Creierele femeilor îmbătrânesc mai lent, dar acest lucru nu pare să le protejeze de o formă comună de demență. Pe măsură ce îmbătrânesc, bărbații experimentează o reducere mai mare a volumului în mai multe regiuni ale creierului decât femeile, potrivit unui studiu longitudinal publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, notează Nature.com. Autorii sugerează că modificările cerebrale legate de vârstă nu explică de ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent cu boala Alzheimer decât bărbații.

„Este foarte important să înțelegem ce se întâmplă în creierul sănătos, pentru a putea înțelege mai bine ce se întâmplă atunci când apar aceste afecțiuni neurodegenerative,” spune Fiona Kumfor, neuropsiholog clinic la Universitatea din Sydney, Australia. Studiul contribuie la înțelegerea procesului normal de îmbătrânire a creierului, adaugă ea.

Femeile sunt aproape de două ori mai frecvent diagnosticate cu Alzheimer decât bărbații, iar îmbătrânirea reprezintă cel mai mare factor de risc pentru această boală. Acest lucru a stimulat cercetări asupra diferențelor cerebrale legate de sex în procesul de îmbătrânire. „Dacă creierele femeilor s-ar fi deteriorat mai mult, asta ar fi putut explica prevalența mai mare a Alzheimerului la femei,” explică co-autoarea Anne Ravndal, doctorandă la Universitatea din Oslo.

Cercetările anterioare privind diferențele de sex în îmbătrânirea creierului au oferit rezultate mixte. Unele studii au arătat că bărbații pierd mai mult materie cenușie și dimensiunea hipocampului comparativ cu femeile, în timp ce alte studii au raportat o scădere mai accentuată a materiei cenușii la femei.

Scanări cerebrale

Cel mai recent studiu a inclus peste 12.500 de scanări RMN ale creierului, realizate la 4.726 de persoane — cel puțin două scanări per persoană, la o medie de trei ani distanță — care nu prezentau Alzheimer sau tulburări cognitive și care au făcut parte din 14 seturi de date mai mari. Cercetătorii au comparat cum se schimbă structurile cerebrale în timp, analizând grosimea materiei cenușii și dimensiunea regiunilor asociate Alzheimerului, cum ar fi hipocampul, esențial pentru memorie.

Per ansamblu, bărbații au experimentat o reducere mai mare a volumului în mai multe regiuni ale creierului decât femeile. De exemplu, cortexul postcentral, responsabil pentru procesarea senzațiilor de atingere, durere și temperatură, precum și a poziției și mișcărilor corpului, a scăzut cu 2,0% pe an la bărbați și cu 1,2% anual la femei.

Kumfor afirmă că rezultatele sugerează că bărbații îmbătrânesc mai rapid decât femeile. De asemenea, speranța de viață a bărbaților este mai scurtă.

Dacă aceste modificări ar fi avut un rol în dezvoltarea Alzheimerului, studiul ar fi arătat că femeile experimentează un declin mai mare în zonele asociate bolii, cum ar fi hipocampul și precuneusul, implicate în memorie, spune Amy Brodtmann, cercetător clinic în sănătate cognitivă la Universitatea Monash din Melbourne, Australia.

Ravndal sugerează că rezultatele indică alte posibile explicații pentru diferențele de sex în prevalența Alzheimerului, cum ar fi diferențele în supraviețuire sau susceptibilitatea la boală.
Faptul că diferențele de volum cerebral între sexe nu par să joace un rol în această afecțiune nu este în întregime surprinzător, spune Kumfor, deoarece afecțiunile neurodegenerative sunt complexe. Înțelegerea tulburărilor va necesita studii longitudinale care să implice persoane cu boala Alzheimer, pentru a compara modul în care se schimbă creierul lor în timp. „Doar analizarea modificărilor legate de vârstă în atrofia cerebrală este puțin probabil să explice complexitățile din spatele acesteia”, adaugă ea.

Președintele Donald Trump a declarat că americanii ar putea cumpăra carne de vită argentiniană în încercarea de a reduce prețurile pentru consumatorii din SUA, potrivit AP.

„Am cumpăra niște carne de vită din Argentina. Dacă facem asta, prețurile cărnii de vită vor scădea”, le-a declarat președintele, reporterilor, la bordul Air Force One.

Anterior, Donald Trump a promis că va aborda problema ca parte a strategiei sale de a ține inflația sub control.

