Sorin Grindeanu a afirmat marți seara, într-o emisiune la România TV, că dacă și viitoarea lege a pensiilor va pica la CCR, atunci actualul Executiv ar trebui „să plece”.

„Dacă nu va lua calea dialogului şi să ţină cont şi de celelalte propuneri (…), dacă mai pică o dată legea la Curtea Constituţională, cred că acest Guvern trebuie să plece”, a spus Sorin Grindeanu.

Liderul social-democrat a subliniat că PSD vrea ca reluarea demersurilor privind reforma pensiilor magistraților să fie făcută cu sprijinul unui grup de lucru, pentru că actul normativ, în forma respinsă de CCR, conține „articole care nu trec testul de constituționalitate”.

„Dacă vom apuca pe aceeași cale, vom avea al doilea eșec și cineva trebuie să răspundă, în speță Guvernul. (…) De aia am propus grup de lucru. Dacă nu se face și își mai asumă o dată premierul să meargă în același mod și nu are succes, atunci Guvernul trebuie să plece acasă”, a spus Grindeanu.

Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.

Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare. Familia a anunțat că toate spectacolele programate în aceste zile au fost anulate.

„În aceste momente artistul Doru Octavian Dumitru, omul care a dăruit românilor bucurie și veselie din preaplinul inimii lui pentru mai bine de 45 de ani, trece prin momente dificile de sănătate. Are nevoie mai mult ca niciodată de respectul și gândul vostru bun. Artistul își cere scuze fanilor lui pentru faptul că spectacolele care au fost programate, atât în această seară cât și în zilele următoare, datorită unor motive întemeiate, nu vor avea loc. Cu voia lui Dumnezeu urmează să fie reprogramate. Vă rugăm tuturor, dar mai ales reprezentanților media să îi respectați intimitatea atât lui cât și a familiei sale. Rugați-vă pentru ca el să depășească cu bine această încercare grea”, a transmis familia.

În aceste zile, artistul în vârstă de 69 de ani avea spectacole la Onești, Buzău și București.

Fostul președinte Nicolas Sarkozy a ajuns în închisoare marți, la aproape o lună după condamnarea sa. Doi ofițeri de securitate l-au însoțit pe Nicolas Sarkozy la închisoarea La Santé. Aceștia au fost instalați într-o celulă vecină, a aflat AFP de la trei surse apropiate cazului.

Ulterior, Ministerul Justiției a sesizat problema Ministerului de Interne, care nu a comentat.

„Nu se pune problema asumării celui mai mic risc în ceea ce privește securitatea unui fost președinte”, a explicat una dintre cele trei surse, fără a oferi detalii suplimentare, conform Le Figaro.

Nici apropiații lui Nicolas Sarkozy nu au comentat: „Evaluarea amenințării este de competența exclusivă a Ministerului de Interne. Cu privire la subiectul deosebit de sensibil al securității fostului președinte al Republicii, veți înțelege că nu putem spune nimic mai mult.”

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a intrat marți în închisoare pentru a ispăși pedeapsa primită pentru conspirație criminală în vederea finanțării campaniei sale electorale din 2007 cu fonduri din Libia. El a devenit primul fost președinte al Franței moderne care este încarcerat.

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, merge marți la Washington pentru o întâlnire cu Donald Trump, potrivit Le Figaro.

„Secretarul General se va întâlni cu președintele SUA”, a anunțat Alianța într-un comunicat, fără a oferi detalii despre agenda întâlnirii.

Vizita se va prelungi până miercuri.

Potrivit Axios, după întâlnirea „dificilă” a lui Trump cu președintele ucrainean Zelenski de săptămâna trecută, Rutte a făcut pregătiri pentru a se deplasa la Washington și pentru a se întâlni cu Trump și cu membri ai Congresului.

Întâlnirea a fost programată înainte ca Casa Albă să anuleze marți summitul planificat între Trump și președintele rus Vladimir Putin la Budapesta.

Ionuț Moșteanu a reacționat marți seara pe Facebook după ce Călin Georgescu, cercetat pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și propagandă fascistă, a cerut demisia sa și a comandanților militari.

