcul de Coaliție apare prima dată în Mediafax.