Prețurile cărnii de vită din SUA sunt ridicate din cauza secetei și a importurilor reduse din Mexic.

Totodată, Trump încearcă să ajute Argentina care trebuie să-și consolideze moneda în colaps. În plus, administrația SUA a anunțat măsuri fiscale care vor viza Argentina condusă de președintele Javier Milei, aliatul lui Trump.

Petrolul Ploiești – CFR Cluj 1-0, în etapa 13 din Superliga de fotbal. Lovitură pe „Ilie Oană”: gazdele câștigă primul meci acasă în acest sezon. Ardelenii, în derivă.

Denis Radu a deschis scorul pentru Petrolul, în minutul 81, cu un șut din interiorul careului. După aproape cinci minute de analiză VAR, reușita a fost validată.

Partida a fost condusă la centru de arbitrul Sebastian Colțescu, care a fost asistat de Vasile Marinescu și Romică Bîrdeș. Arbitru VAR a fost Cătălin Popa, iar asistent VAR Cristina Trandafir.

În conferința de presă premergătoare partidei, antrenorul Andrea Mandorlini a recunoscut că echipa sa se află în mijlocul unui sezon „ciudat”, însă și-a exprimat convingerea că va reuși să depășească momentul critic.

„E un campionat cel puțin ciudat în acest sezon. FC Botoșani este lider. Noi am făcut egal cu Metaloglobus, FCSB a pierdut pe același teren. U Cluj a pierdut. E un campionat care este dificil de înțeles. O parte dintre echipele importante se lovesc de anumite probleme. Sunt convins că vom depăși acest moment. Dar nu trebuie să cred doar eu în asta, ci și jucătorii, dar și toți oamenii din jurul clubului. Eu sunt mulțumit de aceste 35-40 de zile pe care le am aici. Cred că este nevoie de răbdare și de multă muncă pentru a reuși să câștigăm. FCSB cred că va ajunge în play-off, cum ne dorim să ajungem și noi. Ei mai au și acele meciuri în Europa. Mie îmi place să îmi văd de echipa mea”, a spus Andrea Mandorlini, la conferința de presă premergătoare partidei cu Petrolul, de luni seara.

Conform datelor oficiale, în județul Sibiu trăiesc acum mai mulți nepalezi, sri-lankezi și indieni decât etnici germani. Această schimbare demografică este atribuită în mare parte migrației economice, în special în sectorul construcțiilor, unde există o cerere mare de forță de muncă. Mulți dintre acești muncitori provin din Nepal, Sri Lanka și India, țări cu tradiție în exportul de forță de muncă, relatează publicația Turnul Sfatului.

În același timp, județul se confruntă cu o criză a forței de muncă autohtone. Tinerii din Sibiu preferă să lucreze în domenii precum IT sau comerț, iar anumite tipuri de muncă, cum ar fi cele din construcții, nu mai sunt atractive pentru aceștia. Această situație a dus la o dependență tot mai mare de muncitorii străini.

Pentru a face față acestei provocări, autoritățile locale și angajatorii din județul Sibiu caută soluții pentru a integra mai bine muncitorii străini în piața muncii și pentru a asigura condiții de muncă și de trai adecvate acestora. Fiind esențial ca aceste măsuri să fie implementate într-un mod care să promoveze integrarea socială și să respecte drepturile muncitorilor.

Cifrele oficiale

În județul Sibiu activează în prezent 3.118 persoane din Nepal, Sri Lanka și India, majoritatea concentrându-se în cele două municipii. În comparație, după recensământul din 2022, județul mai găzduia 2.716 persoane de naționalitate germană.

Aceste cifre oficiale marchează un moment semnificativ pentru județ, considerat o cotitură demografică. O zonă recunoscută pentru trecutul său istoric german – vizibil încă prin clădirile specifice din anumite localități – înregistrează acum o scădere continuă a populației de etnie germană, depășită numeric de muncitorii străini din Orient.

Conform datelor, în județ sunt în prezent 1.558 nepalezi, 905 sri-lankezi și 655 indieni. În urma recensământului anterior, Sibiul se afla pe locul trei la nivel național în ceea ce privește populația de etnie germană, cu 2.716 persoane, fiind devansat de Timiș – 4.684 și Satu Mare – 3.722.

Biroul pentru Imigrări al județului Sibiu a precizat pentru Turnul Sfatului că, dintre cei 5.819 cetățeni străini provenind din state terțe, cu drept de ședere temporară valabilă la 30 septembrie 2025, cei mai numeroși sunt nepalezi (1.558), sri-lankezi (905), indieni (655), turci (567) și bangladezi (362).