Ministrul a amintit declarațiile anterioare ale politicianului, inclusiv afirmații pro-rusești și critici la adresa scutului antirachetă de la Deveselu: „Este același om care spunea ca “șansa României este înțelepciunea rusească” și că scutul antirachetă de la Deveselu este o rușine a diplomației. Un individ care se crede mare lider dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”.

„România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului”, a subliniat Moșteanu, reafirmând că țara va continua să investească în armata națională, în industria de apărare și în atragerea tinerilor către serviciul militar.

Ministrul a adăugat că patriotismul nu înseamnă elogierea liderilor care conduc războaie crude, ci construirea unei Românii puternice, sigure și respectate la nivel internațional, în cadrul NATO și UE.

Reacția sa survine pe fondul tensiunilor generate de unele declarații politice interne care, potrivit lui Moșteanu, subminează constant interesele României în favoarea Rusiei.

Loviturile militare lansate de Statele Unite împotriva Venezuelei, în apele internaționale, reprezintă „o escaladare extrem de periculoasă” și echivalează cu „execuții extrajudiciare”, potrivit unui raport făcut public marți de un grup de experți independenți ai Națiunilor Unite.

În ultimele luni, președintele american Donald Trump a ordonat atacuri asupra a cel puțin șase nave suspectate de trafic de droguri în Marea Caraibilor, soldate cu moartea a 27 de persoane.

Operațiunile fac parte din campania sa împotriva a ceea ce el numește o amenințare „narcoteroristă” provenită din Venezuela și legată de regimul președintelui Nicolás Maduro.

„Chiar dacă aceste acuzații ar fi adevărate, folosirea forței letale în apele internaționale fără o bază juridică solidă încalcă dreptul mării și constituie execuții extrajudiciare”, au declarat experții, numiți de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Aceștia au subliniat că atacurile încalcă suveranitatea Venezuelei și obligațiile fundamentale ale Statelor Unite de a nu interveni în treburile interne ale altor state și de a nu amenința cu forța militară.

„Aceste acțiuni sunt o escaladare extrem de periculoasă, cu implicații grave pentru pacea și securitatea regiunii Caraibilor”, se arată în comunicat.

Washingtonul respinge acuzațiile, susținând că operațiunile militare sunt conforme cu articolul 51 al Cartei ONU, care permite acțiuni de autoapărare.

„Așa-zișii experți ignoră faptul că Maduro este un fugar al justiției americane și o amenințare pentru securitatea regională”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat sub protecția anonimatului.

Ministrul de externe al Venezuelei, Yvan Gil, a salutat raportul ONU, afirmând că acesta confirmă ceea ce Caracasul „denunță de luni de zile”: „Statele Unite își inventează dușmani pentru a justifica un drept fals la autoapărare, care duce la masacre în Caraibe.”

În cadrul discuțiilor, oficialii au analizat industria ITC care se confruntă cu provocări majore, generate de relocări către piețele externe, în special India, transformările aduse de Inteligența Artificială și dificultățile din industria auto europeană.

„Companiile din ITC trec printr-o perioadă mai dificilă din cauza mișcărilor din piața globală (relocări în special în India), a transformărilor generate de Inteligența artificială, dar și de provocările din industria auto europeană. Au avut loc concedieri colective care vor lăsa în afara pieței muncii în domeniul ITC specialiști reputabili. Am discutat despre cum pot fi protejați mai bine acești experți, despre cum pot avea acces la cursuri de reconversie profesională sau să devină noii antreprenori de succes ai Start Up-urilor din tehnologie”, a transmis Radu Oprea.

Participanții au identificat măsuri de protecție pentru lucrători, inclusiv acces la cursuri de reconversie profesională și sprijin pentru dezvoltarea de start-up-uri în tehnologie. De asemenea, au fost discutate posibile măsuri legislative care să ofere un cadru mai sigur pentru specialiștii ITC.

Părțile au convenit să colaboreze cu ANIS, organizația patronală a sectorului ITC, pentru implementarea acestor inițiative.

Moscova a reiterat condițiile sale de până acum pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat adresat Washingtonului la sfârșitul săptămânii trecute, cunoscut sub numele de „non paper”.

Doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu situația au declarat acest lucru în exclusivitate pentru Reuters.

Comunicatul a inclus cererea Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas din Ucraina. Această cerință respinge perspectiva lui Trump potrivit căreia liniile frontului ar trebui înghețate în locațiile actuale, relevă sursa citată.

Informația vine în contextul în care un oficial de la Casa Albă a declarat pentru BBC că nu există planuri pentru o întâlnire Trump-Putin în „viitorul imediat”, deși săptămâna trecută, în urma unui apel telefonic cu Putin, președintele american anunțase că se așteaptă ca o nouă întâlnire între cei doi să aibă loc Budapesta în aproximativ două săptămâni.

Kievul respinge propunerea privind Donbasul

Săptămâna trecută, oficialii americani i-au propus lui Zelenski un plan înaintat de Kremlin de a renunța la regiunea Donbas în schimbul unor mici părți din regiunile Zaporijia și Herson. Liderul ucrainean a respins propunerea, iar Trump a declarat ulterior public că liniile frontului actuale ar trebui înghețate.

În plus, Moscova a reiterat și condiția de a nu fi dislocați soldați NATO pe teritoriul Ucrainei ca parte a unui acord de pace.

Conform Al Jazeera, guvernul britanic a anunțat că va trimite trupe pentru a participa la misiunea de monitorizare a încetării focului în Fâșia Gaza, alături de partenerii internaționali reuniți într-un centru de coordonare civil-militar condus de Statele Unite.

Statele Unite au trimis deja aproximativ 200 de militari la centrul aflat pe teritoriul Israelului, care va gestiona aspectele logistice privind livrarea ajutoarelor umanitare către Gaza și procesul de reconstrucție al teritoriului.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat că Marea Britanie a răspuns solicitării americane prin numirea unui ofițer de rang înalt, cu grad de general cu două stele, în funcția de adjunct al comandantului misiunii.

„Regatul Unit va avea un rol de ancoră și va contribui cu experiența și competențele sale specializate acolo unde este nevoie”, a afirmat Healey.

Și Germania a confirmat că va trimite câțiva membri ai forțelor sale armate pentru a sprijini eforturile de monitorizare și coordonare din regiune.

Parbrizul unui avion United Airlines a fost lovit duminică în timpul unui zbor de la Denver la Los Angeles, în timp ce aparatul de zbor se afla la 11.000 de metri altitudine. Avionul, un Boeing 737 MAX 8 United Airlines, a trebuit să efectueze o aterizare de urgență duminică pe aeroportul Salt Lake City. Proiectilul necunoscut a aruncat cioburi de sticlă în cabină rănindu-l pe unul dintre cei doi piloți la braț, potrivit Le Figaro.

„Zborul 1093 a aterizat în siguranță în Salt Lake City pentru a inspecta daunele aduse parbrizului. O altă aeronavă a preluat pasageri pentru Los Angeles, iar echipa noastră de mentenanță inspectează în prezent aeronava”, a declarat compania aeriană după incident.

Deși inițial au fost înaintate mai multe teorii, inclusiv resturi spațiale sau un meteorit, detaliile coliziunii încep să devină mai clare. Potrivit lui John Dean, cofondator și CEO al companiei americane WindBorne, avionul a lovit de fapt unul dintre baloanele sale meteorologice. Compania care în colaborare cu guvernul SUA și Administrația Federală a Aviației operează o flotă de baloane ușoare în domeniul meteorologiei, a deschis și ea o anchetă.

„Da, cred că a fost un balon WindBorne (…) Sistemul este conceput să nu prezinte un risc pentru viața umană în caz de coliziune, chiar și în cel mai rău scenariu. Acest lucru se încadrează în limitele de greutate ale FAA (…) Sunt surprins să văd ciobirea internă a parbrizului. Consider acest lucru extrem de îngrijorător și inacceptabil în caz de coliziune, indiferent de reglementările oficiale. A rănit un pilot, lucru pe care nu-l accept absolut deloc”, a declarat John Dean.

Ipoteza balonului meteorologic pare să câștige teren, dar concluziile oficiale ale anchetei preliminare a autorităților americane vor fi cunoscute peste câteva săptămâni.