Armata israeliană și grupuri de coloniști au desfășurat 158 de atacuri împotriva culegătorilor palestinieni de măsline, potrivit agenției palestiniene Wafa, care citează declarațiile lui Mu’ayyad Shaaban, șeful Comisiei pentru Rezistență împotriva Colonizării și Zidului.

Incidentele au fost înregistrate în special în regiunile Nablus (56), Ramallah (51) și Hebron (15) și au inclus bătăi, arestări în masă și atacuri armate.

Potrivit sursei, 74 dintre agresiuni au vizat terenurile cultivate cu măslini, în unele cazuri copacii fiind tăiați, smulși sau terenurile fiind distruse cu buldozerele.

În total, 765 de măslini au fost distruși de la începutul sezonului.

Shaaban a declarat că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare a fermierilor palestinieni și de extindere a coloniilor israeliene în teritoriile ocupate.

Agenția Wafa subliniază că perioada de recoltare a măslinelor, una dintre cele mai importante activități economice și culturale pentru comunitățile palestiniene, este adesea însoțită de violențe și restricții impuse de armata israeliană în Cisiordania.

Conform ANCOM, de la începutul lui 2025 până în 30 septembrie au fost portate 1.017.140 de numere de telefon, din care 982.073 sunt numere de telefonie mobilă şi 35.067 sunt numere de telefonie fixă.

Digi Romania a primit în reţea prin portare 578.518 numere de telefonie mobilă, urmat de Vodafone cu 193.265 numere portate, Orange cu 171.127 de numere și de Telekom Romania Mobile Communications cu 39.158 de numere portate. În ceea ce privește telefonia fixă, Orange Romania a primit în reţea 14.273 de numere, Digi Romania 8.008 numere și Vodafone 5.443 de numere.

De la lansarea serviciului de portabilitate, în octombrie 2008, s-au portat în total 13.644.710 numere de telefon, dintre care 12.416.119 sunt numere de telefonie mobilă şi 1.228.591 sunt numere de telefonie fixă.

O creștere exponențială a avut loc în anul 2014, numerele portate între operatori crescând semnificativ și depășind 500.000 de numere, iar începând cu 2021, în fiecare an s-au portat peste 1.000.000 de numere.

Portabilitatea numerelor de telefon este un serviciu reglementat de ANCOM și pus la dispoziţia utilizatorilor de către furnizorii de servicii de comunicații electronice care utilizează numere din Planul național de numerotație. Serviciul de portabilitate extinde libertatea de alegere a utilizatorilor finali şi le dă acestora posibilitatea de a se bucura de beneficiile unei pieţe concurenţiale de telefonie, transmite ANCOM.

Marți, deputații europeni au susținut actualizarea normelor UE privind permisele de conducere. Noutățile includ dispoziții referitoare la șoferii începători, introducerea permisului digital, precum și suspendarea permisului de conducere.

Potrivit unui comunicat de presă emis marți, pentru a obține permisul de conducere, examenul va trebui să includă acum cunoștințe privind riscurile legate de unghiurile moarte, sistemele de asistență ale conducătorului auto, deschiderea în siguranță a ușilor, dar și riscurile legate de utilizarea telefonului.

Printre principalele noutăți se numără și valabilitatea permiselor de conducere, care va fi de 15 ani pentru motociclete și autoturisme. Pentru camioane și autobuze, acestea vor fi valabile cinci ani. Statele europene vor avea posibilitatea de a reduce perioada de valabilitate a permisului de conducere la 10 ani în situația în care acesta este utilizat ca document național de identitate.

Pe de altă parte, statele membre vor putea reduce perioada de valabilitate a permiselor de conducere în cazul șoferilor cu vârsta de peste 65 de ani, iar aceștia pot fi supuși inclusiv unor controale medicale mai dese.

Noutăți pentru șoferii începători

Pentru prima dată, în cazul șoferilor fără experiență, noile norme UE prevăd o perioadă de probă de cel puțin doi ani. De asemenea, tinerii în vârstă de 17 ani vor putea obține permisul de conducere pentru categoria B, însă trebuie să conducă însoțiți de un șofer cu experiență până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În plus, noile norme prevăd și introducerea permisului auto digital, care va putea fi accesibil pe telefonul mobil. Totuși, șoferii vor putea solicita în continuare și varianta fizică a permisului.

Noile norme vor intra în vigoare în termen de 20 de zile de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a transpune aceste norme în legislația națională și încă un an pentru a se pregăti pentru punerea lor în aplicare.