Cinci cetățeni francezi, cu vârste între 23 și 29 de ani, au fost puși sub acuzare pentru „fraudă organizată, corupție sportivă și participare la o conspirație criminală” într-un caz de trucare a competițiilor de tenis la nivel internațional, a anunțat luni parchetul din Marsilia, potrivit Le Figaro.

Acuzațiile vizează aproximativ 40 de turnee desfășurate între 2018 și 2024 în 12 țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Statele Unite, Mexic, Egipt și Tunisia. Rețeaua este suspectată că a plătit jucători aflați peste locul 100 în ATP să piardă voluntar seturi sau meciuri pentru a obține câștiguri din pariuri sportive.

Ancheta, începută în 2023 la Rodez, a identificat câștiguri de peste 800.000 de euro și a scos la iveală o rețea coordonată din Bulgaria, cu intermediari în Franța și alte state.

În Bulgaria, patru bărbați, printre care trei foști jucători de tenis, inclusiv frații Karen și Juri Khachatryan, au fost arestați la cererea autorităților franceze. În Franța, cei cinci suspecți au fost plasați sub supraveghere judiciară. Persoane vizate de anchetă mai sunt în Spania și România, a mai scris Le Figaro.

Parchetul continuă ancheta pentru a stabili întregul lanț al rețelei și alte persoane implicate.

Analiza este deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că aceasta se bazează pe datele ultimului recensământ și pe criteriile prevăzute de legea privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Potrivit ministrului, aproape jumătate dintre municipiile și o mare parte dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație.

„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.

Numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor

O reclasificare administrativă, conform numărului real de locuitori – prin care unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe, iar o parte dintre orașe ca comune – are efecte directe asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja corelate cu populația actuală.

Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității la salariul de bază minim brut pe țară. În același timp, salariile angajaților din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform prevederilor legale în vigoare. Cu alte cuvinte, numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor.

În cazul unei reclasificări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este reîncadrat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din aparatul administrativ se ajustează corespunzător noii categorii de localitate, în limitele maxime stabilite de lege, dacă primăria nu a operat anterior actualizările în funcție de numărul real de locuitori. Dar există și localități care, în urma creșterii populației, ar putea fi promovate la rang de oraș sau municipiu, cu efect invers.

Analiza, bazată pe recensământ

De asemenea, reclasificarea are impact și asupra numărului maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, întrucât normativul de personal se stabilește în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, conform prevederilor Codului administrativ și actelor subsecvente.

Cseke Attila a subliniat că, în prezent, analiza este „strict profesională, realizată fără a lua în considerare niciun alt criteriu decât cele tehnice și legale”, fiind efectuată în principal pe baza datelor din Recensământul Populației.

Totuși, oficialul a recunoscut că există „o diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”.

Schimbarea rangului localităților se face doar prin lege

Trecerea unei localități la un rang superior se realizează doar la inițiativa autorităților locale, în condițiile prevăzute de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procedura presupune adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum local pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa legii (număr de locuitori, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și adoptarea unei legi speciale de către Parlamentul României, prin care se aprobă noul statut administrativ.

Retrogradarea unei localități la un rang inferior se poate realiza, însă, atunci când se constată că aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale pentru menținerea statutului actual, numărul de locuitori fiind unul dintre principalele criterii. Deși legea nu prevede un mecanism automat de schimbare a rangului, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali (număr de locuitori, dotări, infrastructură etc.) și poate propune inițierea unui proiect de lege de reclasificare atunci când se constată neîndeplinirea condițiilor legale.

O decizie cu miză politică și economică

Constatările ministrului Attila Cseke arată că un număr semnificativ de orașe și municipii nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime prevăzute de lege, însă nu au fost inițiate demersuri legislative de reclasificare.

Motivele sunt în principal politice, dar și economice. Retrogradarea unui oraș la statut de comună, de exemplu, este o decizie sensibilă, percepută de populație ca o pierdere de statut, iar pierderea rangului urban ar putea afecta accesul la programe de finanțare guvernamentală sau europeană.

Luni seară, prezent în cadrul unei emisiuni Antena 1, președintele Nicușor Dan a făcut o serie de declarații pe mai multe teme. Printre subiecte, s-a aflat și percepția românilor cu privire la cel mai bun președinte pe care țara l-a avut.

Așa cum arată un sondaj IPSOS-ANTENA, 38% dintre români cred că niciun fost președinte nu a fost suficient de bun, iar 27% îl consideră pe Nicolae Ceaușescu cel mai bun. Traian Băsescu este următorul în această ordine, cu un procent de 19%.

Președintele Nicușor Dan a afirmat că, deși comunismul și Nicolae Ceaușescu au provocat mult rău, oamenii au avut atunci senzația unui plan național bine definit, lucru care lipsește astăzi.

Tot despre acest subiect, președintele a declarat că România are nevoie, cât de curând, de o viziune economică îmbunătățită și de o strategie coerentă ca să își regăsească direcția.

„Reflectă aceeași neîncredere față de modul în care este administrată România în momentul de față. Niciunul, pentru că oamenii conștientizează că comunismul nu a fost ceva benefic. Și ăsta e un lucru bun, pentru că noi am pornit de la același nivel cu Grecia, cu Belgia, cu Spania, Portugalia, și e evidentă diferență în momentul acesta. Pe de altă parte, Nicolae Ceaușescu, pentru că… bineînțeles că comunismul și Nicolae Ceaușescu au făcut foarte mult rău, dar cred că oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care în toată această tranziție prelungită pe care o trăim, nu îl văd. Așa citesc eu”, a spus Nicușor Dan.

„România trebuie să-și dezvolte o viziune economică. România trebuie să învețe care sunt zonele în care este competitivă, pentru că nu poți să-ți propui de acum peste 10 ani să produci tot, de la avioane până la microcipuri, îngrășăminte, și, deci, trebuie să vadă care este potențialul său real de dezvoltare”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a mai declarat că, pe lângă securitate, economia este cea mai importantă zonă pentru oameni.

România, spune președintele, va trebui să-și folosească avantajele din domenii precum tehnologia, IT-ul, inteligența artificială, biotehnologiile și industriile tradiționale, cum ar fi cea extractivă, chimică sau militară.

„Avem formația noastră care vine de zeci de ani, o formație tehnică superioară față de cei în jur, și aici trebuie să dezvoltăm zona de tehnologie, de IT, inteligență artificială, biotehnologii. Aici este ceva unde România trebuie să stimuleze. După care avem o tradiție de industrie extractivă, avem o tradiție de industrie chimică, avem o tradiție pe industria militară pe care, în context, putem să le folosim. Din fericire, vom avea în doi ani gaz la Marea Neagră. Trebuie să știm cum să folosim asta în mod inteligent”, a spus Nicușor Dan.

Președintele Donald Trump și prim-ministrul australian Anthony Albanese au semnat un acord de 8,5 miliarde de dolari privind pământurile rare, potrivit AP.

Cele două țări deschid o legătură comercială privind resursele critice ca un răspuns la noile restricții la exporturile Chinei.

Beijingul a anunțat că guvernul chinez trebuie să aprobe orice export de materiale care conțin chiar și urme de pământuri rare originare din China sau care au fost produse cu tehnologie chineză.

Reprezentantul Comerțului din SUA a declarat că acest lucru oferă Chinei control asupra economiei globale, iar economia minieră a Australiei reprezintă o alternativă cheie pentru mineralele critice căutate de SUA.

A fi o persoană neurodivergentă înseamnă a avea un mod de a procesa informația și de a experimenta lumea care diferă de standardul considerat tipic sau neurotipic. Persoanele neurodivergente pot avea abilități și perspective unice, valoroase în diverse contexte. Totuși, ele se pot confrunta și cu provocări în domenii precum comunicarea, interacțiunea socială, reglarea senzorială sau organizarea, scrie Psicologia-online.es.

Este important să recunoaștem și să respectăm diversitatea neurodivergentă și să lucrăm pentru a crea medii incluzive care să permită tuturor să prospere și să contribuie în funcție de abilitățile și nevoile individuale. În acest articol de Psicología-Online, îți oferim informații despre ce înseamnă să fii o persoană neurodivergentă: tipuri, simptome și provocări.

Tipuri de neurodivergență

În termeni generali, neurodivergența implică faptul că oamenii pot avea un dezvoltare superioară în anumite domenii și deficiențe în altele. Aceasta studiază modul de achiziție și procesare a informațiilor provenite din stimuli externi.

De asemenea, include analiza resurselor pe care le folosește o persoană pentru a-și desfășura activitățile zilnice și pentru a-și gestiona relațiile sociale, dar nu se manifestă întotdeauna la fel.