Comitetul Executiv Național al OFSD a adoptat marți Declarația politică privind asumarea luptei împotriva violenței asupra femeilor și recunoașterea femicidului ca realitate socială.

OFSD a adoptat o Declarație politică privind asumarea luptei împotriva violenței asupra femeilor și recunoașterea femicidului ca realitate socială. Femeile din PSD spun că nicio formă de abuz, agresiune sau discriminare nu poate fi tolerată într-o societate care se dorește dreaptă, modernă și bazată pe respect.

„Cazurile de violență extremă, soldate cu uciderea femeilor, nu mai pot fi tratate ca simple tragedii izolate, ci ca un fenomen social grav. Femicidul este expresia cea mai dură a inegalității de gen și impune un răspuns ferm, un cadru legal clar și o acțiune coordonată a instituțiilor statului”, potrivit OFSD.

Textul Declarației a pornit de la cazurile dramatice de violență extremă în care femeile își pierd viața în urma abuzurilor nu mai pot fi privite ca simple tragedii individuale, ci ca un fenomen social grav — o realitate care cere recunoaștere, responsabilitate și acțiune concretă.

„Femicidul, în toate formele sale, reprezintă expresia cea mai dură a inegalității de gen și impune un răspuns ferm pentru protejarea vieții și demnității femeilor. Astăzi ne aflăm în etapa finală de redactare a proiectului de lege privind prevenirea și combaterea femicidului — un demers legislativ inițiat de OFSD și elaborat alături de reprezentantele grupurilor parlamentare din cadrul coaliției de guvernare și în colaborare cu specialiști și societatea civilă”, se arată în Declarația politică/

Proiectul urmează a fi asumat de către femei parlamentare și parlamentari din majoritatea partidelor și are ca obiectiv consolidarea cadrului legal pentru protecția femeilor și întărirea răspunsului statului în fața violenței de gen.

OFSD a început demersurile pentru reglementarea prin lege a femicidului — o măsură esențială pentru protejarea femeilor împotriva violenței extreme. Proiectul de lege, care va fi depus în cel mai scurt timp în Parlament, este inițiat de OFSD și elaborat în colaborare cu femeile parlamentare din coaliția de guvernare, cu specialiști și cu societatea civilă.

Realitatea este alarmantă, arată OFSD: la fiecare 12 minute, o persoană devine victimă a violenței; 66% dintre faptele raportate sunt îndreptate împotriva femeilor. În 2025, peste 30 de femei au fost ucise în contextul violenței domestice. În fiecare oră, 14 femei devin victime ale agresiunii.

În acest context, OFSD cere introducerea femicidului ca infracțiune în Codul Penal, pentru ca România să facă un pas hotărât în protejarea vieții și demnității femeilor

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți că sprijină hotărârea premierului Sébastien Lecornu de a amâna aplicarea reformei pensiilor, însă a subliniat că o creștere a vârstei minime de pensionare va fi necesară, potrivit Politico.

Premierul Sebastien Lecornu, prin amânarea reformei pensiilor, are scopul de a calma tensiunile sociale și de a recâștiga sprijin politic din partea socialiștilor.

Creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în 2023 a declanșat proteste masive.

Macron a salutat pasul făcut de șeful guvernului, considerându-l o modalitate de a „liniști dezbaterea publică” și de a permite reluarea dialogului.

Totuși, el a insistat că măsura nu trebuie interpretată drept o renunțare la reformă: „Nu este nici abrogare, nici suspendare, ci o amânare”, a declarat președintele francez.

Incidentul a avut loc pe 13 septembrie, în timp ce victima se afla în grija unei rude. Fata a dispărut de la domiciliu la scurt timp după aceea, iar după o căutare intensă, a fost găsită câteva ore mai târziu de autorități pe un câmp din apropiere, scrie La Vanguardia.

După atac, găsită cu urme de strangulare

Mama minorei spune că au găsit-o pe fiica ei inconștientă, acoperită de sânge, cu părul smuls, plină de vânătăi, cu ochii plini de sânge și cu urme de strangulare.

Mama victimei, care era plecată pentru o intervenție medicală, a fost anunțată despre dispariția fiicei sale și s-a grăbit să ajungă la fața locului. Când a ajuns, și-a găsit fiica într-o ambulanță, într-o stare fizică șocantă.

„Inconștientă, plină de sânge, cu părul smuls de pe scalp, corpul acoperit de vânătăi, unghiile murdare de pământ, ochii plini de sânge, gâtul cu semne de strangulare, gura și buzele însângerate, zona intima plină de resturi și pământ și o umflătură mare pe cap”, a scris Kennibrew într-o scrisoare postată pe Facebook.