Cele mai comune tipuri de neurodivergență includ:

• Tulburarea de spectru autist (TEA): caracterizată prin dificultăți în comunicare, interacțiune socială și tipare comportamentale repetitive. Persoanele cu TEA pot avea interese intense și abilități remarcabile în domenii specifice.
• Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (TDAH): se manifestă prin dificultăți de concentrare, controlul impulsurilor și reglarea activității. Persoanele cu TDAH pot fi hiperactive, impulsive sau pot întâmpina dificultăți în organizare și finalizarea sarcinilor.
• Dislexia: implică dificultăți în înțelegerea conținutului scris, citire, scriere și ortografie. Persoanele cu dislexie pot avea abilități verbale și cognitive solide, dar întâmpină provocări specifice în procesarea limbajului scris. Totuși, pot avea un nivel intelectual peste medie.
• Sindromul Tourette: persoanele cu această condiție experimentează o varietate de ticuri, de la mișcări simple, cum ar fi clipitul sau ridicarea umerilor, până la expresii faciale complexe sau sunete vocale. Aceste ticuri pot fi perturbatoare și pot afecta activitățile zilnice, relațiile sociale și stima de sine.
• Sindromul Asperger: împărtășește anumite manifestări cu tulburarea de spectru autist. Persoanele cu sindrom Asperger au adesea interese intense în domenii specifice și pot avea abilități remarcabile în aceste domenii.

Simptome și caracteristici ale unui neurodivergent

Simptomele variază mult în funcție de condiție și de persoana afectată. Simptomele generale includ:

• Dificultăți în socializare: probleme în a interacționa eficient și satisfăcător cu ceilalți.
• Lipsă de empatie: dificultate în a înțelege emoțiile și perspectivele altora.
• Probleme de înțelegere a anumitor cuvinte sau expresii: dificultate în a interpreta limbajul figurativ, metaforele sau vocabularul tehnic.
• Preferința pentru activități rutinate: tendința de a căuta și a se simți confortabil în activități cu structură predictibilă.
• Dificultăți de adaptare la schimbări: anxietate sau disconfort în fața situațiilor noi.
• Sensibilitate senzorială: reacție crescută la stimuli auditivi, tactili, vizuali sau olfactivi.
• Stima de sine scăzută: evaluare negativă a propriei persoane și lipsă de încredere în abilități.
• Diferențe în dezvoltarea intelectuală: discrepanțe semnificative în abilitățile cognitive comparativ cu media populației.
• Incapacitatea de a controla impulsurile: comportamente impulsive sau nepotrivite.
• Mișcări corporale rigide și stereotipate: gesturi repetitive, posturi sau mișcări neobișnuite.
• Prezența izolat a unuia dintre aceste simptome nu indică neapărat neurodivergență; diagnosticarea corectă necesită intervenția unui specialist în sănătate mintală.
• Provocări ale persoanelor neurodivergente
• Interacțiunea socială: dificultăți în înțelegerea normelor și semnalelor sociale.
• Comunicarea: exprimarea gândurilor și emoțiilor poate fi dificilă, la fel ca înțelegerea limbajului nonverbal.
• Sănătatea mintală: risc mai mare de anxietate, depresie sau stres.
• Stigmatizare și discriminare: lipsa de înțelegere poate afecta stima de sine și bunăstarea emoțională.
• Autonomie și viață independentă: dificultăți în gestionarea activităților zilnice și planificarea viitorului.

Pentru a sprijini persoanele neurodivergente, este esențial să li se ofere oportunități de muncă adaptate, un mediu pozitiv, susținere familială și emoțională, precum și un spațiu de ascultare fără discriminare.

Premierul Ilie Bolojan nu demisionează după decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților. „Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, afirmă el.

Ilie Bolojan a declarat că a luat notă de hotărârea Curții Constituționale legată de legea pensiilor magistraților, o decizie adoptată „cu o majoritate strânsă, de 5-4”. El a precizat că reforma pensiilor din sistemul magistraților rămâne o prioritate pentru Guvern, fiind „un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție”.

Premierul a declarat luni seară, pe pagina sa de Facebook, că „CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”.

El a declarat că este nevoie ca sistemul să fie corectat, pentru că „nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu”.

„Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea.”, a scris premierul.

Potrivit lui Bolojan, decizia CCR stabilește un nou standard procedural legat de perioada în care trebuie așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

„Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil.”