În postare, mama a dezvăluit și detalii despre atac. Conform relatării sale, un grup de copii s-a apropiat de fată într-un mod prietenos, au luat-o de mână și au dus-o pe un câmp departe de casa ei.

Acolo, fata a fost bătută brutal până a rămas inconștientă, i smuls părul împletit, a fost agresată sexual și strangulată cu propria cămașă înainte de a fi lăsată în voia sorții. „Fiica mea nu arăta ca ea însăși. A fost tratată cu bestialitate. Este traumatizată”, s-a lamentat femeia, amintindu-și de primul moment în care a văzut-o.

După atac, copila a rămas internată în spital aproape o săptămână și, deși a reușit să se trezească, mama ei a spus că fata este încă traumatizată, are probleme cu somnul și necesită terapie. Având în vedere gravitatea evenimentelor și nevoia unui răspuns, mama a decis să-și facă publică povestea pe Facebook, Instagram și TikTok.

Un membru senior al partidului lui Friedrich Merz s-a alăturat marți criticilor tot mai intense la adresa cancelarului german, în legătură cu declarațiile privind migrația, pe care oponenții le-au calificat drept periculoase.

Merz a ajuns la putere cu promisiunea de a respinge provocarea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, abordând preocupările alegătorilor acestuia, dar este criticat pentru răspunsul dat săptămâna trecută la întrebarea unui reporter despre politicile anti-migrație ale AfD, scrie Reuters.

Merz a declarat că guvernul său lucrează pentru a corecta eșecurile guvernelor anterioare, dar că există încă o problemă „în peisajul urban”, o remarcă considerată de mulți ca făcând legătura între schimbarea compoziției etnice a orașelor germane și criminalitate.

„Friedrich Merz nu mai spune glume de pe margine”, a declarat Dennis Radtke, membru senior al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conservatoare a lui Merz.

„În calitate de cancelar, el are o responsabilitate specială pentru coeziunea socială, dezbaterea culturii și crearea unor narațiuni pozitive despre viitor”, a spus Radtke, care este membru al Parlamentului European și șef al grupului conservator pentru afaceri sociale.

Întrebat luni de un reporter ce a vrut să spună exact prin comentariile sale, Merz a insistat, spunând: „Întrebați-vă fiicele, dacă aveți”.

Politicienii din opoziție au profitat de remarca referitoare la „fiice”, considerând-o o aluzie la o figură de stil îndrăgită de extrema dreaptă, care prezintă migranții ca un pericol special pentru femeile albe născute în Germania.

„Fie este prea vanitos pentru a-și cere scuze, fie vorbește serios”, a declarat liderul Verzilor, Katharina Droege.

Merz a fost criticat și de social-democrați, un partener de coaliție al cărui secretar general, Tim Kluessendorf, l-a acuzat că seamănă „diviziune” și „distruge încrederea”.

„Mă aștept la mai mult de la un șef de guvern”, a spus Kluessendorf.

Lipsa șoferilor în Europa a transformat volanul în aur: companiile plătesc salarii record, în timp ce sectorul îmbătrânește și tinerii îl evită. Europa se confruntă cu o criză de șoferi, iar continentul caută cu disperare profesioniști în domeniu, scrie Huffingtonpost.

Lipsa profesioniștilor din transport a pus logistica europeană în dificultate, iar o meserie considerată cândva grea și prost plătită a devenit acum una dintre cele mai râvnite. Salariile oferite de unele companii europene explică parțial această disperare: până la 5.000 de euro pe lună pentru cei dispuși să trăiască pe drumuri.

Potrivit Asociației Internaționale a Transportului Rutier (IRU), citată de Newsauto, lipsesc peste 3,6 milioane de șoferi de camion în toată Europa. Sectorul îmbătrânește rapid, iar tinerii nu mai vor să petreacă săptămâni întregi departe de casă, în cabina unui camion. În Germania, vârsta medie a șoferilor depășește 48 de ani; în Franța, se apropie de 47; în Grecia, ajunge la 51… și mii de alți șoferi urmează să se pensioneze în următorul deceniu, fără înlocuitori la orizont.

Salariile explodează

Cu atâtea camioane fără șoferi, banii au devenit principalul argument pentru atragerea de noi conducători auto. În Germania, Belgia și Olanda, șoferii de transport internațional câștigă între 3.500 și 4.000 de euro net, iar în țările nordice se pot atinge chiar 5.000 de euro. Creșterea este considerată una istorică în domeniu, deși realitatea de zi cu zi s-a schimbat prea puțin: zile de muncă maraton, săptămâni întregi petrecute pe drum și puține zone de odihnă în condiții decente.

În sud, motoarele camioanelor care așteaptă șoferi se aud la fel de tare. În Spania și Grecia, salariile se învârt în jurul a 2.500–3.000 de euro, incluzând bonusuri, diurne și cazare, pentru a-i păstra pe puținii șoferi rămași. Totuși, nici aceste stimulente nu par suficiente: absențele prelungite, programul haotic și lipsa infrastructurii adecvate cântăresc mai greu decât fluturașii de salariu.

Potrivit ministrului, proiectul reprezintă o etapă în procesul de tranziție către un port verde și digital, prin creșterea eficienței energetice, reducerea pierderilor, integrarea tehnologiilor inteligente de monitorizare și pregătirea infrastructurii pentru utilizarea energiei regenerabile și a sistemelor de alimentare electrică pentru nave.

Valoarea totală a proiectului este de 23,05 milioane de euro, cofinanțată prin Programul Operațional Infrastructura Mare și Programul Transporturi.

Proiectul vizează creșterea siguranței și eficienței în alimentarea cu energie electrică a operatorilor portuari, modernizarea sistemului electroenergetic prin trecerea de la 6 kV la 20 kV și integrarea unui sistem SCADA centralizat pentru monitorizare și control în timp real.

„Investiția consolidează Portul Constanța ca hub logistic eficient, sigur și durabil, pregătit pentru extinderi viitoare și tranziția energetică europeană”, arată Ciprian Șerban.

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, arată datele publicate marți de Eurostat, biroul de statistică al UE. Țara noastră a fost urmată de Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 3,1%.

Potrivit raportului, doar câteva state membre – Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia –  au reușit să încheie anul cu un buget pe plus.

Vecinii își țin bugetele în frâu

România este și singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat anul trecut cu un deficit de aproximativ 3% din PIB, iar Ungaria cu aproape 5%, valori considerabil mai reduse.

Pentru 2025, deficitul bugetar al României ar urma să se mențină între 7,5% și 8,5% din PIB, potrivit agențiilor de rating, cu o ușoară corecție față de 2024.

Un asemenea nivel al deficitului înseamnă că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează, fiind nevoit să se împrumute constant pentru a acoperi diferența. De aici creșterea datoriei publice și costurile mai mari de finanțare, întrucât investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta guvernul. În plus, un deficit peste limita europeană de 3% menține România sub procedura de deficit excesiv, ceea ce poate atrage presiuni suplimentare din partea Comisiei Europene pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor bugetare.

Încă sub media UE la datoria publică

În ceea ce privește datoria publică, România se menținea, la finalul lui 2024, la un nivel moderat: 54,8% din PIB. Țara noastră rămâne astfel sub media Uniunii Europene, care a fost de 80,7%, și mult sub zona euro, unde datoria a ajuns la 87,1% din PIB.

La polul opus, unele state nordice și baltice, precum Estonia sau Bulgaria, au continuat să aibă cele mai mici datorii din Uniune, sub pragul de 30% din PIB. În schimb, în sudul continentului, povara datoriilor rămâne foarte ridicată: Grecia și Italia depășesc cu mult 130% din PIB, iar Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.

Cheltuim mult peste posibilități

Aceste diferențe de datorie nu explică întotdeauna și diferențele de deficit. Țările cu datorii mari, cum sunt Belgia sau Franța, adună mulți bani la buget, dar cheltuiesc și mai mult. Altele, cu datorii mici, cum este Bulgaria, reușesc să mențină echilibrul printr-o cheltuire mai atentă a banilor publici.

România, în schimb, are o problemă diferită: statul strânge foarte puține venituri, dar are cheltuieli apropiate de media europeană. Potrivit raportului statisticii europene, în 2024, cheltuielile publice în România au fost 43,6% din PIB, iar veniturile bugetare doar 34,2%, printre cele mai mici din Uniune. Media UE în 2024 a fost 49,2% pentru cheltuieli și 46,0% pentru venituri.

Economiștii atrag atenția că, deși datoria României este încă sub limita europeană de 60% din PIB, deficitele mari pot face ca aceasta să crească tot mai repede. Cu alte cuvinte, statul este nevoit să se împrumute tot mai mult și să plătească dobânzi tot mai mari pentru a acoperi lipsa de bani din buget.

Datele Eurostat sunt transmise de statele membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, care monitorizează respectarea criteriilor de stabilitate bugetară în Uniunea Europeană.